Drum Nou, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9088-9112)
1974-04-28 / nr. 9111
TARILE, UNITI-VAI ZIARUL „DRUM NOU“ OFICIUL P. C.1. R. __ /JUDEJUL \E ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI Nr. 9111 Duminică, 28 aprilie 1974 4 pagini 30 bani Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în faţa participanţilor la plenara Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie Stimaţi tovarăşi, Aş dori să încap prin a vă adresa dumneavoastră, şi prin dumneavoastră tuturor cercetătorilor din România, un salut călduros din partea mea şi a Comitetului Central al partidului. * (Aplauze puternice). Am vizitat cu interes expoziţia dumneavoastră şi, cu acest prilej, am fost invitat să iau cuvîntul. Aş dori să felicit pe acei care au realizat în ultima perioadă aparatele de măsură, de control pentru cercetare, care au fost prezentate în expoziţie. Ele reprezintă intr-adevăr un început bun şi sper că ceea ce am reuşit să realizăm pe această cale va constitui o bază pentru a lărgi producţia în acest sector atît de important, inclusiv pentru cercetare, dar şi pentru soluţionarea unor probleme necesare producţiei noastre. Am ascultat multe explicaţii. Unele din aparatele expuse le-am mai văzut de vreo cinci ori pînâ acum. Sper insă că a şasea oară nu vor mai fi prezentate tot ca noutăţi. (Animaţie în sală). Am ascultat, de asemenea, explicaţiile cu privire la eficienţa economică. Desigur, n-am avut un aparat care să înregistreze rapid şi să facă calcule, dar din ceea ce am reţinut, fiecare a arătat că se realizează economii la import de milioane şi zeci de milioane de lei valută. Numai că pe anul 1974 a trebuit să prevedem la buget un import mai mare decit în 1973. Deci, încă nu am simţit eficienţa economică în reducerea cerinţelor de valută pentru importuri. Sper că aceste calcule sînt reale şi, cel puţin încapînd din 1975, se vor reflecta în bugetul ţării, în sensul de a reduce necesarul de valută la import, producîmd această aparatură în ţară — aşa cum a spus fiecare din tovarăşii care au prezentat astăzi aceste rezultate. După cum vedeţi, încep cu o critică. (Animaţie în sală). Pe plan mai general sper că, în cadrul lucrărilor pe care le-aţi avut ieri şi astăzi dimineaţă, aţi abordat problemele de bază ale dezvoltării cercetării în România. Avem rezultate bune. Nu cred că aveţi însă pretenţia să fac acum un bilanţ. Ştiu că l-aţi făcut dumneavoastră. Suntem, în general, satisfăcuţi de ceea ce s-a realizat în ultimul timp în domeniul cercetării, mai cu seamă de orientarea spre care se merge de a se soluţiona acele probleme care sunt legate de dezvoltarea economică şi socială, în ritm intens, a patriei noastre. Avem aici multe lucrări realizate în diverse institute, care se aplică improducţie şi dau deja rezultate bune. Rezultatele pe care le-am obţinut, în această direcţie în ultimii ani sper să constituie — şi aş dori să constituie — o bază ■ pentru a intensifica legarea mai strînsă a cercetării cu necesităţile dezvoltării ţării noastre. Conducerea partidului nostru apreciază în mod deosebit eforturile şi rezultatele pe care le obţin cercetătorii noştri. Aşa- mi- am mai discutat şi in alte împrejurări, pînă la urmă cercetarea trebuie să răspundă necesităţilor societăţii într-o etapă dată — şi România se găseşte într-o etapă a dezvoltării sale rapide. Dorim să lichidăm cit mai repede rămînerea în urmă de la care an pornit, să ridicăm nivelul general de dezvoltare a ţării noastre, din punct de vedere material şi spiritual, dar mai cu seamă din punct de vedere al bazei materiale — să ajungem intr-un timp cit mai scurt la nivelul ţărilor dezvoltate. Aceasta nu se poate realiza însă fără