Epoca, martie 1897 (Seria II - Anul 3, nr. 394)

1897-03-06 / nr. 394

2 IMFORMAțl­ Moartea lui Alexandru Xairovari Știrea despre moartea ilustrului băr­bat de Stat Alexandru Lahovari a pro­dus o adîncă și dureroasă impresie în toate păturile sociale. Prima telegramă despre această pier­dere a avut-o guvernul, prin legatiunea română de la Paris. La Cameră, știrea s’a răspîndit mai întîiu. Nimenea însă nu vroia să o crează, ati de extra­ordinară se părea tuturora disparițiunea marelui om de Stat, moar­tea bărbatului al cărui talent viguros era neîntrecut. Cînd mai tîrziu știrea a fost confir­mată de miniștrii Cantacuzino și Mîr­zescu, o adevărată consternațiune a cu­prins pe deputați. De aceea, uitînd patimele politice, lo­­viturile crude ce a primit de la dînsul, Camera liberală a ridicat ședința, în semn de doliu. Ea a dat ast­fel distin­sului bărbat ultimul și cel mai mare omagiu, ce se poate aduce unui adver­sar politic. *** Aceiași durere a produs neașteptata veste și la Senat. Toți membrii matu­rului corp, comentînd trista împreju­rare, aduceau elogii meritelor necontes­tate și eminentelor calități ale defunc­tului. Părerea unanimă era că țara sufere o crudă pierdere, o mare încercare prin moartea lui Alexandru Lahovari. * * * Numai meii tîrziu, după aparițiunea ziarelor, cari—fără distincțiune de par­tid—anunțau știrea în termenii cei mai elogioși pentru defunct, vestea s’a răs­pîndit în oraș. Toate cercurile politice sunt unanime a deplînge această ireparabilă pierdere. Cuvintele ne lipsesc pentru a descrie aici impresia dureroasă ce s’a produs în public, adînca mâhnire cu care a fost primită, în toa­te păturile sociale, neașteptata știre a morței lui Lahovari. * * * Cluburile conservator și constituțional au arborat drapelul negru în semn de doliu pentru acela care nu mai este. De asemenea drapele negre fîlfîie la redacțiele ziarelor conservatoare: * *­■ ....... Qind știrea m­or­ ței. Ai fost edaiu­l M­ieai­î la Palat. M. Sa Regele a rămas viu afectat în Alexandru Lahovari, șeful Statului pierde un viguros sprijin și un destoinic sfetnic și colaborator în opera sa de regenerare a Romîniei. Ni se asigură, din sorginte autorizată, că d. Mîrzescu, ministrul instrucției, nu avizează la împlinirea vacanțelor ce se produc în personalul administrați­unei sale, de­­cit după 4 zile. Cînd un șef de serviciu îl face cunos­cut că s’a produs o vacanță, ministrul scoalelor îi răspunde : — Peste 4­ zile să ’mi aduci aminte. In acest timp serviciul sufere, iar d. Mîrzescu își povăzuiește favoritul care să ocupe locul vacant. Și cînd după acest termen fatal, șe­­ful­ de bivroti aduce din nou­ aminte mi­nistrului, acesta—dacă încă nu și-a gă­sit omul—îi spune din nou­ să mai aș­tepte. In modul acesta se împlinesc vacan­țele la departamentul școalelor , sub oblăduirea d-lui Ghiță Mîrzescu. Din Constanța ni se anunță că în ziua de 1 Martie, 300 de voluntari greci s’au­ îmbarcat pentru Athena. La debarcader, o mare mulțime a aclamat pe călători. In același timp ni se comunică, din alte orașe­ ale țarei, în cari populațiu­­nea greacă este numeroasă, că înrolă­rile continuă. In curînd, alți voluntari vor pleca pentru a se angaja în rîndurile armatei grece. Ridicările de bani de la casa de econo­mii a Statului continuă. Sumele ridicate pînă ieri, 4 Martie, trec cifra de un milion de lei. D-nil Ion și Emil Lahovari, frații ilus­trului defunct, au­ plecat azi dimineață la Paris. Corpul său va fi adus în țară. Iată textul demisiei pe care d. dr. Petrini Paul a trimis’o vice-președinte­­lui Senatului: Domnule vice-președinte. In urma demisiunei d-lui Dini. Sturdza din președinția Senatului și mandatul de senator­i al colegiului 1 de Ilfov, situația politică a partidului fiind foarte critica in asemenea momente, re­prezint