Epoca, martie 1897 (Seria II - Anul 3, nr. 394)
1897-03-06 / nr. 394
2 IMFORMAțl Moartea lui Alexandru Xairovari Știrea despre moartea ilustrului bărbat de Stat Alexandru Lahovari a produs o adîncă și dureroasă impresie în toate păturile sociale. Prima telegramă despre această pierdere a avut-o guvernul, prin legatiunea română de la Paris. La Cameră, știrea s’a răspîndit mai întîiu. Nimenea însă nu vroia să o crează, ati de extraordinară se părea tuturora disparițiunea marelui om de Stat, moartea bărbatului al cărui talent viguros era neîntrecut. Cînd mai tîrziu știrea a fost confirmată de miniștrii Cantacuzino și Mîrzescu, o adevărată consternațiune a cuprins pe deputați. De aceea, uitînd patimele politice, loviturile crude ce a primit de la dînsul, Camera liberală a ridicat ședința, în semn de doliu. Ea a dat astfel distinsului bărbat ultimul și cel mai mare omagiu, ce se poate aduce unui adversar politic. *** Aceiași durere a produs neașteptata veste și la Senat. Toți membrii maturului corp, comentînd trista împrejurare, aduceau elogii meritelor necontestate și eminentelor calități ale defunctului. Părerea unanimă era că țara sufere o crudă pierdere, o mare încercare prin moartea lui Alexandru Lahovari. * * * Numai meii tîrziu, după aparițiunea ziarelor, cari—fără distincțiune de partid—anunțau știrea în termenii cei mai elogioși pentru defunct, vestea s’a răspîndit în oraș. Toate cercurile politice sunt unanime a deplînge această ireparabilă pierdere. Cuvintele ne lipsesc pentru a descrie aici impresia dureroasă ce s’a produs în public, adînca mâhnire cu care a fost primită, în toate păturile sociale, neașteptata știre a morței lui Lahovari. * * * Cluburile conservator și constituțional au arborat drapelul negru în semn de doliu pentru acela care nu mai este. De asemenea drapele negre fîlfîie la redacțiele ziarelor conservatoare: * *■ ....... Qind știrea mor ței. Ai fost edaiul Mieaiî la Palat. M. Sa Regele a rămas viu afectat în Alexandru Lahovari, șeful Statului pierde un viguros sprijin și un destoinic sfetnic și colaborator în opera sa de regenerare a Romîniei. Ni se asigură, din sorginte autorizată, că d. Mîrzescu, ministrul instrucției, nu avizează la împlinirea vacanțelor ce se produc în personalul administrațiunei sale, decit după 4 zile. Cînd un șef de serviciu îl face cunoscut că s’a produs o vacanță, ministrul scoalelor îi răspunde : — Peste 4 zile să ’mi aduci aminte. In acest timp serviciul sufere, iar d. Mîrzescu își povăzuiește favoritul care să ocupe locul vacant. Și cînd după acest termen fatal, șeful de bivroti aduce din nou aminte ministrului, acesta—dacă încă nu și-a găsit omul—îi spune din nou să mai aștepte. In modul acesta se împlinesc vacanțele la departamentul școalelor , sub oblăduirea d-lui Ghiță Mîrzescu. Din Constanța ni se anunță că în ziua de 1 Martie, 300 de voluntari greci s’au îmbarcat pentru Athena. La debarcader, o mare mulțime a aclamat pe călători. In același timp ni se comunică, din alte orașe ale țarei, în cari populațiunea greacă este numeroasă, că înrolările continuă. In curînd, alți voluntari vor pleca pentru a se angaja în rîndurile armatei grece. Ridicările de bani de la casa de economii a Statului continuă. Sumele ridicate pînă ieri, 4 Martie, trec cifra de un milion de lei. D-nil Ion și Emil Lahovari, frații ilustrului defunct, au plecat azi dimineață la Paris. Corpul său va fi adus în țară. Iată textul demisiei pe care d. dr. Petrini Paul a trimis’o vice-președintelui Senatului: Domnule vice-președinte. In urma demisiunei d-lui Dini. Sturdza din președinția Senatului și mandatul de senatori al colegiului 1 de Ilfov, situația politică a partidului fiind foarte critica in asemenea momente, reprezint demisiunea