Epoca, iunie 1934 (nr. 1605-1628)

1934-06-02 / nr. 1605

Mr. 1605 3 lei REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI. PASAGIU!* ROMAN (INTRAREA PRIN CALEA VICTORIEI). RECLAME și INSERȚII e primesc la ad­irația ziarului și la toate agențiile de publicitate Telefon: 3.82-11 Ziar al partidului conservator.­­ Fondat la anul 1885 de NICOLAE FILIPISCU­S Sâmbătă 2 Iunie 1934 Activitatea cenzurii in creștere ■" Cenzura își intensifică cu zi ce trece activitatea. Felicităm pe d. Mavrodi fostul director al ziaru­lui „Viitorul”, care pe vremuri va fi­ fixat cu amărăciune când se întâmpla ca acel ziar să fie confiscat sau tip­at să apară cu pete albe. E drept că nici odată, nici mă­car pe timpul războiului, cenzu­rarea ziarelor nu s’a efectuat cu atâta lipsă de scrupule și înțe­­sere a rostului acestei măsuri ca sub domnia regimului național-­iberal din 1934 și după 4 ani de menținerea în opoziție a acestui partid politic. De fapt cei din capul cenzurii au stabilit drept normă nu opri­rea publicărei a ceea ce ar putea îndemna la răzvrătire contra or­­ganizațiunei actuale a Statului ci împiedecarea exprimărei ideilor și părerilor ce domniile lor nu se împărtășesc; împiedecarea pu­­b­licărei a tot ceea ce nu constitue o slăvire a regimului actual, o aprobare a tuturor legiuirilor sa­le a căror critică nici din punct de vedere juridic și doctrinar nu este îngăduită, cum și a tot ce nu constitue un protest contra celor cari cuzează să nu aprobe acțiunea guvernului. Când este vorba însă de a sus­ține și apăra regimul, articolul or cât de violent ar fi este tole­rat de onorații cenzori. Regimul înțelege dar să înlă­ture astfel orice critică a activi­­tăței sale și să-și asigure prin a­­tari mijloace o guvernare mai lungă. Asemenea procedee nu sunt nici autocrate nici dictatoriale ci pur democratice. Sunt câteva zile, rubrica curie­rul juridic din ziarul „Universul” apărea în alb?­ieri articolul de fond al acestui ziar este aproape în întregime suprimat deși din puținul cât s-a tolerat de domnii cenzori se dovedește că era un articol doctrinar cu privire la cauzele ce pot îngădui schimbă­rile de regim. Se pare că prietenul nostru, d. N. Miclescu care semna arti­colul, nu a avut darul să fie pe placul domnilor de la cenzură, sau pe placul regimului repre­zentat prin d. Mavrodi, care da­că înțelege să se protesteze con­tra ivirii intempestive a fatalei cărămizi o voiește în anumite zom­e. Protestul poate fi cât de vio­lent, chiar cu aluzii amenințătoa­re către mânuitorul fatalei cără­mizi, dar să cuprindă mai cu seamă, cuvinte de laudă pentru priceperea, activitatea regimului în deosebi pentru faimoasa le­giuire „benjaminul” regimului al cărui regulament mai! are o ges­­tațiune din cele mai penibile. Urmați înainte d-lor dar când veți ajunge, când va trebui, în o­­poziție și veți fi împedecați, așa cum faceți de aproape 6 luni, să vă exprimați liberi părerile, să nu țipați că se nesocotește pe lângă un drept consfințit de Con­stituție, care este opera d-voas­­tră, libertatea scrisului și împăr­tășirea părerilor! In toate ocaziunile protestați cu energie și cu drept contra a­­matorilor de dictatură dar, vă rog, menținerea măsurilor excep­tionale de aproape 6 luni și apli­carea lor așa cum organele d-voastră înțeleg să le aplice nu este oare dictatură și încă de cea mai arbitrară speță? Cenzurați d-­or, cenzurați, nici că vă închipuiți cum pregătiți de bine terenul pentru amatorii de dictatură. Ce se va opri publicarea celor ce preced în total sau în parte, nu mă va sinchisi câtuși de pu­țin. Satisfacția pentru mine este că cenzorii regimului și în spe­cial d. Mavrodi, va fi ținut să