Economia Naţională, 1885 (Anul 9, nr. 1-52)
1885-01-01 / nr. 1
MARŢI, 1 IANUARIE 1885. ECONOMIA NAŢIONALĂ. 3 ar sta în puţine cuvinte care sunt măsurile fără care orice încercare nu ar putea da resultate mulţumitoare. Anteia între toate este protecţiunea şi încuragjarea industriilor ce se vor crea contra concurenţei din afară; prin urmare adoptarea sistemului protector ca basă a legislaţiunei noastre vamale. A trecut credem timpul discuţiunilor teoretice asupra protecţionismului şi liberul schimb, cel puţin întru cât priveste politica nostră de Stat. Este forte probabil că majoritatea, dacă nu tot guvernul trebue să se fi convins că cu graniţele ţereî deschise oricăruia importaţiunî , cu tacse vamale care pentru o sumă de fabricate nu represintă mai mult de trei până la cinci la sută din valoare, nu se poate creea nici o industrie; şi că dacă s’ar creea dilele i-ar fi numerate. încercările făcute până astăzi de către mai mulţi români pentru a înfiinţa oarecare indistrii, sunt de faţă pentru a respunde celor ce s’ar îndoi, că nu putem lupta contra concurenţei streine. De altă parte îndelungata esperiinţă a tutulor Staturilor din Europa, şi a Republicei Staturilor Unite , legislaţiunea vamală chiar cea de astăzi, sunt de ajuns cunoscute pentru a ne încredinţa că nici o ţera din lume, dară nici una singură, nu a creat industria naţională de cât sub ocrotirea unei legislaţiuni protectoare. Şi pentru că noi ne ocupăm de aceea ce s’a făcut aicea şi despre aceea ce se face astădi, iar nu despre certele dintre autori asupra sistemelor, caută, dacă voim sâ reuşim, să procedem ca totă lumea. Intr’alt fel mai bine să lăsăm pe români în pace ; căci, dacă ’i vom provoca să’şi închidă capitalurile în fabrici , fără ca să luăm vre o mesura de protecţiune, deoarece nereuşita este sigură, vom fi trataţi de amăgitori şi de complici ai altor interese decât cele naţionale. Suntem siguri că acesta imputare nu se va putea face niciodată partidului liberal care are astăzi puterea în mână. A doua măsura ce ar trebui luată este ca Statul care este unul dintre cei mai mari consumatori, să asigureze clientela sa producţiunii naţionale. Nu se poate admite ca să protejem industria nostră la vamă, şi pe de altă parte Statul să cumpere din afară atâta sumă de obiecte de care are nevoe pentru armată, pentru internatele sale, pentru marile servicii ale căilor ferate, poştelor şi telegrafelor şi altele. Ilustrul şi marele patriot şi om de stat Washington, s’a înfăţişat înnaintea întâiului congres al Statelor Unite îmbrăcat în veşminte de proveninţă locală pentru a arăta că una dintre cele d’ănteiu datorii ale Americanilor era încurajarea fabricatelor naţionale. Şi Statul român daca vroesce industrie română, trebue ca odată să se hotărască, chiar cu sacrificii, să îndestuleze toate trebuinţele serviciilor publice cu obiecte fabricate în ţară. Noi vorbim astăzi 50 de încurajarea agriculture! şi cu toate acestea nu trece an fără să nu versam sume însemmate în pungile agricultorilor ruşi şi unguri pentru caii trebuincios! armatei. Oare ce nu s’a produs şi nu se pot produce cai în România? Uitat-am atât de curând că odineară parte din vestita cavalerie turcescă era remontată cu cai cumpăraţi din ţerile române? Uitat-am că caii moldovenesc caia fost duşi până şi în Danemarca pentru reproducţiune? A treia măsura ar fi propagarea şi îndemnul pe toate căile ca populaţiunea română să întrebuinţeze de preferinţă, obiectele fabricate în ţară. Acesta privesce mai mult iniţiativa privată; cu toate acestea guvernul este guvern, orî ce s’ar dice si s‘ar face, si asa fiind el ? » » ♦ dispune de mijloace puternice pentru a provoca şi întreţine pornirile spre încuragerea producţiunii indigene. A fost de ajuns că M. S. Regina, să dea frumosul şi naţionalul exemplu de a purta costume românescî, pentru ca portul naţional să devie modă şi astă di la atâtea serburi mari să vedem doamnele din toate treptele societăţei purtând cu atâta graţie costumele ţărancelor noastre. Asemenea a fost de ajuns ca tot de sus să se arate o particulară preferinţă pentru pânzeturile române, pentru velinţele şi chilimurile noastre, pentru ca astăzi să vedem mai în fiecare casă velinţe românesce înlocuind covorul strein. Ca resultat practic vedem astăzi atâtea magazine în capitală care vînd costume şi stofe naţionale ; vedem ţărani din Argeş, Muscel şi aicea cutreerând stradele cu vrafuri de costume şi de stofe naţionale. Tronul a mai dat şi alt esemplu. M. S. Re