Epoca, septembrie 1933 (nr. 1383-1409)
1933-09-01 / nr. 1383
Nr. 1383 3 lei REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, PASAGIUL ROMAN (INTRAREA PRIN CALEA VICTORIEI) RECLAME și INSERȚII Se primesc la aderația ziarului și la toata agențiile de publicitate Telefon: 362-10 Vineri 11 Ziar al partidului conservator. Fondat în anul 1885 de NICOLAE FILIPESCU RE, scumpa tara, pierea mea de munca si puterea mea de iubire. Mcaiae rispescu „Eljen" Șerban De ce trebue să plece d. Madgearu Democrația lor! Cerești și nu crezi că ești treaz. „Universul“ din 29 August, reproduce, din „Pesti Napló“, așa zisele declarați făcute unui ziarist maghiar de subsecretarul de stat la minorități, d.Șerban, Ungurul, a pus întrebările în limba lui Voltaire. Românul ardelean a tăiat-o dintru început răspunzând în aceea a lui Arpad. Scuza mărturisită fără pudoare: „Noi vorbim bine ungurește la ministerul minorităților“ Era mai ușor să spună că franceza ar fi amintit țara bancnotelor falsificate, sub zidurile Budei, cu binevoitoarea oblăduire a guvernului prăesc. Nu cunosc, nici măcar la fata, pe iarbăda jumătate de excelență pentru care, și strapontinul ce deține este mult prea larg, dar urâtă trebue să fie.Ce sânge poate curge în vinele sale? Ce creez adăpostește ceea ce de obicei se numește craniu? Și apoi ce suflet poate fi animatorul bătăilor inimii sale? Să fii ardelean, să fi gemut !— tu și ai tăi — sub obida călcâiului maghiar, și cu seninătatea unei nesimțitoare inconștiente să spui că Ardealul este patria mai mică a ungurului, este de neînchipuit! Să spui, chiar în glumă, cine este lipsit de spirit tace, — că Bucureștii, este cel mai mare oraș maghiar din România, depășește orice sminteală! Pe noi, cei de dincoace de munți, ne durea cumplit când auziam de asupririle îndurate de românii de dincolo. Azi, un ministru român ardelean, în loc de a trânti în obrazul maghiarului toate suferințele chinuitoare de veacuri ce le-a răbdat, dimpotrivă, ca o slugă ocrotită de umbra aripelor vulturului bicefal, se tânguește de „necazurile și nemulțumirile de rezolvat“ ale fostului său stăpân. Il iubește și se bucură că prosperează!? Pun, prin absurd, hipoteza în care, un ministru ungur ar fi vorbit la fel unui ziarist român de adevăratele necazuri ale ardelenilor. Nici praf nu s’ar fi ales de el. Nu-i mai rămâne dlui subsecretar de stat decât, cu prilejul deschiderii sesiunii parlamentare — când aceasta va fi hotărîtă de succesorul lui Seletzki—să propună reașezarea pietrei „mileniului“ în locul ostașului necunoscut. Și eu, mă gândesc cu amărăciune la clipa în care, acum 17 ani — era ca și astăzi, la sfârșitul zilelor lui August — înainte de a trece hotarul dureros, am oprit escadronul și am pus pe soldatul Posteucă, un bucovinean voinic pe care deabea îl ducea calul, să doboare la pământ stâlpul vopsit, verde, alb, roșu. Apoi, făcând semnul crucii, în ropotul galopului a sute de copite, chiuind ca la nuntă, am intrat pe pământul sfânt al Ardealului. De ce, eu — și ca mine mulți alții cari nu s’au mai înapoiat — am făcut aceasta? Pentru ca astăzi, să ai în ministerul României întregite pe d. Șerban, și să-l auzi grăind astfel. Și va rămâne unde este. Și i se va da „Vulturul României“, nou creat, și-l va purta fără rușine. Este icoana vremurilor ce trăim. Norocul orb și răsturnarea valorilor de cari, mai alaltă ori, vorbim „Patria“. Traiana.il Magi irosea După unele știri, pe cari le’am avut încă posibilitatea să le controlăm, dar cari sunt demne de crezare pentru că sunt date de o serioasă revistă financiară londoneză, creditorii străini ar refuza să stea de vorbă cu reprezentanții guvernului român înainte de a se fi retras decretul