ia cunoștința de cele noi așternute și le va împărtăși cui trebue, iar eu cui voiu voi. 1. Glogoveanu Un buget de 20 de miliarde Lucrările pentru întocmirea budgetului sânt, se spune, aproa­pe terminate. Totuși d. Slăvescu nu va putea pleca la Paris, căci mai are încă mult de lucru. Cifra la care s’a oprit d. mini­stru de finanțe, este, aproxima­tiv, 20 miliarde. Reduceri s’au făcut numai la unele departamente. La altele, dimpotrivă, au fost înscrise spo­ruri. Capitolul materialelor a sufe­rit amputări care, merg, pentru cele mai multe ministere, până la cinsprezece la sută. La ministerul armatei bugetul materialelor a fost sporit, ținân­­du-se seama de nevoile apărării naționale. Ziarul „Argus” dând aceste a­­ceste amănunte, adaugă: „Din informațiile noastre r­e­­se că proectele în pregătire sunt în bună parte inspirate din suge­stiile făcute de experți. Tratativele de la Paris au de­pășit discuțiile obișnuite dintre un debitor și un creditor, pentru ușurarea unei sarcini. Principiul stabilit in capitala Franței, este că nu se poate cere sacrificii nu­mai din partea creditorilor, ci că e nevoe să facem și noi o gospo­dărie mai strânsă care să ne în­găduie un echilibru bugetar real. Creditorii consimt la reduce­rea dobânzii pe o perioadă de trei ani, numai dacă le dăm garanții, ’— și încă garanții foarte serioa­se, — că politica noastră finan­ciară, va însemna, în toată acea­stă vreme, o sforțare de reface­re finaciară, în așa fel in­cât la expirarea acordului să putem re­lua în mod normal serviciul da­toriei publice”. 0 rememorare a planurilor de dezarmare propuse de Franța GENEVA, 31 (Rador).­­ Discur­sul ținut eri la Geneva de Sir John Simon a determinat pe d. Barthou să introducă în intervenția sa de ori, câteva observații necesare, in urma faptului că se trecuse sub tă­cere, seria de planuri produse la Ge­neva de Franța din 1932, precum și notele schimbate de curând între cancelariile din Londra și Paris­ Ministrul de externe francez a reamintit, între altele, că memo­randul britanic din 29 Ianuarie nu este singurul plan concret de de­zarmare, deoarece s-au produs și planul italian din 4 Februarie 1932 și cel francez din 18 Ianuarie 1934. Dealtfel , reamintind adeziunea Franței la sugestiile britanice asu­pra necesității unui acord pentru controlul internațional al fabricației de arme, d. Barthou a subliniat că Franța nu a deviat o clipă de la a­­ceastă linie, deoarece ea a ratificat și a aplicat, chiar dincolo de obli­gațiile prevăzute, convențiile din 1925. Atunci când la 3 August 1933 An­glia a propus să se ia dispoziții co­­mune, spre a împiedica țările supuse tratatelor de a primi anumite arme, Franța a fost ace­a care a ordonat încetarea anumitor furnituri mili­tare, aflate in curs de livrare către statele în chestiune. Franța a luat această hotărâre deși sugestia bri­tanică nu a­ întâmpinat peste tot o primire tot atât de favorabilă. D. Barthou a amintit apoi că în 11 Decembrie 1932 a fost proclamat la Geneva principiul egalității de drep­turi într-un regim de securitate. As­tăzi, însă se opune principiul ega­lității, dar ce au devenit măsurile de securitate? Oratorul a arătat apoi cum Fran­ța a opus la 6 Aprilie 1934 o curte­nitoare fine de neprimire guvernului britanic, deoarece ea nu putea a­dopta un proect de convenție care prevedea ca Franța să dezarmeze din primul an, în timp ce reînarma­rea Germaniei era­ legalizată. Fran­ța a socotit că, în asemenea condi­­țiuni, adeziunea la planul britanic ar fi prea generală, căci nu este de­­ajuns ca anumite chestiuni să fie puse, pentru a le și considera so­luționate. Garantarea prin argint a circu­lației fiduciare americane WASHINGTON, 31 (Rador).