demisiunea mea în mod irevocabil din postul de se­cretar al Senatului. Dr. Petrini Paul, etic. inf. gr. I; 14 id. gr. II; 15 id. gr. III; 15 elevi gr. I ; 16 id. gr. II, și 16 gr. III; 2 auxiliari, bărbați, a 80 lei și o auxiliară, femee, a 80 lei, în fine, un candidat sau o candidată cu 50 lei. Criza guvernamentalilor B. senator Mișu Schina a de­clarat ieri că ruptura între stur­­dziștî și aurelianiștî este defini­­nitivă, și că o reconciliare este cu neputință. Ori Sturdza, ori Au­relian, dar amîndoi la un loc nu mai pot sta. * * * D. Ion Bimm, unul din intimii d-lui Dim. Sturdza, a declarat: — Nu ne rămîne de­cit să cu­rățăm ministerele de potiție și de escroci. Va fi o rușine vecinica pentru partidul liberal, că un om ca Mîrzescu a putut fi ministru pe la sfîrșitul secolului XIX. * ❖ * Sturdziștii socotesc ca reveni­rea d-lui Dim. Sturdza la putere este foarte apropiată, cu atit mai virtos că d. Aurelian nici chiar cu concursul t­eviștilor și al ver­­nescanilor nu va putea intra nici măcar in discuția budgete­lor, atit de crincenă Va fi opozi­ția pe care o va intimpina. * * * Impresiunea generală e că arbitrul situațiunel e d. Gogu Cantacuzino. Dacă d. Gogu Cantacusino va trăda pe d. Sturdza, după cum speră aure­­lianiștii și acum o doresc tinerii nu­miți «sălbateci», atunci guvernul va putea să meargă înainte fără teamă, iar dacă d. Gogu Cantacuzino, urmeți de d. C. Stoicescu, se vor retrage, atunci guvernul nu va putea trăi nici trei zile. ■»" ❖ ❖ Aseară la orele 5 a fost o consfă­tuire la d. P. S. Aurelian. La această consfătuire au luat parte d-nii Lascar, Costinescu, Tache Giani, V. A. Ureche, Șendrea, Porumbaru, Mîrzescu și alții. Următoarele vacante s’au produs în corpul telegrafo-poștal: . 2 inspectori, 3 oficianți superiori de gradul I, 7 id. gr. II, 8 id. gr. III; 11 E­POCA CONSFĂTUIRILE MAJORITĂȚILOR Unde e consfătuirea ? Zăpăceala cea mai mare domnește In si­nul colectivității. Liberalul în capul paginei I anunță cu litot­a avanpapte «Toți clubi­i senatori §1 deputați, cari țin la unitatea și la vechea întocmire a par­tidului național liberal, sunt rugați a se întruni astă seară la ora 9 în saloanele clubului liberal». Iar Voința Națională publică următoarea informație: «Diseară va avea loc întrunirea majo­rităților la Senat». In urma acestor două invitări contrazică­toare, deputații sturziști s’au întrunit la clu­bul colectivist, iar senatorii de toate nuan­țele la Senat. Un mare număr de deputați, urmînd avi­­sului Voinței Naționale, s’au dus la Senat, dar aici ,in urma unui ordin dat de d. Sturdza ușierilor, n’au fost lăsați să intre.­ Astfel cei mai mulți s’au dus la clubul colectivist, unde s’au adunat în total vr’o 50 deputați. La clubul colectivist La orele 9 d. deputat Vilner e aclamat să presideze consfătuirea. Mai mulți deputați au­ părăsit în mod os­tentativ clubul. D. Malla a luat cel întâi cuvîntul și după ce a atacat cu violență pe guvern, a propus să se trimită o delegație la Senat să cheme pe d. Dim. Sturdza. D. A. Stolojan descrie situația insupor­tabilă în culori antiaurelianiste și-și exprimă părerea că prin o remaniare ministerială, în sens sturdzist, s’ar împăca situația. D. Al. Pîcleanu face apel la împăcare, căci altfel partidul se duce pe copcă. D. Al. Djuvara după ce atacă cu vehe­mență pe d-nii Aurelian, Costinescu și Las­car, spune că nu există altă soluție decît retragerea guvernului și revenirea d-lui Dim. Sturdza la putere. D. C. Nacu declară că nu poate expune că ușele cari au determinat demisiunea d-lui Sturdza, dar acum, cînd războiul bate la ușă, guvernul actual nu mai poate sta la putere, ci trebue să cedeze d-lui Sturdza. D. R. Epurescu a spus că aurelianiștii se laudă, că M. Sa Regele ar fi dat afară pe d. Sturdza. D-sa vorbește de pacea europeană și de războiu­ și conchide la revenirea d-lui Stur­dza la putere. D. Tilad­os a spus că nu trebue să se precipite lucrurile, deoarece guvernul n’a făcut încă nici un pas greșit. D. An. Stolojan din nou spune că trebue o remaniere ministerială. D. T. Stelian vorbește în sensul d-lui Stolojan. D. Delavrancea, în aplausele d-lor C. Di­­m­itrescu Iași, V. Ștefanescu, Gr. Grădiștea­nu și Enășescu, cere să se dea cărțile pe față. D-sa constată că lupta e pe portofolii. El bine, cîți sunteți dv. ?