Ecoul Moldovei, 1893-1894 (Anul 3, nr. 1-51)

1894-01-13 / nr. 27

I­N NU­MER 25 HAM .101 H3 I­ANU'ARIE 181*1. ANUL III No. 27. ABONAMENTUL Pe un an „ . . . . . . , Lel noi li'.) • i­ luiiT...............................­. . » » 6.) IVntni streinAtHte' se adaogă portul. ZIAE SAFTĂMSHAL Redactor-proprietar: Em. Al. MANOLIU -— •* ◄ • ► REDACTIA SI ADMINISTRATIA IN STABILIMENTUL GRAFIC „MIRON COSTIN" STR. GOLIA No. 54. ANUNCIURI l­cmlul padina 111 ui . . . . BriiI kt » » » iv......................................n liiseitiiini m reflame 1 Ini lini* Ja.si Jli Itmaarii ISH4. După o petrecere de mai bine de 20 de zile in sinul familiilor si al concetăţenilor lor, reprezentanţii terei au re­intrat iarăşi in activitatea par­lamentara, impusă de greaua sarcină a man­datului ce le-a aruncat-o încrederea alegatori­lor şi pe care vrend ne vrend sunt nevoiţi s’o ducă, pana ce soarta se va indura se-i­ sca­pe de­ ea.­ Conscienţi, cu­m au dovedit că sunt despre dato­ria ce o au, aceasta vacanţă a fost pentru dânşii mai mult sau mai puţin o ocazie de a mai sta la vorbă cu alegăto­rii lor asupra nevoilor ce le sufer şi a mijloacelor la care treime sa se recurgă, pentru înlăturarea relelor din localită­ţile lor, îndeosebi de consulta­­ţiiunile ce le avură cu privire la politica economică, ,la admin­istraţie, înveţămint, armată etc. etc. pentru care miniştrii res­pectivi au în portofoliile lor proecte exregătite , ce nu aşteap­tă de­cât consfinţirea repre­zentanţilor naţiune!, spre a de­veni legi bine­făcătoare pentru stat. Da, aşa este. Actualii repre­zentanţi ai naţiune!, în marea lor majoritate, înţeleg rolul ce-l au şi-şi pun tot interesul, toa­tă energia ea se­­ poată duce la bun sfîrşit. Cu deosebire deputaţii Mol­doveni au dovedit un­­zel şi o abnegaţiune vrednică de toa­tă lauda, în îndoita luptă ce o susţin in­ cameră apărând, pe lângă interesele generale a­le­­ţerei şi pe acele a­le Mol­dovei în parte, în potriva ten­dinţelor frăţeşti de acaparare şi eliminarea elementului mol­dovenesc, de se poate, de pes­te tot şi din tot. Dar dintre toţi s au­ pus in o lumină şi mai mare reprezentanţii­ laşu­lui, căci prin atitudinea lor ho­tărîtoare, prin graiul şi cunos­­cinţele­ lor politice foarte adîn­­cite, î­i vedem că sunt la înăl­ţimea reputaţiunei ce a avut-o în tot­deauna vechea capitala a Moldovei !• Ţinând samă de alarmarea alegatorilor în contra disposi­­ţiunei de a se lua şi şcoala Centrală de acorea, o clipă n’au întirziat ca se protesteze cu toţi in­potriva acestei mă­suri jignitoare şi făcură încă şi pe­­colegii lor din judeţele de dincoace de Milcov să se asocieze la protestul lor, fiind­că această şcoală nu interesa­­ză numai Iaşul, ci întreaga Moldovă. Apoi docurile şi antrepozi­tele cum şi atelierile de la Paş­cani, deja sunt, mulţămită stă­ruinţelor lor, ca şi realizate pentru Iaşi, spre marea bucurie a­­celor ce doresc reînfiriparea lui din starea căzută în care se află. Alegătorii moldoveni dar trebue sa se simtă fericiţi de aşa juvaere de deputaţi, căci văd una câte una îndeplinân­­du-se toate promisiunile făcute pentru înbunătăţirea acestei părţi a ţereî şi respectarea în totul a dreptei tovărăşii lega­te între ambele teri unite. Dar mai mult ieşenii trebue să se felicite că au avut o ir­n­ie bună în alegerea e­zentanţilor ce-i au a în cameră, căci sunt espresi­nea a tot ce poate fi mai demn, mai zelos şi mai conscient des­pre misiunea ce au. Cu aseminea deputaţi ne­greşit că Moldova cu Iaşul ei va ajunge foarte departe! 