­­ Camera reprezentanților a votat, cu 163 voturi contra 59, proectul de lege privitor la garantarea prin argint a unei cote de 25 la sută din acoperirea metalică a circulației fiduciare a Statelor U­ Amnezic După socotința medicilor, amnezia (pierderea memoriei) totală este cât se poate de ra­ră, iar cea parțială, se găseș­te în stare cronică la eset­ri. Sunt însă cazuri când ea izbucnește deodată. Atunci es­te datorită unei zdruncinări trecătoare. In chestiunea Sko­da această boală s’a manifes­tat, în deosebi la martorii mi­litari, cari bine înțeles nu pot fi cuprinși decât în această ul­timă categorie. In fața comisiei parlamen­tare de cercetare a faimoasei murdare afaceri, s’a perindat o mulțime de generali a căror memorie, prin chiar firea stă­rii lor, ar fi trebuit să fie mai puțin îngrădită. Totuși, din dările de seamă publicate, se poate constata cu mirare că toți, când este vor­ba de puncte deosebit de im­portante a căror tălmăcire ar putea vărsa licăriri de lumină in întunerecul destul de stră­veziu în care s’a născut atâtea turpitudini, au acelaș răspuns stereotipic: „nu mi-amintesc”. Boilă a fost mai curagios când spunea: „nu mă declar” echivalent cu­ știu și nu voesc să spun. Și acolo și aci, se gă­sesc, slavă Domnului, destule de spus. Ușor chip de a scăpa. Tot astfel răspund martorii cum­părați, la judecătoriile de ocoa­le provinciale, închizând de la început putința de a face lu­mină. Când însă, este vorba de a da cuiva la cap, memoria re­vine și amănuntele curg. Poli­țele personale nu merg la con­versiune. S’au aflat multe lucruri in­teresante. Bunăoară, că pre­țul de cumpărare al tunurilor era, nu ridicat ,,ci exagerat”. Ministerul apărării naționa­le, alias generalul Ștefănescu- Amza, a cărui foaie calificativă — și încă ce­­ oaie — se găsea în casa de fier a lui Seletzki n’a cerut scăderea lor. Pentru ce? Pentru simplul motiv că in­formația era sosită pe cale particulară ș­i oficială, deși izvorul era ch­iar comisia de supraveghere de la Praga?­ Cererea de reziliere a con­tractului ar fost periculoa­ ■■■MiiiiiMiiiHiiiiiiiNMiiniiiHrmi IP" ^iiimumiiiiinii ii mim iiiiiiim iriibm mi iii ii ii să. Ar fi trebuit sesizată justi­ția. Când însă, a fost vorba de rezilierea contractului cu șan­tierul din Triest și s’a refuzat un submarin gata și bun, nu s’a socotit că acțiunea era pe­riculoasă. Trebuiau mulțumi­te cine știe ce capricii. Ca prin farmec, a ieșit la iveală o listă neagră cu nume­le unor persoane din chiar ministerul armatei care mer­geau în casă la Seletzki. Sigu­ranța este de vină; ea este au­toarea listei. Seletzki părăsit de prieteni — la rându-i a recăpătat me­moria. Negreșit că i-a priit odihna, cam silită, la ctitoria lui Vodă Mavrogordato de la porțile Bucureștilor . Singurul încă pătimind de boală este d. dr. Lupu. Cu ajutorul d-lui Mirto, consilier aulic de la Pil­sen, îi va veni și d-sale ceasul. Orice ar ieși din bălăciala in care se zbat atâția, oricât­ ar înghiți din noroiul ce i-a cu­prins, rămâne numai că arma­ta „marea mută” n­u mai este liniștită. Geme adânc, Emanoil Hagi Moseo O mușama­ și dou­ă pile Vorbiann eri despre necesita­tea unei mai modeste salarizări a edililor bucureșteni. Trebue să adăugăm că, în orice caz, se im­pune neapărat încetarea siste­mului în cinste până azi, siste­mul comisiilor de tot felul, cu tot felul de jetoane și indemnizații. Sistemul acesta îngăduie stoar­cerea budgetului public cu for­me legale și cel puțin atâta tre­­bue să împiedicăm­ furtul lipsit chiar și teoretic de orice risc. Când e de fiecare ședință a comisiilor, un jeton, ședințele a­­cestui devin foarte dese. Proce­se verbale îngrijit încheiate jus­tifică jaful și... to­ată lumea este mulțumită La o instituție bucureșteană comisia de recepție compusă din trei membri și un secretar s’a întrunit într’o zi pentru a recep­ționa o mușama și două zile. Costul acestor obiecte era patru sau cinci sute de lei. Ședința co­misiei de recepție însumează 1700 lei.