de suspendare a transferului. O asemenea hotărâre ar fi perfect logică. Creditorii străini sunt în dreptul lor să reacționeze, în fața unor măsuri unilaterale cari it’su nici măcar scuza unui început de tratative cari s’ar fi lovit de un refuz net la capitolul ușurărilor de cari avem nevoe. Credem însă știrea prematură și dorim să fie astfel. In tratativele cari s’ar duce s’ar face dovada că România nu este țara metodelor aventuriere și că nebunia cu transferul este opera unei clipe de rătăcire a unui bolnav întâmplător in fruntea ministerului de finanțe. Dar aceasta nu înseamnă, cum crede un ziar de dimineață că trebue să mergem înainte pe calea apucată. Dimpotrivă, trebue să facem cale întoarsă fără să așteptăm să nî se pue condiții, ori să se facă presiuni din afară asupra noastră. Prima mișcare pentru eșirea din situația grea în care ne găsim se înscrie clar pentru orice juminte care vrea să fi desci fără membri preocupări politicianiste: plecarea d-lui Madgearu. Și mai bine ar fi dacă întreg guvernul ¥&da, care a subscris măsurile de nebunie ale ministrului de finanțe, s’ar demite cu un ceas mai devreme. Căci, în definitiv, nu numai chestia tratativelor cu creditorii străini impune această finalitate. O înviorare a încrederii, și în interior și peste hotare, nu va fi posibilă decât după schimbarea regimului. Guvernul viitor va putea reveni ușor asupra nebuniilor celui precedent, din proprie inițiativă, tranșând astfel, printr-o simplă mișcare o serie întreagă de dificultăți. Tragedia cadrului disponibil Un guvern se integrează în limitele unei reale valori sociale atunci când în structura finalităților lui, sunt temeinice orientări spre o realizare de soluții, și nu o lansare utopică de promisiuni cu anticipări caduce. Guvernul, pe umerii căruia se sprijină credințele țării și speranțele unui popor, care nu întotdeauna este dus la vot de buna lui voe, are această obligație morală, de a-și risipi oblăduirea peste toți acei chinuiți mucenici ai sârguinței birocrate, care astăzi, datorită fanatismului de partid, se văd amenințați în existența lor. Ele, potentații, de astăzi, cereau cu glasuri mieroase și promisiuni fastidioase, bietului târgoveț și bietului funcționăraș, să nu le drămuiască dărnicia trimiterilor în arena surogaturilor, in arena unde să-și joace desfrânata și insațiabila poftă de procopseală, iar astăzi, toți acești căutători de osanale, duc la eșafodul, ispășirilor definitive, pe toți acei prin mâna cărora, urnele lor s’au umplut cu numele lor. Guvernul, pentru nu se știe al cărui gust economic, a smuls pâinea dela gura atâtor nenorociți, cu lefuri mici de servitori, și în munca onestă a cărora mai există o sinceritate, pentru ca, în locul lor, să nu se creeze un plus economic, ci să se plaseze noui partizani politici. Funcțiunile publice, statornice și sigure odinioară să fie înlocuite cu care îți surâde, obrăznicia și protecția cutărui insolent parvenit. Cinstea și decența au căzut, iar aceste oficii corupte de plasare, în generațiile tinere, trăiesc și prind din vraja acestei pletore, exemplele rele pentru timpurile lor bune de mâine. Iar pe fondul acesta sinistru de brigandaj politic, se mai profilează și astăzi, siluetele firave și bolnave, ale secătuiților concediați, cari, înglobați de a valma, în acea machiavelică formulă de ingenuitate democrată, — „cadru disponibil“, își târâie ultimile speranțe pe la ministerele unde au slujit, și unde, în locul acelei nenorocite jumătăți de leafă, primesc samavolniciile ușierilor, arogantele directorilor, și acea răutate care se risipește dornic de pe buzele fardate violent ale celei mai recent numită dactilografă. Uneori, li se îngădue un cuvânt și