Epoca, august 1936 (nr. 2247-2272)
1936-08-01 / nr. 2247
învârteli didactice FORMULE FALIMENTARE D. Mussolini s’a rostit împotriva politicii celor două blocuri. Totuși aceasta este singura care poate asigura pacea Europei. Învinșii marelui război nu pot fi satisfăcuți fără un conflict armat. Nu încape îndoială că Germania a câștigat mult teren de la semnătura tratatului dela Versailles. Drumul care-i mai rămâne de parcurs pentru a redeveni Germania de înainte de război, este însă mult mai lung decât acel pe care l-a străbătut până astăzi. Europa se înarmează până în dinți, pentru că știe ce se va întâmpla de îndată ce învinșii vor trece de la chestiile de omor propriu la revizuirea teritorială a tratatelor. Singurul mijloc de a menține pacea, este de a opune statelor învinse un bloc mult mai puternic al țărilor învingătoare, un bloc atât de puternic, încât nimeni să nu poată declara război, fără a fi sigur de înfrângere. O asemenea politică nu poate conveni Italiei, căci ea implică situaței clare. Nu poți face parte din ambele tabere, așa cum unii alegători sunt scriși în aceeași clipă înîn diferite partide. Ținta politicei mussoliniene este străvezie. Ea dorește cu emfinerea conglomeratului de puteri, cari nu se pot înțelege, pentru a juca rolul de arbitru. Italia va fi de toadea Franței de câte ori Reî» cinul va încerca să-și întărească poziția la Vierna; alături de Hitler în chestia colonială, își va negocia scump votul și în dreapta și în stânga de îndată ce va fi vorba de expansiunea germană spre răsărit. . Și pentru a fi sigur că în majoritatea chestiilor, ce se vor dezbate, glasul său va fi hotărâtor, d. Mussolini caută să dozeze consiliul diriguitor al Europei, după singurile sale interese. Soluția Mussolini înseamnă continuarea haosului, de până astăzi, care a dat rezultate atât de ferne pentru Italia, și atât de proaste pentru lumea întreagă. Formula i mussoliniană la prima vedere este seducătoare. Europa nu trebue împărțită în două tabere potrivnice. Cine n’ar fi bucuros ca o înfrățire generală să domnească în lume. Dar precum d„ Blum exponentul unui partid pe Bitîc la baza ideologii căreia stă ideea de pace, a avut curajul să proclame că trebue câteodată să riști și războiul pentru a menține pacea, să avem forța de caracter în sine să privim adevărul în față, lepădându-ne de formule cari au dat faliment și care nu au măcar scuza sincerității. Blocul înfrățirii generale este dintre aceste, GRIGORE FILEPESCU 22473 lei REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, PASAGIU, ROMAN (INTRAREA PRIN CALEA VICTORIEI) RECLAME și INSERTE Ce primesc la adirația ziarului și la tifata agențiile de publicitate Telefon: 3.82-11 Sâmbătă 1 August 1936 Ziar al partidului conservator.. • Fosilii isusin ISIS de NICOLAE FIU FISCR D. i dr. Angelescu fiind părintele școlii românești, nici-o mirare că d-sa urmărește de aproape toate amănuntele și că ori de câte ori se constată vre-o scădere, vre-o nepotrivire ori vre-o întârziere în pas cu vremea, vin numai decât legea și regulamentul modificărilor necesare. Nici o mirare așadar că printre aceste schimbări de la an la an figurează și programele analitice, programele care fixează ce anume materii sunt obligatorii în fiecare școală și în fiecare clasă. Aceste schimbări programatice he au de ce provoca încurcături. Ele sunt comunicate direcțiilor înainte de începutul anului școlar, profesorii iau cunoștință și-și aranjează cursurile conform nouilor prevederi. Intervine însă un amănunt de nimic, care, se spune, duce la multe încurcături și proteste, și anume amănuntul cărților de școală. Profesorii nu pot recomanda elevilor, la începutul anului școlar, decât cărțile aprobate de ministerul instrucției publice, iar pentru ca să poată fi dată această aprobare, cărțile trebue să fie conforme cu programele analitice. Prin urmare, program nou, carte nouă. Aici începe micile încurcături despre cari vorbiam mai sus. Pentru mai multă claritate să dăm cuvântul