2 ianuarie, s’au petrecut lucruri cu mult mai grave decât se sem­nalase în cât chiar guvernul a fost nevoit, spre a'şi spala oare­cum manele, se delege pe dl. pro­curor de curte, X. Leonescu, ca se constate neorînduelele. Si dacă t * le va constata alegarea se va a­­nula ? In t­apul judeţului Botoşani a venit din nou dl. Boldur Hourea­­nu, iar dl. col. Sturza este transfe­rat la Tulcea în locul d-lui Fo­­răscu demisionat. vîn. Prefectul jud. Dorohoiu dl. Ar­­ghiropol a primit un vot de blam din partea consiliului judeţian iar d-sa ca se­c şi resiune a cerut d-lui L. Catargiu disolvarea Consilului. Sigur că va capata această satis­facţie. Timpul urmează a fi nefavora­bil sămănăturilor din partea de sus a Moldovei. Frigul s’a mai mult, cu toate acestea ninsoare tot nu a căzut, așa că câmpurile sunt cu desevîrşire goale. —_— -------------a ^ ---------------------------­/n/om­niium A Apărut la Focşani Cottttina organ săptămânal, sub­ direcţiunea d-lui inginer loan Iliescu. Urăm noului confrate viaţă lun­gă şi isbândă pe calea ce s’a lu­at-o. C­u o vie mulţămip* semnălăm la riadul nostru reapariţiunea va­loroaselor ziare Tribu­ ta ţi I'aaiu J’aparul­uî, suprimate pentru cât­­va timp din ordinul guvernului unguresc. I de urmează regulat de a a­para cu aceiaşi energie drep­turile Românilor de peste munţi si a arata nedreptăţile ce li se fac. •u Cu alegerea delegaţilor pentru coleg. 111 de la Bacău, urmată la tră Austro-ungaria comerţului şn în­ceputul industriei noastre. In trţi a­­cestei noua nenorociri de care sun­tem ameninţaţi nu trebue se răm­înem indiferenţi ci se protestăm din toate puterile noastre si să se avizeze la ori­ce mijloc pentru a face pe guvern se se oprească de a sevir,şi un act atât de umilitor şi ruinător pentru ţară* Convenţiuie cu Austro Ungaria După informaţiunile ce avem guver­­nul prin împrusiunea d-lor P. I­. Carp şi Al. Lahovary, se grăbeşte de a a­­duce cât mai curînd în cameră pro­­cesul de convenţiune cu Austro-U­n­­garia Acest proeet este într’adevăr ruina totală a comerţului şi industriei noa­stre f;iră ca în schimb se putem avea ceva de la vecinii noştri. Singurul export de samă care l’am putea face cu dînşii este acela al vitelor, însă se ştie cată rea credinţă a avut gu­vernul austro-un­gar faţă cu noi, chiar sub puterea tratatului de comerţ de la 1976 şi deci nu putem crede că vor fi mai cinstiţi în viitor. Cu toate aceştia guvernul nu vrea se ţie samă de precedente şi caută de a satisface­ dorinţele Austro-Ungariei care are un deosebit interes să prefacă tariful autonom, ce e o lege de ordin interi­or, în un tarif convenţionali, şi prin urmare într-o lege internaţională, ca se nu mai poată fi sfărâmată de un alt guvern şi ast­fel nu se’­şi asigure favorizarea produselor sale in un mod nesuparat în ţara, aşa precum a do­rit şi se bucură deja prin modificarea făcută mai dăunăzi tarifului vamal. Fără îndoială ca aceasta este una din cele mai mari lovituri ce pregă­teşte guvernul conservator ţereî, prin care vrea se îngenuche iarăşi că­ Ds peste Munţi In st­rş­it Ungurii ca încunu­nare a întregei lor o perii, alcătu­ită din tot ce poate fi mai abu­ziv, mai nedemn, şi mai infam si care face ruşine secolului în 1­a care trăim, s’au pus în minte, pentru glorificarea barbarismu­lui cu care se poartă faţă cu na­ţionalităţile ne­maghiare se a­­lerge la ultima mâsura, care cred că vor aşterne bazele ma­ghiarizărei definitive incepând mai întaîu cu fraţii noştri de peste munţi. Este vorba de votul luat în graba cea mai mare de camera din Bu­dap­esta în privinţa colo­­nizlrei, adică a înfiinţare a unor numeroase comune printre Ro­mâni, prin mijlocul cărora se poa­tă nimici ori­ce drept la pămîn­­tul pe care ei îl ocupa, ab an­­ti-f­io, si se’si uşureze calm­ ma­­ghiarizărei ce o vizază in şovi­nismul lor. Legea votată în una­nimitatea suflărei maghiare din parlament, acordă guvernului de­o­cam­dată trei milioane de lii­­ci­ri pentru aplicarea coloniză­­reî, înfiinţând pe domeniile sta­tului, atât de întinse în Bănet Maramureş, şi Crişana comune esclusiv maghiare, dând fiie­cărui colonist câte 1­­0 lanţuri de pă­mânt cum şi instrumentele de cul­tură şi un avans de bani spre iitimpinarea celor dintăiu nevoi. Mai mult, guvernul se fie de un­de a construi case, a face dru­muri, şcoli şi biserici şi a tran­sporta chiar pe sania lui pe co­lonişti din sosurile Ungariei şi aceşt­ia la rândul lor vor plăti anui­tăţile pământului cedat, în timp de 20 de ani. Cât despre Ro­mânii ce se vor găsi în nepu­tinţă de a se mai susţinea faţă cu Maghiarii, să li se înlesnească aşazarea in părţile Ungariei ca ast­felin maghiarizarea surse poată efectua mai iute și mai sigur.

Next