o atenție, și acestea sunt trimiteri la casa visteriei, de unde, acești oameni, cu desperarea în suflet și osteneala în trup sunt trimiși înapoi, de unde au venit. Muritorilor de foame li se îngădue micul drum, de la Ana la Caiafa. Opinia publică încă este străină de toate aceste derogări de la echitabilitate. Dar noi o spunem cinstit cu gândul cu care purificăm, că această înțelegem să situație nu mai poate fi tolerată și că un guvern care nu pricepe menirea de consolidare ci cea de desagregare, este un guvern nevrednic pentru țara aceasta de muncă și de îngăduinți, este un guvern care stimulează incuria, nerușinarea și imoralitatea* In glasul nostru, este glasul multor nedreptăți și toate aceste suflete care au îndurat de ajuns, rostesc aceste ultime cuvinte: „caveant consules“. DAN SMÂNTÂNESCU Necinstea și controlul Să nu-mi suspectezi onorabilitatea. Cu această frază stereotipă, te întâmpină orice pungaș. Un om cinstit nu fuge de control. Dacă ar fi să ocup o funcțiune mare, în stat, ași cere să mi se facă, pe față, la numire și la plecare recensământul averei, și, orice operații sau afacereași face, în urma funcționării, precum și testamentul la moarte, totul, să fie obiectul unui control oficial. De ce nu s’ar face acea lege al controlului averilor? Pentru că nu convine d-lui Boilă, căci, cu toate ascunzișurile, tot s’ar putea dovedi într’o măsură, pungășiile. General Cantacuzino Spini STĂLĂRI PERCEPTORII Eri după amiazi d. ministru de finanțe, a avut o lungă consfătuire cu perceptorii. Foarte bine! Să se mai sfătuiască și ei, că destul se sfătuiesc bieții contribuabili zilnic. COMUNICATE D. subsecretar de stat al aerului R. Irimescu a declarat războiu prețului grâului. Și ca o consecință firească ni se servește zilnic, câte un „comunicat oficial“, „care a fost prețul grâului ieri“. Toate bune, numai că din punct de vedere al preciziunii, grozav mai seamănă cu Comunicatele — tot zilnice— ale Institutului Meteorologic Central. ASIGURAȚII Cu ocazia unei inspecții inopinate la un dispensar din București, s’a făcut dureroasa constatare că din 4 (patru) medici, nici unul nu au putut fi consultați. Cine știe cu câtă rigurozitate se fac reținerile acestor nenorociți de asigurați, și dacă ținem cont’ că faptele de mai sus se petrec aici în Capitală, ușor ne putem închipui ce poate fi în provincie. COMISARIAT După strălucitele succese ale comisariatului pentru valorificarea cerealelor, se mai înființează unul pentru Moți. Vom avea așadar, încă un director cu șefi șefi și subșefi de cabinet este toți bine plătiți Dar atât cât privește soarta moților propriu -ziși, se va vedea... Io Gabroveanu Convențiile comerciale cu Germania și Polonia Aranjamentul comercial intervenit între România și cele două consorții germane , I. G. Garbenindustrie (chimicale) și Getreideindustrie A. G.(cereale), merită relevat în mod deosebit, întrucât e vorba de o convenție efectivă, de angajamente cantitative, de termene precise și de un sold apreciabil in favoarea noastră. In fond nu e vorba de o convenție de comerț de la stat la stat, care să reglementeze condițiunile de schimb comercial între importatorii și exportatorii din cele două țări, în limita politicii monetare a institutelor respective de emisiune. E vorba de o comandă și de o ofertă fermă și mai ales de două consorții puternice, bine dotate cu capitaluri și bine organizate pentru a duce operația la bun sfârșit. Consorțiul de cereale, Ge treble industrie, va cumpăra dela noi, până la finele anului, 10.000 de vagoane de grâu la prețul mondial, sporit cu 10 la sută, ceea ce va reveni la 250 milioane lei. Asemenea și 40 mii vagoane orz, porumb, fasole, oleaginoase, etc. la prețul