d-lui Grigore Cotlaru președintele asociației profesorilor secundari din Galați, care într-o scrisoare deschisă adresată d-lui ministru al instrucției spune: „Desele modificări ale programei analitice (de la 1929—1933 aproape anuale) au făcut ca manualele tipărite în anul 1929 să nu mai corespundă programei din 1930, cele din 1930 programei din 1931 și așa mai departe. " Aceste programe modificate nu s’au comunicat mai niciodată școalelor, mai înainte de începerea cursurilor. Ca și anul trecut de altfel, când s’a modificat programa școalelor normale. Cu toate acestea s’a întâmplat, cu ocazia fiecărei modificări de programă, un fenomen foarte curios. Anumiți profesori sau inspectori alcătuiau și tipăreau în Iulie și August, manualele conforme cu programele analitice cari ni se făceau cunoscute in Octombrie. Fenomenul acesta, extrem de curios, nu mi-l pot explica nici acum și aș rămâne recunoscător celui care ar putea să-mi lămurească, cum se ajungea la el. Ar fi foarte interesant pentru noi, ceilalți autori de manuale didactice, cari l-am întrebuința la rându-ne, în scopul concurenții loiale”. „Fenomenul curios“, cum îi spune d. Cotaru este în realitate un fenomen foarte simplu din seria parazitism, favoritism și nepotism bine cunoscută nouă tuturora. E un mic negoț de cărți didactice, în care se acordă prima de exclusivitate a informației unor anumiți domni cu drept la privilegii. Ei cunosc nouăle programe analitice în chiar momentul când au fost întocmite, iar în momentul când și cealaltă lume ia cunoștință de ele, cartea cea nouă conformă programului, a șieșit de sub teasc. E rău? Procedură rapidă spre cel mai mare bine al învățământului! D. dr. Angelescu, marele părinte al școlii românești nu are nici un cuvânt de spus, în această urât mirositoare chestie? aB;aiajoiiinii^Misi||iiiiii||iMiW|^ei|iiil|iO|illl|iili| .......... i|| ifflIMI lilIUMML Comandamentul flotei britanice din Mediterana se mută la Gibraltar LONDRA 30 (Rador). Amiralul Budley Pound, comandantul șef al flotei din Mediterana, a plecat spre Gibraltar, pe bordul crucișătorului „Galatea”, părăsind apele insulei Malta. Autoritățile navale din Malta desmint știrile că această călătorie ar avea o anumită semnificație. Se afirmă din aceste cercuri că plecarea amiralului Pound se datorește necesității ca amiralul comandant al flotei să se afle în mijlocul unităților sale care se găsesc în majoritate în apele Gibraltarului și ale coastelor Spaniei. * GIBRALTAR: 30 (Rador). — Corespondentul agenției Havas anunță din izvor sigur că cea mai mare parte a flotei britanice din Mediterana de sub ordinele amiralului Pound a părăsit Malta, plecând la Gibraltar. Politica externă și Franței Lămuririle din comisia Senatul.Interpelările de azi PARIS 30 (Rador). — In ședința de azi a comisiunii de politică externă a Senatului, d. Berenger, președintele comisiunii, a adresat următoarele întrebări d-lor Blum și Delbos: 1) Cari au fost rezultatele conferinței franco-anglo-belgiene dela Londra din punct de vedere al chesttiunii rhenane rămasă, în suspensie precum și din punct de vedere al acordului general european proectat; 2) Ce se poate aștepta de la o eventuală participare a Germaniei și Italiei la un astfel de acord. D-nii Blum și Delbos au răspuns la ambele întrebări, sprijinindu-și expunerile cu documente diplomatice. Comisiunea a cerut apoi precizări asupra svonurilor care s'au răspândit cu privire la furnituri de arme și avioane livrate de Franța în Spania. D-nii Blum și Delbos au dat categorice desmințiri acestor svonuri. Comisiunea în unanimitate a adus mulțumiri și felicitări guvernului pentru atitudinea sa. PARIS, 30 (Rador). — Agenția Havas transmite: Mâine vor avea loc în Cameră interpelările asupra evenimentelor din Spania și asupra pretinselor furnituri de arme și muniții din partea guvernului francez către guvernul spaniol. Se poate prezice fără teamă de desmințire că ședința de mâine va fi plină de discuții pasionate, cu toate afirmațiunile