­­Cazuri de acestea sau aproa­pe la fel, sunt destul de dese. Când sistemul în funcție legali­zează plăți de­ 1700 lei pe­ntru recepționarea*mm__ obiecte de patru sute,' este evident' că 'a­­cest sistem trebue părăsit. Salarizarea fixă, fără nici un fel de adaos fă""­; ori mascat, este, credem, forma cea mai ni­merită pentru a îmipedeca mă­car abuzurile legale. Cât despre celelalte... D. Donescu, reputat bun gos­podar, are la îndemână sufici­ente posibilități de a vedea în ce măsură este îndreptățit dezi­deratul de mai sus. Ajunge sim­pla cercetare a câtorva volume de procese verbale ale diverse­lor comisii. La o parte, măcar cât de pu­țin, grija de partid, pentru pune în locul ei ceva mult mai a interesant: mila de banul public. După alegerile comunale Alegerile comunale din Capitală au dat­ liberalilor un succes mai m­are decât se așteptau. Era de invi­tat cu organizați­i.* putrrui­e ale național-țărăniștilor și cu abilitatea electorală a d-lui Dobrescu, de-abia plecat din fruntea primăriei și bu­­curându­-se în multe cercuri de rea­le simpatii. Intr’o măsură succesul liberal se datorește și faptului că organizația național-țărănistă, a­ fost frământată în ultimul timp de gra­ve disensiuni. In coloarea de Galben lista libe­rală în frunte cu d. Săbăreanu a fost aleasă în întregime, deși în capul listei național-țărăniste se afla un fost prim-ministru. In unele­ cercuri național-țărăniste se afirmă că a­­cest eșec s’ar datori într’o măsură și lipsei de pe listă a fostului pri­mar Garabet Aslan. In Negru d. Donescu a avut o si­tuație grea: șase liste dintre care două foarte tari, lista național-țără­­nistă și lista averescană în cap cu fostul primar Grozdea și în cartel cu d. Poenaru-Bordea, de curând exclus din partidul liberal. D. Protopopescu era sigur că ia, cincimea și poate că, ar fi luat-o dacă ' n’,ar­ fi fost ecoul marilor ne­reguli­ de pe vremea primariatului său. In aceste condiții succesul d-lui Donescu este semnificativ. In Albastru d. Anastasescu a a­­vut de dus o luptă foarte grea. Țărăniștii au câștigat aici șase lo­curi, iar georgiștilor le-a lipsit pu­țin pentru a lua cincimea. Succesul țărăniștilor im­c­est sec­tor era de așteptat în fruntea listei figura d. Dobrescu. Și în Verde, lupta a fost crâncenă, în fruntea listei național-țărăniste figurând d­nii dr. Lupu Igiu și Rădulescu, cari au mai gospodărit acest sector. Acum noua echipă edilitară se­ pregătește să pășească la o muncă, mai serioasă, în ritmul pe care. Ta­ încetățenit necesitatea propagandei electorale. Peste nouă zile vor fi desemnați­­ primarii sectoarelor: di Săbărleanu la Galben, d. Anastasiu la Negru, d. Anastasescu la Albastru și d. Or­­leanu la Verde. D. Donescu va fi primar general, cu d-nii Berceanu și Matak primi ajutori. R. N. iar confiscare „Epoca” a fost din nou confiscată ori. Un articol al d-lui senator N. Miclescu de analiză a împrejurări­lor ultimei crize politice a fost a­­proape în întregime cenzurat. In asemenea condiții înlocuirea articolului d-lui Miclescu fiind im­posibilă într-un ziar care apare la ora 12, a trebuit să lăsăm spații albe și am contravenit deci ordinu­lui cenzurei No. 395 din 19 Mai. Am mai arătat că dispozițiunile ultime ale cenzurei sunt lezante. Nu vom protesta pentru că n’are cine să înțeleagă. De altfel în