Epoca, august 1923 (Anul 42, nr. 175-191)
1923-08-01 / nr. 175
I ASUL XI II — 50. 175 in toati tara: 1 LEU EXEMPLARUL ABONAMENTE: Pe un an . * Lei 300 „0 Luni .......... „ ISO „ 3........................................................... 73 Pentru străinătate lei 800 sute Preoții, invățătorii și țăranii, vor plăti pe an 200 lei, pe 6 luni 100 le! Interesele Romândei și Conferința da la Sinaia Am vorbit în numărul nostru de eri (dupâ relatarea corespondentului nostru Chițan, despre articolul din ziarul „Patria”, care Axează atitudinea partidului national față de conferința de la Sinaia. Reproducem astăzi în întregime acel articol . Astăzi se deschide conferința de la Sinaia a Micii Antante, după cum se știe, cu participarea Poloniei și a Greciei. Momentul acesta este de o importanță capitală pentru Statul nostru atât în ceea ce privește politica sa externă cât și în ceia ce privește consolidarea sa economică. România a eșit mărite din războiul european, dar cu totul strâmtorată economicește înlăuntru. Mica Antantă a fost prelată tocmai în vederea scopului imediat, ca la adăpostul liniștei dimprejur, asigurată de frontul unic al ei, țările moștenitoare ale fostei monarhi habsburgice să se poată reface în interior pentru ca să asigure pacea în Europa Centrală. Or de la creerea Micei Antante și până acum, cu toată preîntâmpinarea unui război în zona ei, România poate constata cu drept cuvânt, că Mica Antantă d-a ajuns scopul numai în aparență, nsă, în realitate dăinuesc aceleași neajunsuri, ca și acâd nu ar funcționa un organ cât de puternic cu menirea de a le înlătura. De aceea credem că acum când se deschide conferința de la Sinaia, trebuiesc fixate precis, ca o dogmă încet postulatele României, pe care guavernul român este obligat să le realizeze în înțelegere cu celelalte state din Mica Antantă. Mai întâi, cea mai imperioasă datorie a conferinței, este să rezolve problema dezarmării la foștii inamici comuni, cu care se învecinează statele din Mica Antantă. Nu este nici un secret și nu trebuie multă bătaie de Cap, ca să se știe și să se poată dovedi, că Ungaria și Bulgaria, au depășit cu mult efectivele militare prescrise de tratatele de la Trianon și Neuilly. Presa cehoslovacă a dat de știre acest fapt încă înainte de conferința de la Sinaia, iar Serbia, prin glasul ministrului plenipotențiar de la București, susține și a dovedit, că Bulgaria nu a dezarmat, iar sub noul regim sa înarmat și mai puternic. Este încă vie în mintea tuturor manifestația militaristă de la Sofia, a doua zi după prăbușirea fostului regim. In fața acestei stări de lucruri, care vine să răstoarne întreaga ordine de drept stabilită la conferința de pace și care vine să creeze un periei permanent al păcei, conferința de la Sinaia este datoare să hotărască un demers comun al Micei Antante, ca puterile aliate să ordone imediata complectă a Ungariei și a dezarmat Bulgariei. Dar cum comisiile însărcinate cu dezarmarea au dovedit până acum că nu ajung să-și efectueze întru totul sarcina, Mica Antantă trebuie să obțină ca in cele două comisii să fie admiși deopotrivă și reprezentanți ai ei și mai ales ai României. O altă problemă grabnică și care cade în sarcina Micei Antante este rezolvarea formei de stat a Ungariei. Regenta prelungită la infinit in Ungaria, creează în Europa și îndeosebi în Europa centrală,—o situație neclară, a Micei Antante, — o situație neclară, echivocă, dubioasă, la adăpostul căreia, guvernele ungare se pot sustrage de la obligațiunile internaționale și se pot deda la acte care tulbură pacea.Ungaria este singurul Stat din Europa, care pentru că-i convine, a rămas în forma de stat cu caracter de provizorat și de tranziție, unde a lăsat-o politica ei din războiul european. O moștenire a complicației situațiunii de atunci, devine obligațiune pentru Mica Antantă, de a-i da o rezolvare. De aceea Mica Antantă la Sinaia