Ecoul Moldovei, 1893-1894 (Anul 3, nr. 1-51)
1894-01-13 / nr. 27
IN NUMER 25 HAM .101 H3 IANU'ARIE 181*1. ANUL III No. 27. ABONAMENTUL Pe un an „ . . . . . . , Lel noi li'.) • i luiiT................................ . » » 6.) IVntni streinAtHte' se adaogă portul. ZIAE SAFTĂMSHAL Redactor-proprietar: Em. Al. MANOLIU -— •* ◄ • ► REDACTIA SI ADMINISTRATIA IN STABILIMENTUL GRAFIC „MIRON COSTIN" STR. GOLIA No. 54. ANUNCIURI lcmlul padina 111 ui . . . . BriiI kt » » » iv......................................n liiseitiiini m reflame 1 Ini lini* Ja.si Jli Itmaarii ISH4. După o petrecere de mai bine de 20 de zile in sinul familiilor si al concetăţenilor lor, reprezentanţii terei au reintrat iarăşi in activitatea parlamentara, impusă de greaua sarcină a mandatului ce le-a aruncat-o încrederea alegatorilor şi pe care vrend ne vrend sunt nevoiţi s’o ducă, pana ce soarta se va indura se-i scape de ea. Conscienţi, cum au dovedit că sunt despre datoria ce o au, aceasta vacanţă a fost pentru dânşii mai mult sau mai puţin o ocazie de a mai sta la vorbă cu alegătorii lor asupra nevoilor ce le sufer şi a mijloacelor la care treime sa se recurgă, pentru înlăturarea relelor din localităţile lor, îndeosebi de consultaţiiunile ce le avură cu privire la politica economică, ,la administraţie, înveţămint, armată etc. etc. pentru care miniştrii respectivi au în portofoliile lor proecte exregătite , ce nu aşteaptă decât consfinţirea reprezentanţilor naţiune!, spre a deveni legi binefăcătoare pentru stat. Da, aşa este. Actualii reprezentanţi ai naţiune!, în marea lor majoritate, înţeleg rolul ce-l au şi-şi pun tot interesul, toată energia ea se poată duce la bun sfîrşit. Cu deosebire deputaţii Moldoveni au dovedit unzel şi o abnegaţiune vrednică de toată lauda, în îndoita luptă ce o susţin in cameră apărând, pe lângă interesele generale aleţerei şi pe acele ale Moldovei în parte, în potriva tendinţelor frăţeşti de acaparare şi eliminarea elementului moldovenesc, de se poate, de peste tot şi din tot. Dar dintre toţi s au pus in o lumină şi mai mare reprezentanţii laşului, căci prin atitudinea lor hotărîtoare, prin graiul şi cunoscinţele lor politice foarte adîncite, îi vedem că sunt la înălţimea reputaţiunei ce a avut-o în totdeauna vechea capitala a Moldovei !• Ţinând samă de alarmarea alegatorilor în contra disposiţiunei de a se lua şi şcoala Centrală de acorea, o clipă n’au întirziat ca se protesteze cu toţi inpotriva acestei măsuri jignitoare şi făcură încă şi pecolegii lor din judeţele de dincoace de Milcov să se asocieze la protestul lor, fiindcă această şcoală nu interesază numai Iaşul, ci întreaga Moldovă. Apoi docurile şi antrepozitele cum şi atelierile de la Paşcani, deja sunt, mulţămită stăruinţelor lor, ca şi realizate pentru Iaşi, spre marea bucurie acelor ce doresc reînfiriparea lui din starea căzută în care se află. Alegătorii moldoveni dar trebue sa se simtă fericiţi de aşa juvaere de deputaţi, căci văd una câte una îndeplinându-se toate promisiunile făcute pentru înbunătăţirea acestei părţi a ţereî şi respectarea în totul a dreptei tovărăşii legate între ambele teri unite. Dar mai mult ieşenii trebue să se felicite că au avut o irnie bună în alegerea ezentanţilor ce-i au a în cameră, căci sunt espresinea a tot ce poate fi mai demn, mai zelos şi mai conscient despre misiunea ce au. Cu aseminea deputaţi negreşit că Moldova cu Iaşul ei va ajunge foarte departe! 