această aplicare a ordonanțelor excepționa­le sunt două măsuri. Sunt ziare cari au apărut cu spații albe după data de 19 Mai și nu au fost con­fiscate. Nu vom protesta dar vom între­ba dacă în sensul motivelor cari fac cenzura să împiedice apariția cu spații albe, este mai puțin alar­mant procedeul utilizat de ziarul „îndreptarea“ care înlocuește arti­colele cenzurate cu ordonanța No. 1 a Corpului II de armată? Nu știe lumea atunci că a fost în acel loc un articol suprimat de cenzură? Dar confiscarea însăși este și mai alarmantă. Urmărind astfel să suprime motivele de neliniște, rea­le ori imaginare, cenzura izbutește din potrivă să alarmeze. Acestea cu titlu de simple obser­vații. Rusia și Liga Națiunilor ..Morning Post” află din Ge­neva că în toată Elveția s’au ri­dicat proteste contra intrării So­vietelor în Liga Națiunilor. Spu­ne că­­ sau făcut demersuri de di­verse guverne în vederea obține­rii recunoașterii Rusiei de către guvernul Elvețian, ca o prepara­re a terenului pentru admiterea Rusiei, dar Temerile exprimate T­iTIKVSV împiedica sucesul demersurilor. „Economist se ocupă mai întâi de activitatea Consiliului Ligii și în legătură cu aceasta spune că d-l Litvinoff, în conversațiile a­­vute la Geneva, a afirmat că Ru­sia este gata să intre în Ligă dar că dorește ca Comisia conferin­ței dezarmării, să se ocupe nu numai de pactul rusesc de nea­gresiune și de definiția agresoru­lui, ci și de propunerile similare americane, precum și de diver­sele planuri propuse de francezi și alte pacte de ajutor mutual. Cu alte cuvinte, conferința dezarmă­rii va avea de lucru nu numai cu inițiativa americană despre con­trolul armamentelor dar și cu inițiativa rusă pentru organiza­rea securității. Probabil că am­bele propuneri vor avea un anu­mit sprijin în conferință, așa că guvernul englez cu greu își va putea menține „atitudinea nega­tivă”, pe care o adoptase până acum. * „Manchester Guardian” arată criticile care se aduc de presa elvețiană eventualei intrări a Ru­siei sovietice în Ligă. Constată că Rusia nu a cerut ca admiterea ei în Ligă să fie prin votul unanim al acestui for. Adevărul este că Rusia dorește ca înainte de a intra în Ligă, toate statele membre, sau cel puțin cele europene să reia rela­țiile diplomatice cu sovietele. ¹ . —^ ' M Ziarele engleze despre soarta dezarmării LONDRA, 31. (Europapress). — Discursul ținut la Geneva de d. Bar­thou și prin care a criticat atitudi­nea d-lui John Simon, a provocat o mare vâlvă în opinia publică engle­ză și este comentat cu aprindere de presa engleză. In afară de ziarul „Morning Post” care aprobă criticile aduse Angliei în cuvântarea sa de către d. Bar­thou, celelalte iau apărarea d-lui John Simon și declară că rezultatul obținut de d. Barthou prin discur­sul său este negativ. „Daily Mail” și „Daily Express” spun că in urma discursurilor ți­nute la Geneva conferința dezarmă­rii poate fi considerată ca eșuată. Acest ziar cere ca Anglia să pășeas­că imediat la înarmarea sa aeriană. „Daily Telegraph” prevede de ase­­menea sfârșitul conferinței dezar­mării. „Times” este mai puțin pesimist și spune că nici astăzi situația nu este prea disperată și că în cele din urmă Germania se va întoarce la Geneva și va participa la încheerea convenției dezarmării. „Times” mai adaugă că discursul ținut de John Simon la Geneva este aprobat de întreaga opinie publică engleză. , 1 viețiU 1 ■» lie, scumpa­tura, puterea mea «e munca $i puterea mea ac iubire. Nicolac napoca mama ;-,v v/lyU ■' ifcvji PARIS, 31 (Rador). — Corespon­dentul din Berlin al agenției „Ha­vas“ anunță: Discursul d-lui Barthou a fost a­­dus la cunoștința presei germane prea târziu, astfel