trebue să decidă ca Ungaria să iasă din provizorat și să adopte definitiv, o formă de stat normală, fie regat, cu excluderea de la tron a Habsburgilor, fie republică. In această rezoluție a Micei Antante, trebuie să se fixeze și un termen Ungariei, cel mult de 6 luni, până la adoptarea uneia dintre cele două forme de Stat. In legătură cu această problemă, se ridică cealaltă, a despăgubirilor din partea Ungariei. Este un fapt de notorietate europeană, că Ungaria s’a sustras până acum de la îndeplinirea obligațiunilor de război. Acest fapt a fost adus la cunoștința comisiunei de reparation, prin memorandul român, înaintat de curând guvernului la Paris. Mica Antantă trebuie să decidă la Sinaia, ca Ungaria să fie constrânsă prin toate mijloacele, ca să satisfacă imediat obligațiunile, pentru ca România să-și poată reface situația financiară, sdruncinată de război. Fără de luarea acestor hotărîri și aducerea lor la îndeplinire, întreaga conferință de la Sinaia, va rămânea, fără folos pentru România, care n'ar avea să înscrie în viața ei politică, decât o paradă mai mult a diplomației. Problemele enumerate mai sus sunt atât de vitale, pentru România ca și pentru restul statelor din Mica Antantă, că nu numai că nu îngăduesc o nesocotire a lor, dar nici o amânare sau o soluționare incomplectă nu pot fi admise. Și este cu atât mai urgentă punerea la ordinea zilei a acestor probleme decisive, cu cât Mica Antantă, în deosebi România, se află în fața unei dureroase nesocotiri a intereselor ei, din partea marilor aliați. Nu mai este nevoie să admitem cum Marii Aliați din Apus, atât ia chestiunea reparațiunilor cât într'aceia a dezarmatei urmăresc două politice deosebite în Răsărit și în Apus. Jertfele uriașe făcute de națiunea română In războiul Aliaților, sunt uitate și nu impun cât ar trebui în fața înarmărei fostului inamic comun, în fața sustragerii lui de la plata despăgubirilor. Iată ce așteptăm din partea conferinței de la Sinaia. sa Intelectualii germani vor adreintelectualității lumii întregi un protest împotriva ocupărei regiunei Ruhr. ...De nu i-ar veni cuiva gust să-i întrebe de ce n'au proteste, și când Germania a invadat in Belgia, a prădat regiunile ocupate, a bombardat cu Zepelimirile_ populația civilă a orașelor și au scufundat vapoarele spitale. * Cum se schimbă vremurile înainte de război orice eveniment de seamă era salutat cu 101 bubuituri de tun. Acum, un asemenea eveniment, cum a fost de pildă conferința de la Sinaia, a fost salutată cu 101 de taieri de tren.♦ I. Vintilă Brătianu a felicitat călduros pe d. Duca pentru conferința de la Sinaia. Motivul inevitabil al felicitării îl dăm noi: ocupăndu-se de conferință presa a ■ uitat aproape cu desăvârșire de succesul d-lui Vintiță în străinătate.* La Sinaia având să se discute și chestiuni economice, d. Vintilă Brătianu a ținut morțiș să aibă în ajun o lungă întrevedere cu d. Duca. Și-a izbutit s-o aibă. ...Scuipați-vă în sân, domnilor l VICHY Fondator LAE FILIPESCU vorbește Do lm reprezentanților presei Rezultatele conferinței.- Relațiile Cehoslovacie cu Polonia.— Chestiunile hipotecilor maghiare.— Situația internațională.— Problema reparațiilor.— Intrarea Greciei în Mica Antantă ?.— Relațiile cu Rusia.— Plățile comercianților români în străinătate.— © era trimisul nostru special — Sinaia, 30. — D. Beneș ministrul de externe cehoslovac a primit pe reprezentanții presei aflători în Siaia, ori la orele 8 flim., dimineața, punându-se la dispoziție ca să dea lămuririle așteptate de opinia publică în legătură cu lucrările conferinței Micei Ințelegri. D. Beneș a rugat pe reprezentări aii presei să pună întrebările cari ar necesita lămuriri și interview-ul a început cu încercări din partea ziariștilor de a risipi norii reticentelor diplomatice, cu excliMări din partea reprezentantului diplomației cehoslovace, cari evident caută să se eschiveze, și să