—întreabă d. Delavrancea și începe a număra,—sunteți aici 44, admițînd că toți mergeți cu d. Sturdza tot nu veți putea da vot de blam d-lui Au­relian. Se produce un zgomot enorm și sturd­­zișu­l protestează cu energie în contra d-lui Delavrancea. Pe urmă s’a ales o delegație compusă din d-nii Stelian, Iancovescu, Al. Djuvara, C. Dimitrescu-Iași și V. Iepurescu ca să roa­ge pe d-nii Sturdza și Aurelian, ca să con­voace o întrunire a majorităților din Came­ră și Senat, pentru mîine seară. La Senat întrunirea s’a deschis la orele 9, sub pre­­șidenția d-lui Sturdza. Consemnul de a nu se primi de­cît se­natorii în sala ședințelor era atit de strict și ordinele date de d. Sturdza atît de se­vere, în­cît deputații și alte persoane ofi­ciale cari veniseră să asiste la întrunire au fost refuzați la vntare de ușieri, însuși prefectul de poliție a fost împie­decat de a intra.* * * Cel intima care a siat cuvîntul a fost d. D. Sturdza. D-sa reînoiește declarațiunea de retragere de la preșidenția Senatului, din cauză de vîrstă înaintată. Vorbește apoi d. Mișu­ Schina, care cere retragerea cabinetului Aurelian, ca forma­țiune ministerială de transiție și venirea la cîrmă a șefului efectiv al partidului, d. D. Sturdza. Intr’același sens se pronunță și d. P. Grădișteanu. ■X­* -îi-D. Aurelian a luat cuvîntul imediat. D-sa își lămurește situația ca șef al gu­vernului. A venit o putere cu încrederea M. Sale, a majoritățlor din Cameră și a d-lui Sturdza, după sfaturile căruia a primit să formeze cabinetu. Cînd guvernul poșidat de d-sa nu va mai avea încrederea acestora trei factori, este gata să depună puterea. In același sens a vorbit și d. V. Lascar, ministrul de interne, Ia cuvîntul din mo­d. Sturdza. De astă dată însă s’a explicat. Mal Intíin a declarat că d-sa nu vrea re­tragerea cabinetului Aurelian. De cît gă­sește că modul cum el se conduce, este contrari­l nu numai tendințelor cabinetului presidat de d-sa, chi chiar spiritului parti­dului liberal. Pentru a da o dovadă despre aceasta, d. Sturdza citează proiectul de lege al căilor ferate particulare. Insistă apoi asupra pro­­ectului de lege al instrucțiunei, depus de d. Poni, despre care nu știe dacă guvernul actual și-l va însuși. Președintele Senatului își exprimă ast­fel neîncrederea în actualii titulari de la lu­crări publice și instrucție. Toată această tiradă a fost interpretată de asistență ca o dorință pentru retragerea d-lor Porumbaru și Mftrzescu. ❖ * # la cuvîntul d. Nicolae Ionescu, care—în­­­tr’o cuvîntare patetică — face apel la senti­mentele patriotice ale d-lui Sturdza de a reveni în fruntea Senatului. Prezența d-sale la această Înaltă demnitate este necesară, față cu gravele împrejurări cari se des­fășură. — Nu. d. Sturdza nu este prea bătrîn pentru a ne conduce, esclamă d. lonescu. - extinctie- 1­71| _ ^ ^ __ _ _ __ mile în ochi — se­ scoală emoționat de pe fotoliul presidențial. *— Da, nu sunt prea bătrîn, spune pre­ședintele Senatului și vom­ ceda stăruințe­lor amicului meu,,d. N. lonescu, de a reveni la presidenție. Vă declar dar, domnilor, că chiar de mîine vom­i relua locul meu­ în Se­nat. Luați seamă însă, termină d. Sturdza, a­­ceasta este ultima dată cînd mai revin a­­supra hotărîrii mele. Cînd mă veți mai su­păra în viitor, să știți că nu mă mai împac. Era al 