că ziarele n’au putut lua instrucțiuni oficiale. De teamă, desigur, să nu pară că arată prea puțin zel, ziarele de dimineață comentează discursul în termeni ex­trem fie violenți. D. Barthou — spun ziarele de di­mineață — n’a putut să se stăpâ­nească. Discursul său a fost „o ex­plozie de ură“. Nu mai rămâne îndoială că dis­cursul­­ ministrului de Externe Franței, făcând în fața Adunării in­al­ternaționale de la Geneva o expunere care constitue un bilanț extrem de negativ al politicii hitleriste, a pus guvernul german într-o situație di­ficilă. Comentariile ziarelor trădează astăzi și mai limpede decât în ulti­mele zile, nervozitatea care a cu­prins cercurile conducătoare ale Germaniei, ca o urmare a aproprie­rii dintre Franța și Rusia Sovietică. Presa germană și mai ales „Ber­liner Boersen Zeitung“ este foarte încurcată când vrea să răspundă argumentelor d-lui Barthou. Ea se înjosește până acolo încât pretinde că argumentele d-lui Barthou sunt dictate de industria franceză de războiul „Berliner Boersen Zeitung“ spune că „spiritul prusian nu­­ speculează la burs­a om­eiu...ți“ și ada­ogă : .,'Spin'!îi!'J prusi‘aii im­a rccu­rs la arme în 1870 și 1914, decât atunci când războiul i-a fost impus“." „Lokal Anzeiger“ vorbește de „im­perialismul gal“ pe care îl califică drept „o amenințare pentru pace“. In sfârșit, „Berliner Tageblatt“ spune că „d. Barthou este mecani­cul unui tren al cărui fochist este d. Litvinov“. Nervozitatea presei germane dove­dește că d. Barthou a pus lucrurile la punct și că a risipit norii de reto­rică pacifică cu care cel de al trei­­lei Reich încearcă să-și învăluiască politica. LONDRA, 31. (Rador). — Ziarul „Times” publică un atricol de fond in care reamintește propunerile de dezarmare făcute de Germania la 16 Aprilie, pe care le consideră ca o bază suficientă pentru a se negocia o convenție de dezarmare. O convenție oricât de imperfectă scrie „Times”, este preferabilă unui sfârșit negativ al conferinței pentru dezarmare. „Daily Herald”, discutând într-un articol de fond propunerile făcute de d. Litvinov la Geneva, se consideră ca o contribuție serioasă la menți­nerea păcii și crede că ar trebui ac­­eep­tați. In schimb „Daily Telegraph” con­sideră propunerile sovietice ca un a­­devărat cal troian și își exprimă convingerea că Marea Britanie nu trebuie să se angajeze pentru a asi­gura protecția acelora cari se înar­mează încontinuu. PARIS. 31. (Rador). — Corespon­dentul din Londra al agenției „Ha­vas” trasmite următoarele : Ziarele engleze care reflectă opi­nia cercurilor guvernamentale și li­berale scriu că divergența de vederi care s’a arătat prin discursurile lui sir John Simon și al d-lui Barthou pricinuește o amărăciune evidentă în aceste cercuri. Această stare de spirit și neliniștea p­rovocată de di­vergența dintre Londra și Paris se manifestă prin critici mai mult sau mai puțin moderate, pe care ziarele le aduc tezei franceze expusă de d. Barthou la comisiunea generală a dezarmării. *’ •£ LONDRA, 31 (Rador). — Discur­­sul d-lui Barthou pare a fi provo­cat sporirea confuziei produsă în spiritele britanice prin discursul d-lui Litvinov. Comentariile presei dau impresia că Anglia se va strădui mai ales pe de o parte să evite responsabilitatea unui eșec al conferinței, iar pe de alta, să păstreze cooperarea dintre Londra și Paris. Se poate prevedea că Anglia va primi in mod foarte favorabil orice soluție ,cât de modestă ar fi, care ar demonstra că sforțările interna­ționale în favoarea păcii nu au fost zadarnice. COMENTARII UNGARE COMFTAíA,’ Oi­­ Ratio!'