a aşeza la temelia a tot ceea ce înfăptuim, cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei contemporane. Programul de dezvoltare pentru cincinalul viitor va fi, de asemenea, destul de vast. Avem în vedere să continuăm intr-un ritm intens dezvoltarea forţelor de producţie, să dăm o atenţie mai mare ramurilor moderne ale economiei. Se înţelege că aceasta necesită o participare mai activă a cercetării. Vom dezbate, de altfel, în cursul lunilor mai-iunie, programul de dezvoltare în cadrul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, în care mulţi dintre dumneavoastră participaţi. Oricum, toate institutele centrale precum şi institutele de cercetare vor trebui să cunoască cel puţin planul de dezvoltare a ramurii respective şi, pe această bază, să-şi elaboreze planul de cercetare propriu. Deci, cei care încă nu cunosc lucrările ce s-au desfăşurat pînă acum vor avea posibilitatea de a lua cunoştinţă şi de a contribui la elaborarea programului de dezvoltare economică şi, mai cu seamă, a programului de cercetare ştiinţifică menit să soluţioneze problemele pe care dorim să le rezolvăm pentru dezvoltarea şi modernizarea producţiei în cincinalul următor, precum şi pentru pregătirea producţiei pe care o vom realiza după 1980. Am dori — şi insist asupra faptului — ca cercetarea să aducă o contribuţie mai mare la înfăptuirea programului de dezvoltare a ţării noastre. Nu doresc să mă refer acum la nici o ramură, deşi eram tentat să fac aceasta, şi mai ales voiam să fac multe critici, însă renunţ. Sper însă că miniştrii prezenţi aici, conducătorii institutelor centrale şi Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie vor înţelege că trebuie să ne aşezăm şi să desfăşurăm o muncă mai temeinică, mai bine organizată. Am creat un număr destul de mare de institute, am creat deja institutele centrale. Am clădit foarte mult şi ar fi normal acum ca după tot ceea ce am făcut pe linia organizării, să pretindem să obţinem rezultate mai bune în cercetare. Eu sper că toţi oamenii de ştiinţă, toţi cercetătorii — atît cei din institutele departamentale, cit şi cei din învăţămînt — vor lucra intr-o strînsă unitate, aşa cum este şi forma organizatorică actuală, pentru a soluţiona mai rapid problemele pe care le are fiecare de rezolvat. Sunt încă şi în această privinţă lucruri de îmbunătăţit. Nu insuficientă măsură forţa de cercetare de care dispunem în învăţământul superior, îndeosebi, participă la soluţionarea marilor probleme de cercetare. C.N.S.T.-ul, împreună cu ministerele, cu institutele centrale, trebuie să asigure integrarea activă a tuturor oamenilor din învăţămînt in activitatea de cercetare legată de problemele puse în planul de dezvoltare a economiei noastre naţionale. Sunt un şir de probleme care privesc o mai bună legare a învăţămmintului cu cercetarea, cit şi a cercetării cu învăţămîntul, cu producţia, pregătirea studenţilor pentru a răspunde mai bine cerinţelor puse de economia noastră. Desigur, nu dezbatem aici problemele învăţământului, dar chiar pentru cercetare nu putem asigura cadre corespunzătoare din învăţămîntul superior, dacă nu vom lua măsuri ca, în cei 4—5 ani de învăţămînt, studenţii să-şi însuşească nu numai cunoştinţele teoretice cele mai moderne dar şi cunoştinţele practice corespunzătoare. Avem încă greutăţi în realizarea unor instalaţii de înaltă tehnicitate. In diferite domenii — mai (Continuare în pag. a 4-a) Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Expoziţia de aparate şi instalaţii pentru activitatea de cercetare ştiinţifică Ia şi dezvoltare tehnologică Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a vizitat, sîmbătă dimineaţa, Expoziţia de aparate şi instalaţii