2-a coup de theatre al d-luî Sturdza. * * * Urmează apoi o scenă de tandreță — greu de descris. D. Sturdza se repede în brațele d-lui Ni­colae Ionescu. Ambii bătrîni încep să plîn­­gă, pupături zgomotoase răsună,—senatorii făcînd cerc în jurul ambilor eroi. Se încleștează atît de tare, în­cît — îmi spunea un senator— numai cu mare greu­tate i-am putut despărți, după vre-o zece minute. La orele 1i, întrunirea se termină. Senatorii încep să iasă unul cîte unul. D. Porumbaru, care încercase să vorbea­scă pentru a răspunde la atacurile d-lui Sturdza și nu fusese lăsat, iese printre cei d’intd. . . D. Sturdza mai rămîne încă în incintă cu cîți­va fideli. S’a observat că d. Aurelian nu a luat nici­ un angajament formal, față cu condițiile puse de președintele Senatului. Totuși im­presia generală printre Aurelianiști era că ele sunt acceptabile și deja aseară se vor­bea de intrarea în cabinet a d-lor Petru Poni, în locul d-lui Mîrzescu, și Ionel Bră­­tianu, în locul lui Porumbiță. Funcționarea neregulată a inimei e causa numeroaselor stări supărătoare și boale grave la bătrîni și slăbiți. Cei mai renumiți doctori recomandă, în aceste cazuri, vinul Bravais care, prin princi­piile sale tonice fără seamăn, posedă o acțiune electivă și cumpănitoare, uni­versal apreciată asupra circulațiunei și sistemului nervos sleit. EDIȚIA K SEARA Fresa din Capitală. Moartea lui Alexandru Lahovary Voința Națională ! Azi, după am­­iazi, a început să se lă­țească prin Capitală știrea neașteptată despre încetarea din viață a d-lui Al. Lahovari. La deschiderea ședinței Camerei, d-l Al. Marghiloman a confirmat această SENATUL Ședința de la 5 Martie Ședința se deschide la orele 2.35 Prezidează d. Dim. Sturdza. Presenți 82 d-nl Senatori. Pe banca ministerială d-nii C. I. Stoi­­cescu, G. Mârzescu și V. Lascar. D. Dim. Sturdza: Pentru ca să mă con­form dorinței d-voastre, reiați acest loc pentru ca, cu concursul d-voastre, să con­duc desbaterile onoratului Senat (aplause). Se fac formalitățile obicinuite. D. P. Grădișteanu : Cer cuvîntul! D. Președinte. D. Cantacuzino are cu­vîntul. D. Grădișteanu insistă să i să acorde mai intîiu d-sale cuvîntul, dar d. preșe­dinte spune că nu se poate, pentru că d. Cantacuzino este înscris mai de’nainte. D. G. Gr. Cantacuzino. Domnilor sena­tori, moartea crudă a răpit dintre noi pe unul din fiii cei mai distinși ai Romî­niei : Alexandru Lahovari nu mai este. Fără deosebire de partid, ca rom­îni, sunt încredințat că vom deplînge cu toții această pierdere însemnată.­­­Senatul Romîniei nu va rămînea indi­ferent înaintea morții omului de Stat care a ilustrat tribuna Parlamentului Român și a avut onoarea de a fi de mai multe ori consilierul Tronului. Cred că această majoritate liberală se va uni cu noi, pentru a exprima adîncele sale regrete familiei desolate a defunctului și a ridica ședința în semn de doliu (a­­probări generale). Punîndu-se la vot propunerea de a se adresa condoleanțe familiei Lahovari și a se suspenda ședința în semn de doliu, Se­natul o aprobă în unanimitate. D. Președinte ridică ședința, anunțînd cea viitoare pe mîine, tristă știre și Camera, în semn de doliu, în urma propunerei d-lui M. Ferekidy, a ridicat ședința. D. Al. Lahovari a fost în­tot­dea­una un adversar al nostru, însă un adversar pe cît de redutabil pe atît și de real. Un talent distins, un orator puternic, d. Al. Lahovari lasă între bărbații po­litici ai țărei noastre un gol care, pen­tru partidul conservator în deosebi, va fi desigur pentru multă vreme ireparabil. Dreptatea. O telegramă din Paris ne anunță că d. Alexandru Lahovari, fostul nostru ministru de externe, a încetat subit din viață la Paris. Prin moartea d-lui Lah­ovary, țara pierde pe unul din cei mai de frunte bărbați politici, partidul conservator pierde un