mea în mod irevocabil din postul de secretar al Senatului. Dr. Petrini Paul, etic. inf. gr. I; 14 id. gr. II; 15 id. gr. III; 15 elevi gr. I ; 16 id. gr. II, și 16 gr. III; 2 auxiliari, bărbați, a 80 lei și o auxiliară, femee, a 80 lei, în fine, un candidat sau o candidată cu 50 lei. Criza guvernamentalilor B. senator Mișu Schina a declarat ieri că ruptura între sturdziștî și aurelianiștî este defininitivă, și că o reconciliare este cu neputință. Ori Sturdza, ori Aurelian, dar amîndoi la un loc nu mai pot sta. * * * D. Ion Bimm, unul din intimii d-lui Dim. Sturdza, a declarat: — Nu ne rămîne decit să curățăm ministerele de potiție și de escroci. Va fi o rușine vecinica pentru partidul liberal, că un om ca Mîrzescu a putut fi ministru pe la sfîrșitul secolului XIX. * ❖ * Sturdziștii socotesc ca revenirea d-lui Dim. Sturdza la putere este foarte apropiată, cu atit mai virtos că d. Aurelian nici chiar cu concursul teviștilor și al vernescanilor nu va putea intra nici măcar in discuția budgetelor, atit de crincenă Va fi opoziția pe care o va intimpina. * * * Impresiunea generală e că arbitrul situațiunel e d. Gogu Cantacuzino. Dacă d. Gogu Cantacusino va trăda pe d. Sturdza, după cum speră aurelianiștii și acum o doresc tinerii numiți «sălbateci», atunci guvernul va putea să meargă înainte fără teamă, iar dacă d. Gogu Cantacuzino, urmeți de d. C. Stoicescu, se vor retrage, atunci guvernul nu va putea trăi nici trei zile. ■»" ❖ ❖ Aseară la orele 5 a fost o consfătuire la d. P. S. Aurelian. La această consfătuire au luat parte d-nii Lascar, Costinescu, Tache Giani, V. A. Ureche, Șendrea, Porumbaru, Mîrzescu și alții. Următoarele vacante s’au produs în corpul telegrafo-poștal: . 2 inspectori, 3 oficianți superiori de gradul I, 7 id. gr. II, 8 id. gr. III; 11 EPOCA CONSFĂTUIRILE MAJORITĂȚILOR Unde e consfătuirea ? Zăpăceala cea mai mare domnește In sinul colectivității. Liberalul în capul paginei I anunță cu litota avanpapte «Toți clubii senatori §1 deputați, cari țin la unitatea și la vechea întocmire a partidului național liberal, sunt rugați a se întruni astă seară la ora 9 în saloanele clubului liberal». Iar Voința Națională publică următoarea informație: «Diseară va avea loc întrunirea majorităților la Senat». In urma acestor două invitări contrazicătoare, deputații sturziști s’au întrunit la clubul colectivist, iar senatorii de toate nuanțele la Senat. Un mare număr de deputați, urmînd avisului Voinței Naționale, s’au dus la Senat, dar aici ,in urma unui ordin dat de d. Sturdza ușierilor, n’au fost lăsați să intre. Astfel cei mai mulți s’au dus la clubul colectivist, unde s’au adunat în total vr’o 50 deputați. La clubul colectivist La orele 9 d. deputat Vilner e aclamat să presideze consfătuirea. Mai mulți deputați au părăsit în mod ostentativ clubul. D. Malla a luat cel întâi cuvîntul și după ce a atacat cu violență pe guvern, a propus să se trimită o delegație la Senat să cheme pe d. Dim. Sturdza. D. A. Stolojan descrie situația insuportabilă în culori antiaurelianiste și-și exprimă părerea că prin o remaniare ministerială, în sens sturdzist, s’ar împăca situația. D. Al. Pîcleanu face apel la împăcare, căci altfel partidul se duce pe copcă. D. Al. Djuvara după ce atacă cu vehemență pe d-nii Aurelian, Costinescu și Lascar, spune că nu există altă soluție decît retragerea guvernului și revenirea d-lui Dim. Sturdza la putere. D. C. Nacu declară că nu poate expune că ușele cari au determinat demisiunea d-lui Sturdza, dar acum, cînd războiul bate la ușă, guvernul actual nu mai poate sta la putere, ci trebue să cedeze d-lui Sturdza. D. R. Epurescu a spus că aurelianiștii se laudă, că M. Sa Regele ar fi dat afară pe d. Sturdza. D-sa vorbește de pacea europeană și de războiu și conchide la revenirea d-lui Sturdza la putere. D. Tilados a spus că nu trebue să se precipite lucrurile, deoarece guvernul n’a făcut încă nici un pas greșit. D. An. Stolojan din nou spune că trebue o remaniere ministerială. D. T. Stelian vorbește în sensul d-lui Stolojan. D. Delavrancea, în aplausele d-lor C. Dimitrescu Iași, V. Ștefanescu, Gr. Grădișteanu și Enășescu, cere să se dea cărțile pe față. D-sa constată că lupta e pe portofolii. El bine, cîți sunteți dv. ?