nete ale d-lui Delbos, ministrul afacerilor străine, făcute în fața comisiunilor de afaceri străine ale Camerei și Senatului. Guvernul înțelege să păstreze o neutralitate absolută în conflictul care se desfășoară actualmente în Spania, cu toată simpatia pe care o poartă guvernului regulat spaniol. A fost desmințită în mod categoric știrea pretinzând că guvernul francez ar fi permis livrarea de arme și munițiuni franceze către guvernul spaniol. Răspunzând mai multor întrebări puse de către membrii comisiunilor asupra atitudinei guvernului în cazul când alte țări nu ar păstra o atitudine neutră, d. Delbos a răspuns că guvenul francez va aviza atunci asupra atitudinei de adoptat. Dar, a adăugat d-sa, guvernul nu crede că treime să ia în considerare această eventualitate, — Italia desmintind scornirile că ar înarma pe rebeli. # Prințul Paul al Greciei spre Berlin BELGRAD, 30 (Rador). Azi dimineață a sosit cu avionul pe aerodromul dela Belgrad, venind dela Sofia, prințul Paul al Greciei. înaltul oaspete a fost salutat pe aerodrom de personalul legației elene din Belgrad și de atașatul militar grec. După o scurtă oprire, prințul Paul și-a continuat călătoria cu avionul spre Berlin, unde urmează să asiste la jocurile olimpice. BERLIN 30. (Rador). Prințul Paul al Greciei a sosit spre seară aci, pe bordul unui avion special. 0 victorie a femeilor franceze PARIS. 30. (Rador). — In ședința de azi dimineață, Camera a adoptat propunerea d-lui Louis Marin, președintele partidului Federația Republicană, privitoare la acordarea dreptului femeilor de a fi alese și a vota. Propunerea are textul următor: „Se acordă egalitatea depturilor de a fi aleși și de a alege, pentru toți cetățenii cari au mai mult de 21 de ani, fără deosebire de sex”. După ce Camera a respins cererea de trimitere a propunerii în studiul comisiunii de legislație, textul a fost adoptat cu unanimitate minus un vo/ T Tăcerea de aur In chestia concursului de la poștă avem, în sfârșit, după multă chibzuială, un răspuns al conducerii acestei instituții. Acuzarea ridicată era că subiectele problelor scrise au fost cunoscute de mai înainte unora dintre candidați. Ne-ar fi fost greu să credem, că acest lucru este adevărat, căci ne vine totdeauna greu să credem posibile asemenea biciuiri crunte ale celei mai reduse onestități. Dar s-a făcut dovada faptului. Au fost date, în adevăr, la probele scrise ale concursului subiectele arătate de mai înainte în denunțul primit de ziarul „Dimineața“. Ce răspunde conducerea poștei? Iată: „Este un mare neadevăr și o gravă insultă ce s’a adus instituției P.T.T. și conducătorilor ei afirmația, că s’ar fi cunoscut dinainte chestiunile date la concurs. Aceste chestiuni au fost întocmite de către comitetul de direcție P. T. T. și păstrate în siguranță în plicuri sigilate. Plicurile au fost predate de comitet în ultimul moment președinților comisiunilor respective, cari le-au deschis în fața candidaților, când s’a început concursul respectiv. De aceste chestiuni n’a avut cunoștință decât d. președinte al comitetului de direcție d. Dimitrie Marinescu fost director general al Poștelor și în serviciul acestei administrații timp de 40 de ani, d. consilier inginer Teodoreanu, cum și d. consilier avocat Balașiu, toți trei oameni integri și de a căror cinste nu cred că se va găsi cineva, să se îndoiască afară de anonimii, cari nu au curajul a esi la iveală mulțumindu-se a bârfi și a întina în noroi tot ce are P. T. T.