orator neîntrecut, un șef vir­tuos și plin de valoare. Adevărul. Al. N. Lahovari, unul din marile ta­lente ale partidului conservator, s-a stins. Moartea lui lasă un gol imens în rîndurile partidului sau și este o pier­dere reală pentru întreaga țară. Laureat al facultății de drept din Paris, îndată ce s’a întors în țară a ocupat, locul de secretar general al mi­nisterului de externe, pe care l-a ținut de la 30 Iulie pînă la 11 octombrie 1867. La această dată a demisionat și a intrat în luptele politice, înscriindu-se în rîndurile partidului conservator. Intr’adevăr, temperamentul și vede­rile sale îl desemnau ca apărător al ideilor conservatoare. Răposatul Epureanu și-a dat cel d’în­­tîi seama de marile calități pe cari le posedă tînărul Lahovari, care nu avea atunci nici 30 ani, și cînd a fost che­mat să formeze ministerul de la 1870, luat în minister pe toți tinerii mai de valoare al partidului și lui Al. N. Lahovari i-a dat portofoliul justiției. De acum începe adevărata carieră po­litică a acestui bărbat. El își creiază o mare reputație prin splendidele discur­suri pe cari le pronunță. A fost cel din urmă orator entuziast cu fraza mare, cu potop de elocință. De la 1870 a făcut parte din mai toate ministerele conservatoare și n’a șovăit un moment între datoria sa și ademenirile adversarilor săi. C. A. Rosetti îl stima foarte mult și în­tot­dea­una îl făcea elogii pentru fer­mitatea convingerilor și marele sau ta­lent. In partidul conservator servea ca e­­xemplu al statorniciei și avea o autori­tate foarte mare, nn atit din cauza ma­relui säu talent oratoric, cît mai ales LIN­1 sau Ait Cfi-Titxrr—u­n rlnto­­n« și-a pără­sit partidul. Al. Lahovari a fost în­tot­dea­una ad­versar al alianțelor cu elemente străine de partid și s’a despărțit chiar de d. Lascar Catargiu, cînd acesta susținea formațiunea liberal-conservatoare. A fost unul dintre puținii noștri băr­bați politici care avea relațiuni cu mulți dintre bărbații politicii din cele­l­alte țări și a condus cu mult tact ministeria afacerilor străine. Cu toate aceste calități, n’a fost însă nici o dată popular și aceasta din cauza atitudinei pe care o avea față de lume. Al. Lahovari nu a putut să se aleagă de­cît foarte rar în opoziție și era bă­tut chiar în orașul său natal, R.­Vîlcel. A fost adversar al democrației, dar a fost un adversar real. Și azi, cînd moar­tea a doborît pe acest om, care nu și-a plecat grumazii nici în fața loviturilor, nici în fața ademenirilor, venim și noi să salutăm cu respect în Al. Lahovari, talentul și caracterul. Constituționalul. O tristă știre și dureroasă a sosit azi din Paris, confirmată din nefericire in Cameră: d. Alexandru Lahovari, emi­nentul om de Stat, fost ministru, și o fată a țarei, a încetat din viață în noaptea trecută pe la ora 2. Știrea a produs o adevărată conster­­nație în toate cercurile Capitalei. Came­ra," sub impresia unei adinei emoțiunî și ca semn de omagis!­tru ilustrul defunct, a și de doliu per­­ridicat ședința. Timpul: Cu condeiul muiat de lacrimi scriem aceste rînduri. O știre sfîșietoare ne sosește din Pa­ris , Alexandru Lahovari nu mai este. O spunem și nu ne vine a crede. Atît de neașteptat era acest eveniment, atît de dureroasă e pentru noi o ase­menea realitate, în­cit nu ne putem de­prinde cu ideia acestei realități. Și cu toate astea, val! îndoiala nu mai e permisă. Depeșile trimise azi di­mineață din Paris de către doamna Si­mona Lahovari M. S. Regelui și d-lul Lascar Catargiu nu ne mai lasă nici o iluzie , astă-noapte Alexandru Lahovari, abia întors la Paris de la Nizza, unde se dusese pentru cîte­va zile, a închis ochii pentru vecie în mod subit, în mij­locul neminunatei sale familii. Emoțiunea noastră este prea mare ca să putem spune astăzi și ce simțim și cine a fost Alexandru