—întreabă d. Delavrancea și începe a număra,—sunteți aici 44, admițînd că toți mergeți cu d. Sturdza tot nu veți putea da vot de blam d-lui Aurelian. Se produce un zgomot enorm și sturdzișul protestează cu energie în contra d-lui Delavrancea. Pe urmă s’a ales o delegație compusă din d-nii Stelian, Iancovescu, Al. Djuvara, C. Dimitrescu-Iași și V. Iepurescu ca să roage pe d-nii Sturdza și Aurelian, ca să convoace o întrunire a majorităților din Cameră și Senat, pentru mîine seară. La Senat întrunirea s’a deschis la orele 9, sub preșidenția d-lui Sturdza. Consemnul de a nu se primi decît senatorii în sala ședințelor era atit de strict și ordinele date de d. Sturdza atît de severe, încît deputații și alte persoane oficiale cari veniseră să asiste la întrunire au fost refuzați la vntare de ușieri, însuși prefectul de poliție a fost împiedecat de a intra.* * * Cel intima care a siat cuvîntul a fost d. D. Sturdza. D-sa reînoiește declarațiunea de retragere de la preșidenția Senatului, din cauză de vîrstă înaintată. Vorbește apoi d. Mișu Schina, care cere retragerea cabinetului Aurelian, ca formațiune ministerială de transiție și venirea la cîrmă a șefului efectiv al partidului, d. D. Sturdza. Intr’același sens se pronunță și d. P. Grădișteanu. ■X* -îi-D. Aurelian a luat cuvîntul imediat. D-sa își lămurește situația ca șef al guvernului. A venit o putere cu încrederea M. Sale, a majoritățlor din Cameră și a d-lui Sturdza, după sfaturile căruia a primit să formeze cabinetu. Cînd guvernul poșidat de d-sa nu va mai avea încrederea acestora trei factori, este gata să depună puterea. In același sens a vorbit și d. V. Lascar, ministrul de interne, Ia cuvîntul din mod. Sturdza. De astă dată însă s’a explicat. Mal Intíin a declarat că d-sa nu vrea retragerea cabinetului Aurelian. De cît găsește că modul cum el se conduce, este contraril nu numai tendințelor cabinetului presidat de d-sa, chi chiar spiritului partidului liberal. Pentru a da o dovadă despre aceasta, d. Sturdza citează proiectul de lege al căilor ferate particulare. Insistă apoi asupra proectului de lege al instrucțiunei, depus de d. Poni, despre care nu știe dacă guvernul actual și-l va însuși. Președintele Senatului își exprimă astfel neîncrederea în actualii titulari de la lucrări publice și instrucție. Toată această tiradă a fost interpretată de asistență ca o dorință pentru retragerea d-lor Porumbaru și Mftrzescu. ❖ * # la cuvîntul d. Nicolae Ionescu, care—într’o cuvîntare patetică — face apel la sentimentele patriotice ale d-lui Sturdza de a reveni în fruntea Senatului. Prezența d-sale la această Înaltă demnitate este necesară, față cu gravele împrejurări cari se desfășură. — Nu. d. Sturdza nu este prea bătrîn pentru a ne conduce, esclamă d. lonescu. - extinctie- 171| _ ^ ^ __ _ _ __ mile în ochi — se scoală emoționat de pe fotoliul presidențial. *— Da, nu sunt prea bătrîn, spune președintele Senatului și vom ceda stăruințelor amicului meu,,d. N. lonescu, de a reveni la presidenție. Vă declar dar, domnilor, că chiar de mîine vomi relua locul meu în Senat. Luați seamă însă, termină d. Sturdza, aceasta este ultima dată cînd mai revin asupra hotărîrii mele. Cînd mă veți mai supăra în viitor, să știți că nu mă mai împac. Era