nu dea răspunsurile care ar fi putut strica ceia ce în secret a fost discutat la conferința. RELAȚIILE POLONO-CEHOSLOVACE Prima chestiune a fost privitor la Polonia întrucât intrarea Poloniei în Mica Înțelegere interesează opinia publică română., — „Sunt de perfect acord spus d. Beneș cu declarațiile clare pe care le-a făcut d. Duca în chestiunea Poloniei înainte de începerea conferinței. Mai mult nu pot spune, adaugă d. Beneș. „ .... La întebarea: — Conferința a făcut progrese d-le ministru? D. Beneș răspunde: — Conferința Micei înțelegeri a avut un program precis- Toate punctele din acest program au fost duse la bun rezultat în perfectă armonie. Pot spune că am făcut un progres considerabil în cea de a 3-a reuniune a Micei Înțelegeri. Știți că am avut prima reuniune acum 2 ani la Belgrad și a doua la Praga acum un an. Bacă comparăm ceiace s’a realizat la Belgrad și Praga, cu ceia ce am realizat aci, dacă considerăm chestiunea atât in ce privește situația internă cât și chestiunea ce privește exclusiv interesele Micei înțelegeri și hotărârile cari au fost luate, constatăm evident un enorm progres. Căci solidaritatea celor 3 state aliate a ieșit din conferința noastră mai consolidată. Am discutat precis toate dhest tiusiUe. SITUAȚIA.. INTERNAȚIONALA DE SIGUR CA SITUAȚIA INTERNAȚIONALA E PUȚIN ÎNCURCATA, DATE FIIND PROBLEMELE CE AGITA SITUAȚIA POLITICA MONDIALA, CHESTIUNEA REPARAȚIILOR, OCUPAREA RUIRUNT, SITUAȚIA DIN GERMANIA CARE POATE DA LOC LA SURPRIZE, EVENIMENTELE DIN BULGARIA, ETC. DAcă vă gâNdIți că noi am căzut de acord asUpRa tutuRor acestor cHestiuni, reiese importanța hotărârilor noastre și a Micei înțelegeri. CĂCI IN EUROPA CENTRALA NOI SUNTEM ACEA CONSTELAȚIE POLITICA PE CARE SE REAZIMA PACEA. PROBLEMA HIPOTECILOR MAGHIARE Conferința Micei Entente a avut să se ocupe de chestiunea In Ungaria cerea revizuirea primelor hotărâri luate de comisia reperațiunilor, cari stabilise așa de grele condițiuni pentru ridicarea ipotecei statelor succesorale încât guvernul din Budapesta nu putea găsi nicien bani pentru contractat ca unui împrumut de care avea nevoie statul maghiar, pentru consolidarea sa internă. Noi am fost sesizați direct de Ungaria — fiecare stat al Micei înțelegeri în mod separat — și ami adus chestiunea în discuția conferinței în ședințele de ieri. Chestiunea Ungariei va mai fi discutată azi după amiază. După cum s-a comunicat în mod oficial acordul între statele Micei Entante este perfect, formula definitivă în ceia ce privește ridicarea ipotecei asupra bunurilor Ungare va fi fixată astăzi. PROBLEMA REPARAȚIILOR Conferința Micei înțelegeri a avut să discute chestiunea reparațiilor noastre, și în această chestiune ca și în acele care privesc chestiunile financiare și economice cari interesează statele Micei Entante am stabilit cel mai perfect acord. Dacă privim chestiunile cari au primit soluțiuni definitive nu mai vorbesc de programul ligei națiunilor asupra căreia am stabilit linia noastră de conduită — înțelegem caracterul important al lucrărilor Micei înțelegeri. Adaug că nu vedem succesul și progresul Micei Entante în manifestarea exterioară ci mai ales în raporturile dintre noi prin valoarea intrisecă pe care o reprezentăm. .. n GRECIA SI MICA ANTANTA La întebarea: — Desigur că Va discutat de ministru și chestiunea Greciei? D. Beneș răspunde: — Asupra acestei chestiuni vă repet ceia ce v'am spus cu privire la Polonia. — Mica Antantă și-a fixat oare punctul de vedere față de ultimele evenimente din Bulgaria? Am avut desigur un schimb de vederi. Am căzut de acord asupra politicei generale și asupra politicei viitoare. Reprezentantul ziarelor oficiale din Sofia, pune întrebări precise, deasemeni relevă declarațiile guvernului bulgar cari sunt după d-sa pacifice și liniștitoare. D. Beneș răspunde printr'o frază generală. D-sa recunoaște declarațiile făcute de guvernul bulgar, are