pentru activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, organizată cu prilejul Plenarei Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Manea Mănescu, Cornel Burtică, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului, la sosirea la Institutul de Cercetări Chimice - puternică şi prestigioasă unitate de cercetare, care a găzduit dezbaterile plenarei şi expoziţia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu deosebit entuziasm, cu multă căldură de specialiştii care lucrează aici, în manifestarea lor însufleţită găsindu-şî expresia sentimentele de adîncă dragoste şi recunoştinţă faţă de secretarul general al partidului, care, personal, acordă o atenţie permanentă orientării şi progresului rapid al activităţii , de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, ridicării ei pe un plan superior, în concordanţă cu cerinţele majore ale etapei actuale de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. În întîmpinarea secretarului general al partidului au venit Ioan Ursu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, miniştri, preşedinţii academiilor de ştiinţe, directori generali ai institutelor centrale de cercetare, rectori ai unor institute de învăţămînt superior, precum şi membri ai Biroului Executiv al C.N.S.T. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este invitat să viziteze expoziţia. În acest cadru, secretarul general al partidului s-a întîlnit cu cercetători, proiectanţi, cadre didactice, specialişti, care au participat la lucrările plenarei C.N.S.T., purtîndu-se un viu şi fructuos dialog de lucru în probleme deosebit de importante privind măsurile ce trebuie luate în vederea participării mai hotărite şi mai eficiente a ştiinţei şi tehnologiei la soluţionarea obiectivelor complexe cu care este confruntată înfăptuirea programului de dezvoltare economică şi socială a ţării. Sutele de creaţii reunite în expoziţie concretizează o parte din rezultatele primei etape a acţiunii de transpunere in viaţă a indicaţiilor pe care secretarul general al partidului le-a dat, cu un an în urmă, în vederea dezvoltării microproducţiei în unităţile de cercetare şi proiectare, pentru autodotarea acestora şi înzestrarea laboratoarelor uzinale şi a altor unităţi din economie cu aparatură şi instalaţii de mare tehnicitate, cu echipamente de măsură şi contrai de înalt nivel tehnic. Expoziţia, care cuprinde realizări reprezentative ale unui număr de 35 de unităţi de cercetare şi proiectare, catedre de învăţămînt superior, secţii şi ateliere din întreprinderile industriale, ilustrează capacitatea de creaţie ştiinţifică şi tehnologică a colectivelor de muncă din aceste unităţi. în acelaşi timp, ea evidenţiază potenţialul important de care dispun ramurile industriei noastre pentru aşi înnoi continuu baza tehnologică în scopul creşterii nivelului calitativ şi randamentului producţiei, eficienţei întregii activităţi. Apeciînd rezultatele bune obţinute pînă în prezent, secretarul general al partidului a remarcat în mod critic faptul că nu întreaga gamă expusă de aparatură şi instalaţii pentru activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, prezintă un caracter de noutate, ce lipsesc încă o serie de produse de acest gen care continuă să fie importate, deşi există capacitatea de creaţie, baza materială necesară pentru producerea lor în ţară. Sunt vizitate la început sălile rezervate unităţilor de cercetare din domeniile energeticii, electronicii, electrotehnicii, automaticii, sectoare de importanţă deosebită pentru progresul întregii noastre economii. Miniştrii de resort, conducătorii unităţilor de cercetare şi proiectare, specialiştii prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu cele mai recente realizări care reflectă preocuparea pentru îndeplinirea sarcinilor date de secretarul general al partidului cu privire la tipizarea şi unificarea aparaturii de automatizare. Semnificative sunt în acest sens echipamentele pentru comandă program numerică a maşinilor-unelte, inclusiv instalaţiile de testare şi verificare a acestora în întreprinderi, precum şi dispozitivele speciale destinate încercărilor în sistemul energetic naţional şi în centrale electrice, care permit reducerea consumului de energie. Tovarăşa! Nicolae Ceauşescu recomandă conducerii Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini-Unelte şi Electrotehnicii, specialiştilor din acest domeniu să-şi intensifice preocupările în direcţia asimilării unui mare număr de echipamente de automatizare, de aparate de măsură şi control atrăgînd atenţia că acestea reprezintă uneori pînă la 30 -35 la sută din valoarea maşinilorunelte şi a altor utilaje de înaltă tehnicitate, astfel incit, în cel mai scurt timp, să fie redus substanţial importul de asemenea aparataj. Urmează un alt important sector de cercetare şi dezvoltare tehnologică - cel al chimiei. Aşa cum o atestă exponatele valoroase înmănuncheate în expoziţie, cercetătorii din acest domeniu şi-au adus o contribuţie hotărîtoare la dezvoltarea şi crearea de noi ramuri ale chimiei româneşti, ceea ce a permis valorificarea superioară a bogâţiilor naturale, lărgirea gamei de materii prime, elaborarea unor procedee tehnologice moderne de mare eficienţă, îmbogăţirea nomenclatorului de produse. Multe dintre aceste rezultate ştiinţifice de prestigiu aparţin colectivului institutului de Cercetări Chimice - ICECHIM - unitate pivot a primului institut central de cercetare din ţară, formă organizatorică care şi-a dovedit pe deplin eficacitatea, experienţa sa constituind model în înfiinţarea unor alte unităţi similare. Reţin atenţia: noile instalaţii micropilot, autoclave de polimerizare, aparatură de automatizare de reglare a temperaturii, dozării lichidelor, de analiză automată şi semiautomată pentru determinarea caracteristi (Continuom is P°9- o ♦‘«O SUCCESELE OAMENILOR MICUŢA TEMELIA REALIZĂRII CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN NOI ÎNTREPRINDERI CU PLANUL ÎNDEPLINIT PE 4 LUNI Combinatul chimic Făgăraş Am fost chemaţi la telefon de Aglaia Sorica, corespondenta ziarului nostru, din Făgăraş. —■ Azi (n.r. — ieri) 27 aprilie, la sfîrşitul zilei de muncă. Combinatul chimic din Făgăraş a îndeplinit planul producţiei marfă pe primele patru luni ale anului. Aceasta va da posibilitatea colectivului să obţină în avans o producţie marfă de 10,5 milioane lei, concretizată în 400 tone materiale plastice şi răşini sintetice, 14 tone produse din mase plastice, 225 tone intermediari pentru coloranţi şi medicamente, 600 tone săruri anorganice, utilaje şi piese de schimb în valoare de 2,3 milioane şi altele. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de secţiile 21, 6, 1, 3, 18, 8, 7 şi 9. — Nu aţi pomenit nimic despre îngrăşămintele cu azot. — La acest produs se înregistrează încă restanţe, de aceea colectivul secţiei respective se mobilizează în aceste zile pentru recuperarea rămînerilor în urmă în cel mai scurt timp. Trustul de construcţii Industriale — La telefon, Iosif Kaufmann, şeful serviciului pian de la T.C.I. Vrem să transmitem şi noi nişte veşti. — Vă ascultăm cu plăcere. — Colectivul nostru a îndeplinit pianul, perioadei , iareăari,va amlie încă din data de 24 aprilie. Acest avans ne va permite să obţinem, pînă la finele lunii, o producţie suplimentară de circa 11 milioane lei, ceea ce reprezintă mai mult de două treimi din angajamentul