al 2-a coup de theatre al d-luî Sturdza. * * * Urmează apoi o scenă de tandreță — greu de descris. D. Sturdza se repede în brațele d-lui Nicolae Ionescu. Ambii bătrîni încep să plîngă, pupături zgomotoase răsună,—senatorii făcînd cerc în jurul ambilor eroi. Se încleștează atît de tare, încît — îmi spunea un senator— numai cu mare greutate i-am putut despărți, după vre-o zece minute. La orele 1i, întrunirea se termină. Senatorii încep să iasă unul cîte unul. D. Porumbaru, care încercase să vorbească pentru a răspunde la atacurile d-lui Sturdza și nu fusese lăsat, iese printre cei d’intd. . . D. Sturdza mai rămîne încă în incintă cu cîțiva fideli. S’a observat că d. Aurelian nu a luat nici un angajament formal, față cu condițiile puse de președintele Senatului. Totuși impresia generală printre Aurelianiști era că ele sunt acceptabile și deja aseară se vorbea de intrarea în cabinet a d-lor Petru Poni, în locul d-lui Mîrzescu, și Ionel Brătianu, în locul lui Porumbiță. Funcționarea neregulată a inimei e causa numeroaselor stări supărătoare și boale grave la bătrîni și slăbiți. Cei mai renumiți doctori recomandă, în aceste cazuri, vinul Bravais care, prin principiile sale tonice fără seamăn, posedă o acțiune electivă și cumpănitoare, universal apreciată asupra circulațiunei și sistemului nervos sleit. EDIȚIA K SEARA Fresa din Capitală. Moartea lui Alexandru Lahovary Voința Națională ! Azi, după amiazi, a început să se lățească prin Capitală știrea neașteptată despre încetarea din viață a d-lui Al. Lahovari. La deschiderea ședinței Camerei, d-l Al. Marghiloman a confirmat această SENATUL Ședința de la 5 Martie Ședința se deschide la orele 2.35 Prezidează d. Dim. Sturdza. Presenți 82 d-nl Senatori. Pe banca ministerială d-nii C. I. Stoicescu, G. Mârzescu și V. Lascar. D. Dim. Sturdza: Pentru ca să mă conform dorinței d-voastre, reiați acest loc pentru ca, cu concursul d-voastre, să conduc desbaterile onoratului Senat (aplause). Se fac formalitățile obicinuite. D. P. Grădișteanu : Cer cuvîntul! D. Președinte. D. Cantacuzino are cuvîntul. D. Grădișteanu insistă să i să acorde mai intîiu d-sale cuvîntul, dar d. președinte spune că nu se poate, pentru că d. Cantacuzino este înscris mai de’nainte. D. G. Gr. Cantacuzino. Domnilor senatori, moartea crudă a răpit dintre noi pe unul din fiii cei mai distinși ai Romîniei : Alexandru Lahovari nu mai este. Fără deosebire de partid, ca romîni, sunt încredințat că vom deplînge cu toții această pierdere însemnată.Senatul Romîniei nu va rămînea indiferent înaintea morții omului de Stat care a ilustrat tribuna Parlamentului Român și a avut onoarea de a fi de mai multe ori consilierul Tronului. Cred că această majoritate liberală se va uni cu noi, pentru a exprima adîncele sale regrete familiei desolate a defunctului și a ridica ședința în semn de doliu (aprobări generale). Punîndu-se la vot propunerea de a se adresa condoleanțe familiei Lahovari și a se suspenda ședința în semn de doliu, Senatul o aprobă în unanimitate. D. Președinte ridică ședința, anunțînd cea viitoare pe mîine, tristă știre și Camera, în semn de doliu, în urma propunerei d-lui M. Ferekidy, a ridicat ședința. D. Al. Lahovari a fost întotdeauna un adversar al nostru, însă un adversar pe cît de redutabil pe atît și de real. Un talent distins, un orator puternic, d. Al. Lahovari lasă între bărbații politici ai țărei noastre un gol care, pentru partidul conservator în deosebi, va fi desigur pentru multă vreme ireparabil. Dreptatea. O telegramă din Paris ne anunță că d. Alexandru Lahovari, fostul nostru ministru de externe, a încetat subit din viață la Paris. Prin moartea d-lui Lahovary, țara pierde pe unul din cei mai de frunte bărbați politici, partidul conservator