cunoștință de asigurările date și adaugă: trebue să așteptăm și a vedea dacă declarațiile vor fi urmate de fapte. Nu putem face altfel căci noi trebue să avem în vedere, realitatea faptelor. RELAȚIILE CU RUSIA __ — Excelentă suntem informați că la conferință s-ar fi discutat și reluarea relațiilor cu Rusia Sovietică ? — Nu am discutat politica Micei Antante față de Rusia. Ne-am ocupat însă în cadrul politicei generale a Europei și de situația din Rusia. CHESTIUNI DIVERSE Dar de o importanță deosebită a fost discuția chstiunilor de ordin economic între statele Micei Entarte îngreuiate de mijloacele de comunicație, diferențelor valutare, formalitățile de volei, etc. Aceste chestiuni vor fi reluate în mod amănunțit în discuție și se vor face propuneri concrete. Desigur atunci s’a discutat și chestiunea privitoare la amânarea plăților comercianților români în străinătate ? tt<n gariei. Ne-am aflat în fața problemei următoare: miercuri 1 August 1928 In 3 LEI EXEMPLARUL ANUNCIURI: Se primesc la administrația ziarului și — toate Agențiile de Publicitate — REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA CALEA VICTORIEI No. 70, Etajul I Telefon 7 3 Comunicatele oficiale Asupra conferinței de la Sinaia-" Regimul diplomației secrete s'a încheiat odată cu marele război european, care fără îndoială că în bună parte s’a datorit și acestui regim în obligațiunea care se impune acum tuturor de a comunica biroului Societății Națiunilor tratate de orice fel ce încheie între ei, toate aceste tratate devin publice și, pe dată ce nu le mai pot ascunde ochilor străinătăței, guvernele nu mai văd de ce sar mai căștii să le ascundă ochilor țării pe spinarea căreia se fac și „cu asentimentul“ căreia este legal considerat că s’a încheiat. Diplomația secretă devenită astfel inutilă, supraviețuirea ei este cel puțin un caraghioslâc. Cu aceste gânduri am citit unul după altul comunicatele“ oficiale date asupra lucrărilor conferinței de la Sinaia. Lăsate pe mâna și la aprecierea d-lui Duca și a directorului... Presei (de ce i s'o fi zicând așa) din Ministerul de Externe, aceste comunicate nu spun nimic dar absolut nimic. Menite să aducă la cunoștința opiniei publice din cel puțin trei țări cele hotărâte la Sinaia, comunicatele oficiale nu comunică nimic, ele rezumându-se numai la a repeta ședință cu ședință programul dinainte alcătuit pentru toate ședințele. Intr’adevăr, parodiind programul dinainte cunoscut al conferinței comunicatele d-lor Duca și colonel Aroni, au papagalizat invariabil : „Conferința a discutat azi chestiunea cutare și în deplin acord a luat hotărîrile necesare Care anume hotărîre ? Iată ce comunicatele se feresc să spue. Și tocmai aceasta mai ales trebuia să spue. Se vede însă că d-nii Beneș și Nincici au aflat ce fel de comunicare transmite colonelul director oficial „al Presei asupra conferinței avute cu d. Duca, — și imediat ca să remedieze răul, au făcut presei declarațiuni largi asupra tuturor hotărîrilor luate în conferință, detaliindu-le și lămurindu-le punct cu punct. Astfel, în cunoștință de cauză, lumea a putut aprecia justele hotărîri luate, — s’a putut mai cur seamă liniști după alarma ce i-o pusese în suflet lipsa preciziunii a comunicatelor oficiale. Luat de vârtej și înțelegând cheliunea dată de d-nii Beneș și Ninchci, d. Duca a făcut și d-sa de-i clarațiuni presei — dar numai presei oficioase, adică a guvernului Și poate că o fi înțeles și d s<> cât ridicul era în comunicatele oficiale în care nu se spusese nimic. I Cinematograf ! ■ [UNK] I M—! Fapta și gânduri XIV Abia au încetat ploile de câteva zile și auzi, în toate părțile, acelaș strigăt de alarmă contra valului de căldură! Ploile ne scosesc din toate răbdările și reclammam contra cerului care vroia, cu tot dinadinsul să ne lipsească de vară! Până când și artiștii Tănase, Bărcănescu și Leonard, care se sfrijiseră de atâtea ploi, scapă