anual. Vă rog să notaţi, de asemenea, că cele mai bune rezultate le-a obţinut în această perioadă grupul de şantiere Făgăraş, ce execută lucrări pe platformele industriale ale Combinatului chimic şi întreprinderii de utilaj chimic din această localitate. Aici se desfăşoară în prezent bătălia pentru aducerea la nivelul graficelor a tuturor lucrărilor. Î.G.e.F.C. — Tovarăşe ing. Ion Rădulescu, în calitate de şef al serviciului plan, vă rugăm să ne spuneţi dacă Întreprinderea a îndeplinit planul pe primele patru luni ? Aţi cam întîrziat cu întrebarea, deoarece noi de la mijlocul lunii aprilie lucrăm in contul lunii mai. In acest fel planul perioadei la care vă referiţi va fi depăşit cu 18 milioane de lei. „Răsăritul“ — Vă rog să notaţi — ne transmite ing. Teodor Rusu, şeful serviciului plan-dezvoltare de la C.I.P.R. Braşov, că în cursul zilei de azi, 27 aprilie, colectivul întreprinderii „Răsăritul" a reuşit să realizeze planul producţiei globale şi marfă pe primele patru luni. Pînă la sfîrşitul lunii vom obţine peste plan circa 350 mii lei, ceea ce înseamnă în acelaşi timp îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor, etapa pînă la 1 Mai Cele mai bune rezultate le-au obţinut secţia din Braşov şi cea din Cristian care au dat peste plan 100 tone cărămizi refractare şi 270 tone prafuri de turnare. întreprinderea de materiale pentru construcţii Tot ieri a îndeplinit prumul pe prima treime a anului, şi această întreprindere. Iată amănuntele pe care le-am aflat de la inginerul şef al unităţii, Al. Radu : — Sfîrşitul lunii ne va găsi cu importante cantităţi de produse peste plan : 2.800 m.c. elemente din beton armat pentru construcţii indistrieric;H3 tone maşini şi utilaje pentru industria materialelor de construcţii, 500.000 bucăţi echivalente de blocuri din beton uşor şi altele. La realizarea lor au contribuit colectivele conduse de şefii de echipă M. Guzbeth şi G. Iordan, de maiştrii Pintea şi Gh. Cataramă, de ing. R. Munteanu. în prezent ne străduim să recuperăm restanţele pe care Ie mai avem la unele produse. Trustul de instalaţii şi montaje Această unitate a îndeplinit planul pe primele patru luni cu 7 zile mai devreme, ceea ce îi va permite să obţină o producţie suplimentară de aproape 10 milioane de lei. „ Acest succes, precizează şeful serviciului plan, Vasile Sirghie, s-a realizat în special datorită creşterii productivităţii muncii, la care am realizat un spor de 6 la sută faţă de plan. Pe aceeaşi perioadă am obţinut şi o economie de metal de 30 tone. Întreprinderea mecanică de material rulant . Vă transmit citeva veşti bune de la I.M.M.R., ne spune corespondenţa noastră, Z. Lupşa. Colectivul acestei unităţi a reuşit să îndeplinească planul pe primele patru luni cu două zile mai devreme, ca urmare a măsurilor luate în special în sectoarele calde. In acest fel, „bilanţul“ ce se va încheia la sfîrşitul perioadei va consemna o producţie suplimentară de 2 milioane de lei. Acest rezultat vine să se adauge eforturilor depuse pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, obiectiv la care „avansul" a ajuns în prezent la 86 zile lucrătoare. Colectivul de aici e hotărît ca pînă la sfîrşitul lunii să realizeze şi planul la osii montate, unde avem 0 restanţă. „Rafinăria“ Braşov — întreprinderea pe care o conduceţi, tovarăşe director, Alexandru Ţăranu, şi-a asumat unele angajamente la producţia fizică. Vă rugăm să vă referiţi ,la acest aspect . .. — Angajamentul, etapa pînă la 1 Mai, a fost realizat şi depăşit, obţinindu-se peste plan aproape 1.000 tone uleiuri minerale şi 389 tone păcură. Acest ,,surplus“ ne-a permis ca azi, 27 aprilie, să realizăm planul producţiei marfă pe primele patru