mondial, ceea ce va reveni la 600 milioane lei. Cumpărăturile se vor urca în total la 850—900 milioane lei. Consorțiul I. G. Farbenindustrie va putea aduce și desface în România, în aceiași perioadă de timp, mărfuri chimice de 540 milioane lei, sumă pe care nu o va scoate din țară, ci o va compensa din ceea ce urmează să nu se plătească pentru cerealele exportate. Băncii naționale îi va rămâne din această operație un sold de devize de circa 400 milioane lei . Cum se vede acest contract de vânzare cumpărare este avantajos pentru noi din toate punctele de vedere. Trebue însă subliniat că în tratarea și perfectarea acestei convenții, guvernul nu a avut să se curepte cu deocți ú îi punctul de vedere valutar, să vegheze ca stocul Băncii Naționale să nu fie știrbit din operație. Prin această vânzare-cumpărare, piața germană vrea să dea dovadă că înțelege să încade vechile relațiuni cu piața noastră, și ca atare trebue salutată. Ceea ce dorim este ca până la sfârșit operația să se realizeze și să fie un început fericit. CONVENȚIA CU POLONIA Convenția cu Polonia este cu totul de altă natură. E vorba de o convenție de la stat la stat.. I . România a obținut înlesniri în regimul de contingente polonez pentru fructe, semințe, oleaginase, piei, celuloză, etc. Exportatorilor români nu li se va face dificultăți la exportul unor asemenea mărfuri în Polonia. Trebue menționat că pentru cereale și lemne nu ni s’a acordat nici un contingent. In schimb, exportatori polonezi vor putea vinde pe piețele românești huilă, cox, zinc, fire textile, tuburi metalice, etc. E vorba de un acord de principiu, subordonat funcționării conturilor reciproce dintre Banca noastră națională și a Poloniei, precum și disponibilităților de devize ale acestor bănci la diferite epoci. Convenția cu Polonia este oarecum teoretică și are un termen foarte scurt, până la finele anului. Sunt rezervate însă posibilități de prelungire, dar în urma unor noui discuți, după ce se vor cunoaște rezultatele funcționării ei timp de 4 luni. I. Diaconescu O democrație nu se improvizează. Ea se elaborează cu încetul e opera timpului se pregătește in creuzetul la care lucrează oameni sinceri și inspirați. v Făcând abstracție de timp, am vrea cel puțin să cunoaștem pe acei oameni care au lucrat cu bună credință pentru triumful ideei democratice, păstrând și azi — dacă le-au avut — aceleași convingeri și cultul lor, aceiași rectitudine de doctrină și aceiași vigilență într’o aplicare integrală al unui credo riguros. Bagaj inutil, lest fără valoare, lucruri mărunte perdute’n drum, uitate prin odăi de oțeluri, lepădate în anticamera biroului de ministru, asta a fost soarta ideilor și al crezului democrației. Obiectivul a fost Puterea, nu pentru Ea, dar pentru toate alocațiunile și favoruriie pe care le dispensează cu prisos acelor pricepuți ai obține grațiile de femeie cam coaptă. Dar dacă acești păstori ai unei Democrații pe care o cântau idilică, îmbrăcată în hainelor tuturor ținuturilor de unde veneau și’n livretele tuturor Partidelor politice, dacă acești trubaduri demofili ar fi avut milă cel puțin de cinstea acestei țări, am fi putut și noi zice : „Tout est perdu, fors e’honneur“, s’a dus dracului tot! toate, dar le-a rămas cinstea! Dar ultima — desigur nu cea din urmă — defecțiune morală, ultimul hârdău din care se adapă democrații noștri cu răspunderi. Tar a turnat peste capul Țărei, infectând până și ceia ce rămăsese incă neîntinat, cadrele superioare ale armatei. Să mai vorbim despre atâtea alte prăbușiri materiale? Când n’a fost necinste la mijloc, ele au fost rezultatul unor experimente în stil mare, încercate de orice improvizat, de băligar omenesc a dus la orice