pierde un orator neîntrecut, un șef virtuos și plin de valoare. Adevărul. Al. N. Lahovari, unul din marile talente ale partidului conservator, s-a stins. Moartea lui lasă un gol imens în rîndurile partidului sau și este o pierdere reală pentru întreaga țară. Laureat al facultății de drept din Paris, îndată ce s’a întors în țară a ocupat, locul de secretar general al ministerului de externe, pe care l-a ținut de la 30 Iulie pînă la 11 octombrie 1867. La această dată a demisionat și a intrat în luptele politice, înscriindu-se în rîndurile partidului conservator. Intr’adevăr, temperamentul și vederile sale îl desemnau ca apărător al ideilor conservatoare. Răposatul Epureanu și-a dat cel d’întîi seama de marile calități pe cari le posedă tînărul Lahovari, care nu avea atunci nici 30 ani, și cînd a fost chemat să formeze ministerul de la 1870, luat în minister pe toți tinerii mai de valoare al partidului și lui Al. N. Lahovari i-a dat portofoliul justiției. De acum începe adevărata carieră politică a acestui bărbat. El își creiază o mare reputație prin splendidele discursuri pe cari le pronunță. A fost cel din urmă orator entuziast cu fraza mare, cu potop de elocință. De la 1870 a făcut parte din mai toate ministerele conservatoare și n’a șovăit un moment între datoria sa și ademenirile adversarilor săi. C. A. Rosetti îl stima foarte mult și întotdeauna îl făcea elogii pentru fermitatea convingerilor și marele sau talent. In partidul conservator servea ca exemplu al statorniciei și avea o autoritate foarte mare, nn atit din cauza marelui säu talent oratoric, cît mai ales LIN1 sau Ait Cfi-Titxrr—un rlnton« și-a părăsit partidul. Al. Lahovari a fost întotdeauna adversar al alianțelor cu elemente străine de partid și s’a despărțit chiar de d. Lascar Catargiu, cînd acesta susținea formațiunea liberal-conservatoare. A fost unul dintre puținii noștri bărbați politici care avea relațiuni cu mulți dintre bărbații politicii din celelalte țări și a condus cu mult tact ministeria afacerilor străine. Cu toate aceste calități, n’a fost însă nici o dată popular și aceasta din cauza atitudinei pe care o avea față de lume. Al. Lahovari nu a putut să se aleagă decît foarte rar în opoziție și era bătut chiar în orașul său natal, R.Vîlcel. A fost adversar al democrației, dar a fost un adversar real. Și azi, cînd moartea a doborît pe acest om, care nu și-a plecat grumazii nici în fața loviturilor, nici în fața ademenirilor, venim și noi să salutăm cu respect în Al. Lahovari, talentul și caracterul. Constituționalul. O tristă știre și dureroasă a sosit azi din Paris, confirmată din nefericire in Cameră: d. Alexandru Lahovari, eminentul om de Stat, fost ministru, și o fată a țarei, a încetat din viață în noaptea trecută pe la ora 2. Știrea a produs o adevărată consternație în toate cercurile Capitalei. Camera," sub impresia unei adinei emoțiunî și ca semn de omagis!tru ilustrul defunct, a și de doliu perridicat ședința. Timpul: Cu condeiul muiat de lacrimi scriem aceste rînduri. O știre sfîșietoare ne sosește din Paris , Alexandru Lahovari nu mai este. O spunem și nu ne vine a crede. Atît de neașteptat era acest eveniment, atît de dureroasă e pentru noi o asemenea realitate, încit nu ne putem deprinde cu ideia acestei realități. Și cu toate astea, val! îndoiala nu mai e permisă. Depeșile trimise azi dimineață din Paris de către doamna Simona Lahovari M. S. Regelui și d-lul Lascar Catargiu nu ne mai lasă nici o iluzie , astă-noapte Alexandru Lahovari, abia întors la Paris de la Nizza, unde se dusese pentru cîteva zile, a închis ochii pentru vecie în mod subit, în mijlocul neminunatei sale familii. Emoțiunea noastră este prea mare ca să putem spune astăzi și ce simțim și cine a