sâte-un oftat dupe răcoarea lor! ! Voluminosul nenea Alecu Bărl^n acum arama isjilară mai răsi și invariabil. Daca plouă merge prost cu încasările la Blanduzia iar când e cald îl trec o mie de nădușeli pe minut. Rău așa, rău așa,vorbeam mai de mult de unele obiceiuri sau lucruri care se perpetuiază în mod automat. Printre multe altele, adaug, pe ziua de azi pișcoturile la șampanie. N-am fost la vre-un botez sau la nuntă unde s să nu se serveam nesupărat nișcoturile odată cu această băutură răcoritoare și scumpă. Un pendant sunt grinzile de la intrarea Băncii Românești! De doui ani ele stau acolo nescose din pământ și dacă au stat doi de ce n‘ar sta și patru, opt etc. In definitiv, dacă inginerul Comunei n‘are nici o pretenție, noi muritorii ce zor avem să cerem să nu se strice estetica străzilor și caselor. Cei ce intră acolo au alte griji decât ale esteticei iar ceiace nu intră.... n’au decât să nu se uite. Când le va veni rândul sa intre vor vedea în acei stâlpi, niște coloane de marmoră. Directorul căilor ferate n’a avut liniște nici la Londra, deși era atât de departe de rețeaua lui Accidentele de la Felix și Vintileanca i-au stricat tot cheful și înapoiat în țară a și dat un momunicnt prin „Viitorul“ de Sâmbătă seara. Domnul Director este supărat că presa opoziției în loc să-l laude pentru accidentele netrecute in lipsa sa și care trebue să se întâmple la o exploatare atât de vastă ca a noastră, s-a apucat să-l critice. Fiindcă, zice d-sa, e la mintea omului că cu cât sunt trenuri mai multe cu atât sunt și accidente mai dese. Dacă nu vă place, întoarceți-vă la carul cu boi! Eu zic că ar fi mai bine să ne întoarcem privirile spre Germania, Franța, Anglia, etc., unde cu cât trenurile se înmulțesc, se sporesc și măsurile de siguranță și de control și Se sporește și personalul iar accidentele nu sunt privite cu indiferența de care vorbește d-sa. Un copist care știe limbile acelor țări, ar putea să extragă după ziarele streine ce spune opinia publică prin organul ei presa după câte un accident și d. director ar fi lămurit și asupra frecvenții accidentelor și asupra felului cum ele sunt primite, în țările cu opinie publică. Rog pe d. administrator al ziarului să-mi permită să fac o mică reclamă concertelor de la grădina Coloseum de lângă prefectura poliției. Ne plângem cu toții că n'avem vara nici un loc unde cei ce nu pot pleca la băi, asculte o muzică bună. Intre 6 jum. — 8 jum. p. m. la această grădină de cinema, se produce o bună parte din ansamblul Filarmonicei. Am fost Vineri și mi-am răcorit sufletul două ore dar nu am putut hinumăra peste 100 de persoane. îndemn pe cititori să dea concurs acestei formațiuni de vară ca să putem ajunge ,să avem și noi o orchestră bună și permanentă în acest sezon și cele viitoare . Pornit pe reclame gratuite țin să sfătuesc pe bucureșteni să meargă serile la bufetul de la Șosea, unde găsesc o bucătărie aleasă, serviciul bun, muzică militară și aer curat- Priveliștea e delicioasă iar prețurile sunt abordabile pentru toate mingile. Intre căldura pe care o radiază pietrele și zidurile din oraș și răcoarea pădurii de la Bufet, nu se mai poate sta la îndoială. Vă rog să credeți că nu am nici un procent în afacerea condusă de colonelul Sideri cu atâta trudă și amabilitate, — o fac spre a deprinde publicul să guste frumusețea acestei șosele și a parcului ei. • Amicul meu primarul Capitalei, ne promite pe curând apă și lumină; e tot ce poate să ne bucure mai mult ca niște cetățeni setoși și întunecați ce-am ajuns in scumpul nostru București. N mai rugăm însă să ne mai facă o promisiune (alle gute dingen 1) că se va ține de cuvânt. Bătrânul Browne plecând pentru o lună să-și îngrijeasă de reumatisme, cinematograful încetează de a mai rula, în acest timp de BROWE t Scriitorul ieșean, d. Ionel Teodoreanu, cunoscut cititorilor, „Gândiiei și Vieței Românești adună în „Ulița