suprafață de apele tulburi ale unei democrații unde instinctele primare de apropiere a lucrului altuia mergeau pereche, mână la mână, cu obrăznicia îndrăzneață, ținând loc de pregătire, cultură și educație! Vei vorbi sau nu stimate d-le Bruno Seietzky, nu ne importă. Noi știm că Romiman, Palaelibus, cauciuc, lemn și toți sperțarii, mici și mari sânt exponenții democrației integrale de azi. Noi știm unde se găsesc. Vei fi bun numai, onorate demn, să rectifici când din greșală vom numi pe cauciuc în loc de lemn. Hotărît, nu, regimul democratic la noi, nu este și regimul cinstei. AUREL VARLAM Iugoslavia și problemele Europei centrale Problema reconstruciției Europei centrale și diferitele planuri care au intervenit în ultimul timp în această privință sunt urmărite în Iugoslavia cu un interes neobișnuit, în special în legătură cu ultima convorbire între Mussolini și Dollfuss. Presa iugoslavă înregistrează cu grijă, toate știrile referitoare la obiectu convorbirilor dintre ambii bărbați de stat și se ocupă în mod amănunțit cu planul atribuit lui Mussolini, pentru crearea unui bloc Austriaco-ungar sub conducerea Italiei, care bloc să formeze nucleul viitoarei colaborări din Europa centrală. Presa iugoslavă constată în mod deschis, că acest plan nu va putea duce la o normalizare a raporturilor dintre diferitele state ale Europei centrale. Planul urmărește în primul rând, o înțelegere economică între Ungaria și Austria și apoi o înțelegere dintre" "acestea și Italia. In practică transportul acestor două state are a fi îndreptat spre Triest și Fiume, cari porturi altădată înfloritoare, sunt azi complecte, moarte, deoarece sunt tăiate de hinterlandul iugoslav și lipsite de conjunctura ce o poate oferi numai colaborarea cu Iugoslavia. Ambele porturi nu pot rezista la nici o concurență. Dacă ele ar fi aparținut Iugoslaviei sau ar fi existat o strânsă colaborare economică cu Iugoslavia, capacitatea lor ar fi fost mult mai mare și ar fi stat la acest grad de înflorire ca și înainte. Ziarul „Novosti“ din Zagreb, ocupându-se cu această chestiune, scrie : „Kail a luat porturile Triest și Fiume spre a nu trece la Iugoslavia și spre le condamna la moarte. Dacă se necesită undeva o revizuire a tratatelor de pace, atunci această revizuire se necesită aci, deoarece este cu totul nenatural ca aceste porturi să fie ținute de un Stat care nu le poate oferi un hinterland suficient“ Ziarele iugoslave constată mai departe că zonele libere austriace și ungare la Triest și Fiume au numai a contribui cu un venit oarecare la cheltueli pentru menținerea acestor porturi. După părerea ziarelor iugoslave, aceasta explică complect planul italian, care nu urmărește redresarea economică Europei centrale, ci în primul rând a interesele inguste ale Italiei, așa că el nu va putea duce la colaborarea și liniște, din pricina lipsei de încredere. Acolo unde nu există încredere nu e posibilă colaborare. La adresa Austriei și Ungariei, ziarele iugoslave scriu, că aceste state găsesc întotdeauna ușile deschise la Mica Antantă și aceasta, ca state independente și nu ca state subordonate unei politici, care are de scop a încrucișa și a distruge interesele statelor Micei Antante. In legătură cu aceasta ziarele iugoslave insistă și asupra unei alte probleme serioase, care formează o piedică colaborării în Europa centrală E vorba de tendința continuă de a se efectua în Europa centrală o revizuire a tratatelor de pace pe contul Micei Antante. Nu e posibil a-și închipui o normalizare a situației în aceste împrejurări și nici a-și închipui ca un partener o mare putere, care deoparte semnează pactul celor 4 Puteri principale, care exclude revizuirea, iar de alta declară