luni. întreprinderea de postav Prejmer Cu 3 zile mai devreme a realizat sarcinile de plan la producţia globală şi marfă şi întreprinderea din Prejmer. — în acest fel, ne precizează şeful serviciului plan, Andrei Istambir, vom realiza o producţie suplimentară de aproape 3 milioane lei, concretizată în 17 tone fire de lină şi 13.000 m.p. ţesături de lină şi bumbac. Evidenţiem în mod deosebit, în acest context, secţia de filatură din Prejmer. ■ Pregătiri pentru pepitul animalelor Creşterea producţiei de masă verde pe păşunile şi fîneţele naturale a polarizat în acest an, mai mult ca oricînd, atenţia cooperatorilor din judeţ. Atît pentru asigurarea unei baze furajere solide pe timpul iernării animalelor, cit şi pentru creşterea randamentului în sectorul zootehnic pe durata păşunatului, în multe unităţi agricole se impunea luarea unor măsuri hotărîte de îmbunătăţire a productivităţii acestor categorii de terenuri prin lucrări de fertilizare şi întreţinere. In cazul cooperatorilor din Zărneşti, căci la ei ne referim în rîndurile de faţă, acţiunile întreprinse pentru realizarea acestor deziderate au fost axate prioritar pe dezvoltarea în continuare a sectorului ovine, avîndu-se în vedere că, la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere ale unităţilor agricole, s-a constatat în general o neglijare a acestui sector. In acest sens, în planul de producţie s-a prevăzut ca la încheierea anului curent cooperativa să dispună de un efectiv de 4.750 de capete ovine, din care 3.500 să-l reprezinte animalele matcă, indicator pe deplin realizabil, ba chiar şi cu posibilităţi de depăşire, dacă ţinem cont de faptul că, în prezent, ca urmare a unei îngrijiri corespunzătoare, unitatea dispune în total de 5.960 capete ovine.Dintre acestea, în urma selectării, circa 1.000 de berbecuţi vor fi livraţi Complexului intercooperatist pentru îngrăşarea mieilor de la Caţa). „ Ce au întreprins cooperatorii de aici pentru creşterea productivităţii păşunilor şi fîneţelor ? „In primul rînd, ne-am îndreptat atenţia asupra defrişării păşunilor împădurite, ne declara zilele Alin DRUGĂ (Continuare în pag. a 3-a) ♦ In grădinile de legume din unităţile agricole situate în fața Birsei s-au început lucrările de îngrijire a culturilor. In fotografie: aspect de la prăşitul cepei în cadrul fermei legumicole Hălchiu a I.A.S. Codlea. Foto: N. TELETIN ♦ Grupul întreprinderilor de Industrie rocală Ioan Mureşan, şeful serviciului plan-dezvoltare, ne-a comunicat că şi G.I.I.L. a îndeplinit planul producţiei marfă în cursul zilei de ieri, ceea ce va permite colectivului să raporteze la sfîrşitul lunii o producţie suplimentară de 7 milioane de lei. 41 Ştefan BANARU Au mai raportat în cursul zilei de ieri, îndeplinirea planului pe primele patru luni ale anului : întreprinderea de cariere şi balastiere, Baza de aprovizionare şi desfacere a ill.T.Tc. şi altele. Originalitatea literaturii române de azi Dialog cu prof. uni*, dr. docent CONSTANTIN CiOPRAGA - Stimate tovarăşe profesor, sunteţi autorul unei cărţi recent apărute: „Personalitatea literaturii române", care încă de la apariţie a suscitat interesul viu al cititorilor şi cronicarilor literari. Pornind de la ideea enunţată în primele pagini: „De ce noţiunea de personalitate să fie raportată numai la indivizi luaţi în partaj nu şi la o literatură in totalitate?", aţi definit şi demonstrat trăsăturile literaturii noastre. Care este aportul literaturii de după Eliberare la accentuarea acestor trăsături ? — Unele lămuriri in sensul acesta sunt date în capitolul „Continuatorii" din volumul amintit aici, capitol care accentua ideea de continuitate Dialog consemnat de Anatol GHERMANSCHI (Continuare in pag. s 2-a)