Economia Naţională, 1885 (Anul 9, nr. 1-52)

1885-01-01 / nr. 1

MARŢI, 1 IANUARIE 1885. ECONOMIA NAŢIONALĂ. 3 ar sta în puţine cuvinte care sunt măsurile fără care ori­ce încercare nu ar putea da re­­sultate mulţumitoare. Anteia între toate este protecţiunea şi în­­curagjarea industriilor ce se vor crea contra concurenţei din afară; prin urmare adopta­rea sistemului protector ca basă a legislaţiu­­nei noastre vamale. A trecut credem timpul discuţiunilor teoretice asupra protecţionismu­­lui şi liberul­ schimb, cel puţin întru cât pri­­veste politica nostră de Stat. Este forte pro­babil că majoritatea, dacă nu tot guvernul trebue să se fi convins că cu graniţele ţereî deschise ori­căruia importaţiunî , cu tacse va­male care pentru o sumă de fabricate nu represintă mai mult de trei până la cinci la sută din valoare, nu se poate creea nici o industrie; şi că dacă s’ar creea dilele i-ar fi numerate. încercările făcute până astăzi de către mai mulţi români pentru a înfiinţa oare­­care indistrii, sunt de faţă pentru a respunde celor ce s’ar îndoi, că nu putem lupta con­tra concurenţei streine. De altă parte înde­lungata esperiinţă a tutulor Staturilor din Eu­ropa, şi a Republicei Staturilor­ Unite , legis­la­ţi­unea vamală chiar cea de astăzi, sunt de ajuns cunoscute pentru a ne încredinţa că nici o ţera din lume, dară nici una singură, nu a creat industria naţională de cât sub o­­crotirea unei legislaţiuni protectoare. Şi pen­tru că noi ne ocupăm de aceea ce s’a fă­cut aicea şi despre aceea ce se face astădi, iar nu despre certele dintre autori asupra sistemelor, caută, dacă voim sâ reuşim, să procedem ca totă lumea. Intr’alt fel mai bine să lăsăm pe români în pace ; căci, dacă ’i vom provoca să’şi închidă capitalurile în fa­brici , fără ca să luăm vre o mesura de protecţiune, de­oare­ce nereuşita este sigură, vom fi trataţi de amăgitori şi de complici ai altor interese de­cât cele naţionale. Suntem siguri că acesta imputare nu se va putea face nici­odată partidului liberal care are as­­tăzi puterea în mână. A doua măsura ce ar trebui luată este ca Statul care este unul dintre cei mai mari consumatori, să asigureze clientela sa pro­­ducţiunii naţionale. Nu se poate admite ca să protejem industria nostră la vamă, şi pe de altă parte Statul să cumpere din afară atâta sumă de obiecte de care are nevoe pentru­­ armată, pentru internatele sale, pentru ma­rile servicii ale căilor ferate, poştelor şi te­legrafelor şi altele. Ilustrul şi marele patriot şi om de stat Washington, s’a înfăţişat în­­naintea întâiului congres al Statelor­ Unite îmbrăcat în veşminte de proveninţă locală­­ pentru a arăta că una dintre cele d’ănteiu datorii ale Americanilor era încurajarea fa­bricatelor naţionale. Şi Statul român daca vroesce industrie română, trebue ca odată să se hotărască, chiar cu sacrificii, să înde­stuleze toate trebuinţele serviciilor publice cu obiecte fabricate în ţară. Noi vorbim astăzi 5­0 de încurajarea agriculture! şi cu toate acestea nu trece an fără să nu versam­ sume însem­­mate în pungile agricultorilor ruşi şi unguri pentru caii trebuincios! armatei. Oare ce nu s’a produs şi nu se pot produce cai în România? Uitat-am atât de curând că odineară parte din vestita cavalerie turcescă era remontată cu cai cumpăraţi din ţerile române? Uitat-am că caii moldovenesc c­aia fost duşi până şi în Danemarca pentru reproducţiune? A treia măsura ar fi propagarea şi îndem­nul pe toate căile ca populaţiunea română să întrebuinţeze de preferinţă, obiectele fabricate în ţară. Acesta privesce mai mult iniţiativa privată; cu toate acestea guvernul este guvern, orî­ ce s’ar dice si s‘ar face, si asa fiind el ? » » ♦ dispune de mijloace puternice pentru a provoca şi întreţine pornirile spre încuragerea pro­­ducţiunii indigene. A fost de ajuns că M. S. Re­gina, să dea frumosul şi naţionalul exemplu de a purta costume românescî, pentru ca por­tul naţional să devie modă şi astă­ di la atâtea serburi mari să vedem doamnele din toate trep­tele societăţei purtând cu atâta graţie costu­mele ţărancelor noastre. Asemenea a fost de ajuns ca tot de sus să se arate o particulară preferinţă pentru pânzeturile române, pentru velinţele şi chilimurile noastre, pentru ca astăzi să vedem mai în fie­care casă velinţe româ­nesce înlocuind covorul strein. Ca resultat practic vedem astăzi atâtea magazine în capi­tală care vînd costume şi stofe naţionale ; ve­dem ţărani din Argeş, Muscel şi aicea cutre­­erând stradele cu vrafuri de costume şi de stofe naţionale.­­ Tronul a mai dat şi alt esemplu. M. S. Re­

Next