că nu încetează în activitatea ei pentru revizuirea tratatelor în favoarea Ungurilor. Presa iugoslavă a înregistrat cu deplină aprobare, în legătură cu politica italiană, un articol al organului național-democrat cehoslovac „Narodni Listy“, care a scris că dacă se urmărește o revizuire atunci e în interesul dreptății a se revizui situația minorităților din Germania, Austria și Ungaria. Zarele iugoslave ajung la concluzia că fără Mica Antantă nu e posibil a se realiza o situație normală în Europa centrală. Convocarea Consiliului Societății Națiunilor GENEVA, 30 (Rador). — Consiliul Societății Națiunilor se va întruni la 22 Septembrie, cu trei zile înainte de Adunarea generală anuală. . .... Consiliul va examina situația trezoreriei sale și în special întârzierea anumitor state în achitarea contribuțiilor lor. , Consiliul va avea să numească un nou comisar pentru Danzig în locul d-lui Rasting, al cărui mandat expiră la 15 octombrie. Este posibil ca mandatul acestuia să fie reînoit. Din punct de vedere politic consiliul va avea să ia act de lichidarea complectă a diferendului dintre Anglia și Persia în chestiunea societății petrolifere „Anglo-Persian Oil Company“ și să se ocupe de diferendul dintre Bolivia și Paraguay Deasemenea consiliul va fi sezisat de situația minorității asiriene în Irak. D. MacDonald va aduce la cunoștința consiliului hotărîrea conferinței economice mondiale din Londra care i-au lăsat, împreună cu biroul executiv, întreaga inițiativă cu privire la viitoarele lucrări ale conferințe? O îndrăzneață lovitură a național-socialștilor vienezi VIENA, 30 (Rador). In cursul nopții trei national-socialiști s’au prezentat la închisoarea din Innsbruck, unde era deținut conducătorul hitlerist Boier, arestat cu prilejul atentatului săvârșit la 12 iulie împotriva d-lui Steidle. Ei au atacat doi gardieni pe care i-au cloroformat. După ce au pus mâna pe ei, au eliberat pe Hofer, fugind cu automobilul. Autoritățile au dispus imediat închiderea granițelor. Jandarmii au descoperit automobilul lângă Gries, în apropierea frontierei italiene și au deschis focul asupra automobilului. Cei patru ocupanți au părăsit mașina și au fugit în pădurea apropiată. Jandarmii și numeroase patrule de soldați cercetează întreaga regiune. Urmele de sânge găsite în automobilul părăsit indică rănirea unui dintre agresori. O vie emoție domnește în întreaga Austrie și în special în Tirol în legătură cu acest nou atentat național-socialist, de o îndrăsneală neobișnuită. VIENA, 30. (Rador). Prefectura de poliție din Innsbruck comunică o serie de detalii privitoare la lovitura care a dus la eliberarea din închisoare a național-socialistului Hofer. Un automobil părăsit a fost descoperit la o distanță de o oră de granița italiană. In acest automobil au fost descoperite mai multe granate de mână, revolvere și un pistol Mauser. De asemenea, s-a găsit un triptic pentru Germania, Elveția și Italia. In culoarele închisorii a fost găsită, o baionetă însângerată și o fiolă cu cloroform. Raportul poliției constată că lovitura s-a produs fără zgomot, cu o repeziciune uimitoare, agresorii doborînd doi gardieni, pe directorul închisorii și pe soția acestuia, care a refuzat să le remită cheile închisorii. Unul dintre gardieni a recunoscut printre agresori pe un național-socialist, eliberat de curând din aceiași închisoare. Poliția a organizat razii în toată regiunea, dar agresorii nu au putut fi găsiți până acum. * BERLIN, 30 (Rador). — In legătură cu ancheta incidentului de frontieră germano-elvețian în cursul căruia supusul cehoslovac Weber a fost arestat de hitleriști pe teritoriul elvețian, autoritățile germane declară că țin pe d. Weber la