Lahovari. Nu putem astăzi de­cît să plingem, cu toți Romînii, pe unul din cei mai i­­luștri fii ai Romîniei și să trimitem in­­consultabilei sale familii expresiunea a­­dîncei noastre dureri pentru această pier­dere ireparabilă. întreaga națiune romină e azi în do­liu și plînge pe acela a cărui întreagă viață fusese consacrată binelui și mări­rii patriei și în al cărui devotament ea punea speranțe așa de mari. CAMERA Ședința de la 5 Martie . Ședința se deschide la orele 2 fără un sfert. Prezidează d. C. Nacu. Prezenți 97 deputați­ D. Politimos dă citire raportului prin care Camera autoriză urmărirea d-lui Ceanu Arslan în procesul de ajuns de încredere in­tentat înaintea tribunalului Bacău­ de erezii Vidrașcu. Camera încuviințează. D. N. Eleva întreabă guvernul dacă a poate pune la dispoziție dosarul în cesiuu­­nea Mitropolitului Antim, pe care l’a cerut de atâta timp, declarând că în caz cînd și de­finclul acesta nu’l va putea obține, va anunța o interpelare în acest sens. I. V­ S. Aurelian președintele consiliu­lui, răspunde că nu poate aduce în desba­terile publice ale Adunărei un dosar care este privitor la cestiuni exterioare. D. N. Eleva spune că cestiunea ne­fiind pendinte, nu poate înțelege refuzul d-lui prim-ministru. Intr’un Stat parlamentar, ni­mic nu trebie să fie ascuns Parlamentului­ Noi avem dreptul să fim îngrijiți de resol­­virea cestiunilor atit interne cît și cele ex­terioare, spune d. Fleva, mai cu seamă față cu starea actuală de lucruri. De trei zile asistăm la scene de o palpitantă indeciși­­u­ne. Ba s’ati împăcat, ba nu s’la împăcat Guvernul s’a pupat cu d. Sturdza, este ști­rea unora, nu e nici un chip de împăcă­­ciune, spune alții. D-sa anunță o interpelare, rezervându-și de a o formula în scris. D. P. S. Aurelian spune că cestiunea Mitropolitului Antim este o cestiune inte­rioară a Sultanului, și că afară de cite­va corespondențe, Statul român n’are nici un amestec. D-sa spune că această cestiune nu poate fi ast­fel adusă la ordinea zilei. Se intră în ordinea zilei. D. Kirițescu își desvoltă interpelarea adresată d-lui ministru al lucrărilor publice, relativă la lucrările căii ferate Alexandria- Zimnicea. D sa spune că de­și există un credit pen­tru construcțiunea acestei linii, cu toate a­­cestea nu s’au lucrat de­cât­ vre-o trei ki­lometri și actualmente lucrările sunt pă­răsite. D. I. Procopiu declară că este surprins de interpelarea d-lui Kirițescu. Ca repre­­­entant de Teleorman, d. Procopiu interzi sîndu-se de­mersul lucrărilor acestei linii, a aflat că tocmai d. Kirițescu cu cîțiva aj mici al d-sale au zădărnicit această lucra­re, dorința d-sale fiind ca să schimbe tra­seul studiat. D. Procopiu arată că traseul pe care-l propune d. Kirițescu costă cu mult mai mult și roagă pe d. ministru să continue lucrările pe vechiul studiu făcut. D. Porumbaru, ministru lucrărilor publi­ce, spune că și în Senat, d. Costescu Co­­măneanu a cerut schimbarea traseului a­­cestei linii, studiile însă nu sunt terminate și declară că nu poate lua nici o hotărîre pînă la complecta terminare a studiilor. Incidentul se închide. Interpelarea d-lui Enășescu asupra admi­nistrației județului Botoșani se amînă pe Luni. Camera votează apoi creditul de 3.300.000 lei cerut de d. ministru de resbel pentru tuburi de cartușe și piese de schimb nece­sare armamentului. Se votează proiectul de lege prin care ministerul de domenii este autorizat să ce­deze ministerului de resbel terenul necesar pentru tragere la țintă, instrucțiunea tru­pelor și construire de cazărmi. Camera votează apoi proiectul de lege pentru reducerea taxei telegrafice de transit­e la 4 la 3 bani de cuvînt. Se votează mai multe mici proiecte de lege de interes local. La orele 4 fără 15 m. ședința se ridică, Camera fiind descomplectată.

Next