2 ianuarie, s’au petrecut lucruri cu mult mai grave decât se semnalase în cât chiar guvernul a fost nevoit, spre a'şi spala oarecum manele, se delege pe dl. procuror de curte, X. Leonescu, ca se constate neorînduelele. Si dacă t * le va constata alegarea se va anula ? In tapul judeţului Botoşani a venit din nou dl. Boldur Houreanu, iar dl. col. Sturza este transferat la Tulcea în locul d-lui Forăscu demisionat. vîn. Prefectul jud. Dorohoiu dl. Arghiropol a primit un vot de blam din partea consiliului judeţian iar d-sa ca sec şi resiune a cerut d-lui L. Catargiu disolvarea Consilului. Sigur că va capata această satisfacţie. Timpul urmează a fi nefavorabil sămănăturilor din partea de sus a Moldovei. Frigul s’a mai mult, cu toate acestea ninsoare tot nu a căzut, așa că câmpurile sunt cu desevîrşire goale. —_— -------------a ^ ---------------------------/n/omniium A Apărut la Focşani Cottttina organ săptămânal, sub direcţiunea d-lui inginer loan Iliescu. Urăm noului confrate viaţă lungă şi isbândă pe calea ce s’a luat-o. Cu o vie mulţămip* semnălăm la riadul nostru reapariţiunea valoroaselor ziare Tribu ta ţi I'aaiu J’aparuluî, suprimate pentru câtva timp din ordinul guvernului unguresc. I de urmează regulat de a apara cu aceiaşi energie drepturile Românilor de peste munţi si a arata nedreptăţile ce li se fac. •u Cu alegerea delegaţilor pentru coleg. 111 de la Bacău, urmată la tră Austro-ungaria comerţului şn începutul industriei noastre. In trţi acestei noua nenorociri de care suntem ameninţaţi nu trebue se rămînem indiferenţi ci se protestăm din toate puterile noastre si să se avizeze la orice mijloc pentru a face pe guvern se se oprească de a sevir,şi un act atât de umilitor şi ruinător pentru ţară* Convenţiuie cu Austro Ungaria După informaţiunile ce avem guvernul prin împrusiunea d-lor P. I. Carp şi Al. Lahovary, se grăbeşte de a aduce cât mai curînd în cameră procesul de convenţiune cu Austro-Ungaria Acest proeet este într’adevăr ruina totală a comerţului şi industriei noastre f;iră ca în schimb se putem avea ceva de la vecinii noştri. Singurul export de samă care l’am putea face cu dînşii este acela al vitelor, însă se ştie cată rea credinţă a avut guvernul austro-ungar faţă cu noi, chiar sub puterea tratatului de comerţ de la 1976 şi deci nu putem crede că vor fi mai cinstiţi în viitor. Cu toate aceştia guvernul nu vrea se ţie samă de precedente şi caută de a satisface dorinţele Austro-Ungariei care are un deosebit interes să prefacă tariful autonom, ce e o lege de ordin interior, în un tarif convenţionali, şi prin urmare într-o lege internaţională, ca se nu mai poată fi sfărâmată de un alt guvern şi astfel nu se’şi asigure favorizarea produselor sale in un mod nesuparat în ţara, aşa precum a dorit şi se bucură deja prin modificarea făcută mai dăunăzi tarifului vamal. Fără îndoială ca aceasta este una din cele mai mari lovituri ce pregăteşte guvernul conservator ţereî, prin care vrea se îngenuche iarăşi că Ds peste Munţi In strşit Ungurii ca încununare a întregei lor o perii, alcătuită din tot ce poate fi mai abuziv, mai nedemn, şi mai infam si care face ruşine secolului în 1a care trăim, s’au pus în minte, pentru glorificarea barbarismului cu care se poartă faţă cu naţionalităţile nemaghiare se alerge la ultima mâsura, care cred că vor aşterne bazele maghiarizărei definitive incepând mai întaîu cu fraţii noştri de peste munţi. Este vorba de votul luat în graba cea mai mare de camera din Budapesta în privinţa colonizlrei, adică a înfiinţare a unor numeroase comune printre Români, prin mijlocul cărora se poată nimici orice drept la pămîntul pe care ei îl ocupa, ab anti-fio, si se’si uşureze calm maghiarizărei ce o vizază in şovinismul lor. Legea votată în unanimitatea suflărei maghiare din parlament, acordă guvernului deocamdată trei milioane de liiciri pentru aplicarea colonizăreî, înfiinţând pe domeniile statului, atât de întinse în Bănet Maramureş, şi Crişana comune esclusiv maghiare, dând fiiecărui colonist câte 10 lanţuri de pământ cum şi instrumentele de cultură şi un avans de bani spre iitimpinarea celor dintăiu nevoi. Mai mult, guvernul se fie de unde a construi case, a face drumuri, şcoli şi biserici şi a transporta chiar pe sania lui pe colonişti din sosurile Ungariei şi aceştia la rândul lor vor plăti anuităţile pământului cedat, în timp de 20 de ani. Cât despre Românii ce se vor găsi în neputinţă de a se mai susţinea faţă cu Maghiarii, să li se înlesnească aşazarea in părţile Ungariei ca astfelin maghiarizarea surse poată efectua mai iute și mai sigur.