-ul mai sfânt și de valoare”. Foarte frumos. Și mișcător avânta apărarea prestigiului instituției. Dar, totuși, subiectele au fost de mai înainte cunoscute. In ce fel ? Semnatarul apărării de mai sus vorbește despre o ocultă exista în sânul instituției, și care ar care în curând „va fi demascată“? Se poate. Dar cum a cunoscut această „ocultă“ subiectele? Apărarea direcției poștei este insuficientă. Oricum, însă, este o încercare de apărare care vădește și puțină conștiință și puțină grijă de prestigiul instituției. Poți spera că mâine nu se vor mai petrece asemenea lucruri. In alte părți e și mai rău. In mai multe rânduri am vorbit despre unele abuzuri de la ministerul muncii. Am spus lucrurilor pe numele lor și am cerut d-lui ministru Nistor să evadeze puțintel din obișnuita-i somnolență, răspunzând scurt, da ori nu, și firește ce măsuri s’au luat dacă răspunsul ar fi fost afirmativ. D. Nistor a tăcut. Excelența sa fuge de publicitate. Retras în biroul său, d. ministru al muncii lucrează în tăcere, ignorând zvonurile de presă și trecând ușurel peste atmosfera de suspiciune pe caree o crează în jurul instituției. D. Nistor apare în arena publicisticii dam când este vorba despre vreo realizare, ori chiar despre făgăduința unei realizări. Atunci da, oricâtă publicitate, și dacă se poate chiar și cu poză ! De ce face d. Nistor pe surdul și pe mutul când i se pun sub ochi cazuri în cari abuzul este evident? Nu este d-sa dator nici să spue măcar că se anchetează și se vor lua măsuri dacă se dovedesc întemeiate, acuzările ? * Aceiași situație și la conducerea pădurilor statului. Am citat căzțt de la Brăila, unde ancheta a dovedit fraude însemnate. Nu s’a luat nici sint concluziile instrucției penale? D. Andrei Corteanu spune în articolul pe care-l semnează azi în „Universul“ : „Pădurile noastre reprezintă o avere potențială imensă, dar ca bogăție modernă, pădurea se aseamănă cu pământul. E poate singurul caz în Europa, ca o bogăție așa de mare și așa de frumoasă să fie așa legi pentru protecția pădurilor și practică cea mai ticăloasă pentru distrugerea lor. Cu împlinirea formelor legale, urmăm și cu pădurea sensul mișcării fatale către zero“. Și nu este zi aproape să nu se ridice această problemă a pădurilor pustiite. Capsul tace. N’aude, n’a vede ! # Dar regula e generală. E o tactică nouă. A adoptat-o si d. Valeriu Popa, bunul si blajinul ministru al justiției. O adoptă, pe rând toțt șefii și subșefii de departamente. Tăcerea e de aur. Se uită însă că cu cât tacerea aceasta va fi mai lungă, cu atât mai dureroasă va fi trezirea. REP. # D. 1. NISTOR o măsură contra abuzivilor. De ce? Mint rapoartele anchetatorilor ? Puneri la punct In „La Tribune de la Petite Entente” care apare la Paris sub direcția d-nei Th. Hodoșan găsim un răspuns dat ziarului „Choc”, și anume unui articol de susținere a tezei restaurării habsburgilor, cu argumentul că restaurarea ar fi corespunzătoare intereselor Franței. Autorul articolului învederează sub rezerva acestei argumentări și se oprește, între altele, și la următoarea afirmație: „împotriva retaurării habsburgilor opoziția va fi mai puternică în România, căci ea va fi provocată de d. Titulescu, agent mai mult ori mai puțin ocult al Sovietelor în Europa centrală”! D. Titulescu bolșevic? răspunde „La Tribune de la Petite Entente”. Ai crede că visezi! „Trebue să te întrebi dacă semnatarul acestor rânduri cunoaște cât de puțin istoric evenimentelor de după râzboiu. Căci toată lumea știe ce-a făcut România pe care o reprezintă d. Titulescu când a smuls Ungaria din ghiarele bolșevismului prin intervenția sa armată. In Romania comunismul este reprimat cu severitate, și câteodată cu severitate exagerată. Romania a recunoscut printre cele din urmă Rusia sovietică.. Nimic nu indică o simpatie particulară pentru Rusia sovietică. Cum se pot explica atunci asemenea josnice insinuări? Unele ziare nu iartă d-lui Titulescu faptul că a denunțat în repetate rânduri metodele fascismului italian pe coasta Dalmații, ori in Mediterana; nu-i iartă că a organizat victorios rezistența unanimă a națiilor cari formează dublul bloc al Micii înțelegeri și al înțelegerii balcanice. Oricum, prietenia se sinceră și constantă pentru Franța, ar fi trebuit să impue adversarilor săi alt ton”. Schimbări în guvernul engleas LONDRA, 30. (Rador). — Azi s-au anunțat oficial câteva schimbări la departamentele de importanță secundară. Astfel lordul Plymouth, subsecretar de Stat al Coloniilor, a fost numit subsecretar de