dispoziția autorităților elvețiene.C . BERLIN, 30 (Rador). — In centrul Berlinului a fost inaugurată astăzi prima pivniță model pentru apărarea populației contra atacurilor aeriene. înainte de a pătrunde în pivniță toate persoanele vor trebui să-și schimbe hainele într-o anticameră spre a evita difuziunea gazelor toxice în pivnița de protecțiune. Sunt prevăzute două compartimente deosebite, primul fiind destinat chiriașilor casei, iar celălalt pentru trecători. BRUXELLES 30, (Rador). Un nou Incident a fost provocat la Eupen de național-socialiștii germani, în următoarele împrejurări: Trei germani și au intrat într’o cafenea din Eupen, salutând pe cei prezenți prin cuvintele „trăiască Hitler“. Nelimiînd nici un răspuns la acest salut, germanii au cerut explicații centumelor RoT din cafenea. De data aceasta li s’a răspuns că nu-i privește pe dânșii ce fac cetățenii din Eupen, deoarece se găsesc în Belgia și nu în Germania. De aici s-a născut o ceartă violentă, care a degenerat în bătaie. Văzând că se apropie poliția, cei trei germani provocatori au fugit, reușind să se facă nevăzuți. Unul dintre consumatorii bătuți de hîtler îști are o rană gravă la cap. BERLIN, 30 (Rador). — Orașul Muerenberg este sub semnul svasticei. In momentul când congresul național-socialist — cel mai mare congres pe care l-a văzut lumea vreodată — declară cu mândrie presa germană, — străzile orașului prezintă aspectul unei însuflețiri neobișnuite. Drapelele și stindardele hitleriste fâlfâie în vânt cu miile, ghirlande uriașe împodobesc fațadele, covoare și brocaturi grele atârnă la ferestre, iar vechile culori ale orașului se înfrățesc cu acelea ale noului imperiu. In piața Adolf Hitler au fost ridicate tribune, enorme, pentru a permite oaspeților de onoare să vadă bine defilarea trupelor hitleriste. Toate clădirile publice poartă inscripțiile: „Pentru unitatea națiunii“, „Pentru forța Reichului“. Mahalalele Nurenbergului par niște tabere nesfârșite. Aproape 100.000 de oameni, milițieni ai secțiunilor de asalt și ai secțiunilor speciale național-socialiste, veniți din Bavaria, Prusia orientală, Renania, Silesia, Brandenburg și Saxa — se adăpostesc sub corturi imense ce se armonizează cu grupul istoric al bătrânelor case care datează de pe vremea răsboiului de 30 de ani și dintre care multe l-au văzut pe Wallenstein trecându-și lansqueneții în revistă. De multă vreme, hotelurile n’au mai trăit zile atât de fercite ca acum.. Nu mai există nici o cameră liberă : numeroși străini au trebuit să caute gazdă în casele locuitorilor cari sunt și ei bucuroși de această afluență. Cancelarul, care trebuie să fie primit astă seară la ora 2:30 de către autoritățile muncipale în sala de recepții a primăriei, impodobită cu celebre capodopere ale lui Duerer, va locui în unul din marile hoteluri. De pe acum se anunță însă că Hitler nu va profita aproape de loc de apartamentele sale, deoarece este hotărît să-și petreacă cea mai mare parte din timp în cort, alături de milițienii săi. S-au luat întinse măsuri speciale pentru aligmentarea celor 500.000 de persoane care vor participa la banchetul congresului. In 250 de căldări enorme vor fierbe marile bucăți de carne de bou, care vor fi servite cu orez și cu tăieței, pe prețul de o marcă pentru fiecare persoană. S-au prevăzut 30.000 de porții de rezervă, pentru ca nimeni să nu plece flămând dela congres. Căile ferate au desfășurat și ele o activitate deosebită grație congresului. Pentru asigurarea aprovizionării și a transportului congresiștilor, au fost puse în circulație 350 de trenuri speciale. Astă seară la ora 20, clopotele tututuror bisericilor au sunat cu toată puterea, anunțând deschiderea congresului. #• «