fost Alexandru Lahovari. Nu putem astăzi decît să plingem, cu toți Romînii, pe unul din cei mai iluștri fii ai Romîniei și să trimitem inconsultabilei sale familii expresiunea adîncei noastre dureri pentru această pierdere ireparabilă. întreaga națiune romină e azi în doliu și plînge pe acela a cărui întreagă viață fusese consacrată binelui și măririi patriei și în al cărui devotament ea punea speranțe așa de mari. CAMERA Ședința de la 5 Martie . Ședința se deschide la orele 2 fără un sfert. Prezidează d. C. Nacu. Prezenți 97 deputați D. Politimos dă citire raportului prin care Camera autoriză urmărirea d-lui Ceanu Arslan în procesul de ajuns de încredere intentat înaintea tribunalului Bacău de erezii Vidrașcu. Camera încuviințează. D. N. Eleva întreabă guvernul dacă a poate pune la dispoziție dosarul în cesiuunea Mitropolitului Antim, pe care l’a cerut de atâta timp, declarând că în caz cînd și definclul acesta nu’l va putea obține, va anunța o interpelare în acest sens. I. V S. Aurelian președintele consiliului, răspunde că nu poate aduce în desbaterile publice ale Adunărei un dosar care este privitor la cestiuni exterioare. D. N. Eleva spune că cestiunea nefiind pendinte, nu poate înțelege refuzul d-lui prim-ministru. Intr’un Stat parlamentar, nimic nu trebie să fie ascuns Parlamentului Noi avem dreptul să fim îngrijiți de resolvirea cestiunilor atit interne cît și cele exterioare, spune d. Fleva, mai cu seamă față cu starea actuală de lucruri. De trei zile asistăm la scene de o palpitantă indecișiune. Ba s’ati împăcat, ba nu s’la împăcat Guvernul s’a pupat cu d. Sturdza, este știrea unora, nu e nici un chip de împăcăciune, spune alții. D-sa anunță o interpelare, rezervându-și de a o formula în scris. D. P. S. Aurelian spune că cestiunea Mitropolitului Antim este o cestiune interioară a Sultanului, și că afară de citeva corespondențe, Statul român n’are nici un amestec. D-sa spune că această cestiune nu poate fi astfel adusă la ordinea zilei. Se intră în ordinea zilei. D. Kirițescu își desvoltă interpelarea adresată d-lui ministru al lucrărilor publice, relativă la lucrările căii ferate Alexandria- Zimnicea. D sa spune că deși există un credit pentru construcțiunea acestei linii, cu toate acestea nu s’au lucrat decât vre-o trei kilometri și actualmente lucrările sunt părăsite. D. I. Procopiu declară că este surprins de interpelarea d-lui Kirițescu. Ca repreentant de Teleorman, d. Procopiu interzi sîndu-se demersul lucrărilor acestei linii, a aflat că tocmai d. Kirițescu cu cîțiva aj mici al d-sale au zădărnicit această lucrare, dorința d-sale fiind ca să schimbe traseul studiat. D. Procopiu arată că traseul pe care-l propune d. Kirițescu costă cu mult mai mult și roagă pe d. ministru să continue lucrările pe vechiul studiu făcut. D. Porumbaru, ministru lucrărilor publice, spune că și în Senat, d. Costescu Comăneanu a cerut schimbarea traseului acestei linii, studiile însă nu sunt terminate și declară că nu poate lua nici o hotărîre pînă la complecta terminare a studiilor. Incidentul se închide. Interpelarea d-lui Enășescu asupra administrației județului Botoșani se amînă pe Luni. Camera votează apoi creditul de 3.300.000 lei cerut de d. ministru de resbel pentru tuburi de cartușe și piese de schimb necesare armamentului. Se votează proiectul de lege prin care ministerul de domenii este autorizat să cedeze ministerului de resbel terenul necesar pentru tragere la țintă, instrucțiunea trupelor și construire de cazărmi. Camera votează apoi proiectul de lege pentru reducerea taxei telegrafice de transite la 4 la 3 bani de cuvînt. Se votează mai multe mici proiecte de lege de interes local. La orele 4 fără 15 m. ședința se ridică, Camera fiind descomplectată.