copilăriei“ patru bucăți de ah sale apărute în acele reviste și le prezintă publicului mic binevoitorul auspiciu al editurei „Cultura Națională Felul cum această instituția știe să îmbrace volumele ne face de multe ori să ne gândim la inversarea proverbului „nu haina face pe om“. Dar cu „Ulița copilărieinu e cazul. Oriunde ar fi apărut volumul — primul volum — scriitorului ieșean, succesul său ar fi fost acelaș deoarece la el dacă, în primul rând s’ar observa forma, ea ar fi nu acea exterioară, volumului, ci haina cu care-și îmbracă autorul ideia. Ori cele 4 bucăți ale volumului abundă în divertismentul formei care alintă ideia, o întinerește, dându-i o suavitate și o muzicalitate rareori întâlnită. Căci d. Teodoreanu are un gen special de a scrie. D-sa își ia eroii, celor patru nuvele dintre copiii ce stau pe pragul adolescenței. In „Bunicii“, numai în câteva rânduri ■— la cari se reduce schița — trăim o seară din copilăria autorului, în atmosfera caldă și binevoitoare a casei bătrânești. De o parte concina bunicilor, de alta încercările de versuri ale copilului alintat. In „Ultima Copilărie“ își face loc ușoara filozofie atât de necesară intr’un volum de nuvele. In 14 capitole mici și delicate ca o mânuță de copil se strecoară 14 scene din copilărie, toate învăluindu-se în acelaș cerc , strada cu atracțiile ei pentru copil și copilul care se schimbă, crescând alături de strada care rămâne aceliași. Dar „Ulița Copilărei“ e înbibată de amintirea bogată și variată a autorului; în ea privind tablouri ce se schimbă des și cu toate că ele sunt vechi — doar fiecare a copilărit pe o uliță ce i-a rămas întipărită în memorie și mai toate copilăriile se ascod mană — ni se par noi, necunoscute și deci atractive. i in Cu „Vacanta, cea Mare " , pășimi viața adolescentului în care pulsează noile dorinți ce încă nu au luat un suficient avânt. In Dina se răsboește încă timiditatea cu pasiunea ce înmugurește. In, Ioana arde văpaia puternică. Tinereții s’ar atrage, timiditatea se opune însă. In descrierile blânde și dulcege s’ar părea câte odată că autorul merge lin spre un începu de decoltare (acest cuvânt e singurul care nu e precursuz ș prea greoi pentru dantela rândurilor acestui volum). Dar autorul merge paralel cu excitarea la o cale mai copilărească și ajunge tot la excitarea tinereței dar această excitare ar trebui altfel numită. cel cea ce poate remarca chiar și neobidimit cu scrisul d-lui Ionel Teodoreanu, pe lângă forma gramaticală impecabilă — desigur e furtuna de metafore ce străbate filele volumului. D-sa st joacă cu comparațiile, jonglează cu ele și le presoară cu îndemânare. Și cu atât mai interesante sunt, cu cât în ele vezi adesea frăgezimea tinereței lor, care cadrează așa de minunat cu mediul tânăr al subiectului. Din ploaie de metonimii și din bogăție de adjective și complimente meșteșugit plasate, d-sa realizează cea mai delicată dantelă literară. Migălos, lucrat de mână, cu acid și cu cea mai fină mătusă, volumul d-lui Teodoreanu termină cu „cel din urmă basm“ în care întâlnești un alt adolescent la care sentimentul dragostei nu a luat o formă precisă, aceiași timiditate ce vrea să se emancipeze, aceleași raționamente atât de specifice copilărești, aceleași senzații, aceleași porniri, hntr’un cuvânt întreg convoiul copilăriei. Toate acestea desfășurate în decorul ce-l oferă o casă de moșie în luna Mai nu puteau să iasă din penița d-lui Teodoreanu decât niște jucării delicate, nu pentru copii ci chiar pentru mințile obosite, pentru ochii sătui de paginile serioase și de concentrare. Și cele 4 bucăți ale volumului se complectează una pe alt. Citind „Ulița Copilăriei“ a d-lui Ionel Teodoreanu mi-am amintit de spusele cuiva să nu numai copiii moștenesc din fizionomia părinților și ci versurile din fiziconomia autorului. BAMIRONCBULAU Citind cărțile Ulița Copilăriei Primar volum sl d-lui Ionel Teodoreana