­. — ^ Ziarele consideră discursul d-lui Barthou, pronunțat ori la Geneva ca fiind „cel mai viguros expozeu fă­cut de la război încoace al tezelor antigermane“. ECOURI DIN ITALIA ROMA 31. (Rador). — Discursul rostit eri în fața comisiunii genera­le a dezarmării de către d. Barthou, este bine primit de ziarele din Ita­lia ca și de cercurile politice. Se subliniază în comentariile a­­părute în presă importanța și ca­racterul­ polemic al discursului în ceea ce privește teza engleză. Ziarele italiene reproduc toate nota următoare: „Acest discurs repetă în substan­ță vechea teză franceză asupra de­zarmării. Dar în acelaș timp el a dat impresia unei tendințe de apro­piere către punctul de vedere al Italiei în chestiunea dezarmării“. * Conferința dezarmării După discursul d-lui Barthou * A­merica și problema datoriilor LONDRA, 31 (Rador).­­ Se con­firmă faptul că nota guvernului bri­tanic cu privire la datoriile de răz­boi va fi expediată la Washington la începutul săptămânii viitoare. Textul acestei note a fost comu­nicat ori după consiliul de miniștri d-lui Ronald Lindsay, ambasadorul Marii Britanii la Washington. Se crede că in parte, în urma stăruin­ței d-lui Ronald Lindsay, s-a decis să se amâne remiterea notei către guvernul american. Nota engleză nu va fi expediată decât după ce se va fi produs mesagiul pe care preșe­dintele Roosevelt îl va adresa Con­gresului american. Pe de altă parte se afirmă că de­clarațiile președintelui Roosevelt făcute presei, par să așeze problema datoriilor de răsboi pe un teren nou și într’o largă măsură, contrariu ho­­tărîrii finale a ministerului de ex­terne englez.­­#• LONDRA 31. (Rador). — Azi a circulat zvonul că guvernul brita­nic ar fi comunicat în cursul zilei guvernelor francez și italian o no­tă, prin care se tinde să se înlo­cuiască negocierile bilaterale prin­­tr-o conferință a țărilor debitoare ale Statelor­ Unite. Cercurile bine informate nu a­­cordă însă prea mult credit ace­stui zvon. GUVERNUL VA DA EXPLICAȚII LONDRA, 31 .(Rador). — Cercuri­le parlamentare britanice au fost viu preocupate de chestiunea dato­riilor de răsboiu. Doi deputați con­servatori au întrebat pe d. MacDo­nald dacă guvernul are de gând să se hotărască a spune categoric Sta­telor­ Unite că ele nu trebue să spe­re nicio plată din partea Angliei, dacă persistă in aplicarea unei legi defavorabile Angliei, cea mai bună prietenă a Americei. A răspuns sir Austen Chamber­­lain, ministrul finanțelor, declarând că speră să dea în curând o expli­cație satisfăcătoare. * WASHINGTON, 31 (Rador). — După cum se știe, cercurile autori­zate americane au declarat în repe­tate rânduri că tratativele în ches­tiunea datoriilor de războiu ur­mează a avea loc separat, cu fie­care dintre statele debitoare. In cercurile informate se afirmă că Marea Britanie ar fi pe punctul de a face Statelor Unite o ofertă în chestiunea datoriilor nouă de răsboi. Aceste cercuri declară că, în calitatea ei de creditoare a state­lor europene pentru sume conside­rabile, Anglia ar reprezenta în fapt, dacă nu oficial, celelalte națiuni eu­ropene. De aceea se crede că orice revizuire a datoriei britanice ar al­cătui o bază pentru revizuirea da- Cercurile engleze alarmate de noul­e restricții vamale germane LONDRA, 31 (Rador).­­ Noile restricții vamale decretate de guvernul Reichului au provocat o vie emoție în cercurile engleze interesate. Mai mulți parlamentari au de­clarat azi pe culoarele Camerii Comunelor, că atitudinea maniei este în contradicție Ger­cu tratatul de comerț anglo-ger­­man, care interzice măsurile pro­hibitive. D. Runcimen, ministrul co­merțului, a declarat totuși că gu­vernul din Berlin nu a luat nici o măsură care să facă deosebiri de regim în detrimentul Marii Britanii.

Next