Stat al Ministerului de Externe, cu începere de la 1 Septembrie. D. Ramsay Rotham, subsecretar de Stat parlamentar la Agricultură, este numit al Pensiunilor. Subsecretar de Stat al Coloniilor este numit lordul de la Warr. Lordul Eversham este numit subsecretar parlamentar la Ministerul Agriculturii. D. Geofrey Shakespeare, subsecretar de Stat parlamentar la Higiena este numit secretar parlamentar al Educației. CAUZELE SCHIMBĂRILOR LONDRA 30. (Rador). — Schimbările care au fost făcute in compunerea guvernului britanic se datorase numai unor nevoi de înaintare normală a unora din subsecretarii de stat si subsecretarii parlamentari ai diferitelor departamente. Totodată aceste schimbări au urmărit să asigure reprezentarea Camera Lorzilor a Ministerelor cerilor Străine și Agriculturii, iar facare până acum nu aveau reprezentanți. Ședința consiliului general al Băncii Franței PARIS, 30. (Rador). In ședința de azi a consiliului general al Băncii Franței, președintele consiliului de regență, adresăndu-se guvernatorului, a declarat în numele colegilor săi din consiliu că, contrar insinuărilor răspândite in public, ei s-au arătat totdeauna imparțiali în repartizarea creditelor. Avansurle făcute statului pe calea scontului bonurilor de tezaur au fost totdeauna efectuate numai în vederea interesului general. Președintele consiliului de regență a lirat nouei conduceri a Băncii să aibă spor la lucru și să nu fie copleștită de valul diferitelor revendicări. SS Ut scumpitura, mierea mea de munca si puterea mea de iubire. Niceiac rmpesca Aviația noastră militară a fost lovită de o cruntă și neașteptată nenorocire. Unul din cei mai apreciați piloți ai noștri, căpitanul Gh. Olteanu, de la escadrila de experiență de la Pipera, s-a prăbușit cu un avion de călători Lockheed-Orion cu motor Prat și Whitney de 450 cai răcit cu aer. Trecuseră cinci luni de zile de la catastrofa ce impoliase aviația în cursul lunei Februarie. De la acea vreme n’am mai înregistrat nici un accident și trăiam cu fericita nădejde că nu vom mai înregistra vreunul și vom încheia anul cu un bilanț mult mai satisfăcător ca în alți ani. Iată însă că o soartă ingrată iubește dureros tocmai acolo de unde te așteptai mai puțin. Căpitanul Gh. Olteanu era un as al sborului. Un cunoscător perfect al tuturor problemelor aviatice profunde. Accidentul apare cu atât mai straniu, cu cât căpitanul Olteanu era un specialist în pilotarea avionului Lockheed-Orion, avion cu mare iuțeală medie, peste 300 km. p. o. dar și cu o iuțeală de aterizare mare, cam 110 km. p. o., cerândurise pilotului o mare atenție în a executa cea mai dificilă parte a pilotajului: aterizarea. Asupra acestui accident se dau multe versiuni. Se presupune că avionul nu a venit în condițiunile cele mai bune deasupra terenului de aterizare de la Băneasa. Pilotul luase linia de aterizare prea scurt, rămânându-i o mică porțiune de utilizare. Nu știu din care cauză căpitanul Olteanu nu a repus motorul în plin, pentru a încerca o nouă revenire, ci a căutat în toate chipurile să aterizeze îndată reducând mult motorul și căutând un sbor planat foarte greu de aterizat în aceste zile caniculare, aerul nedând posibilitatea unei bune sustentații, mai ales în cazul avionului Lockheed-Orion care are o suprafață mică de susținere și deci o mare iuțeală la aterizare. In acest caz, reducând mult motorul s-a intrat “ hi triola de cercetări de la Pipera. Cât de neînțeleasă este această lume! Scapi din atâtea, și te prăpădești din te miri ce! Străbați mări și țări! Te lupți cu furtuni de nisip și boli de toate soiurile! Sbori ore întregi și mori intr’un sbor de trei minute! Aviația ascunde atâtea taine, încât să cauți a le deslega pe toate, este imposibil. Mulți vor spune: greșală de pilotaj. Dar care om nu greșește? Care om mergând nu se împiedică și cade! Numai că aci în cele mai multe cazuri astfel de greșeli se plătesc cu viața. Căpitanul Olteanu era un perfect stăpânitor al aparatului pe care-l pilotase și-l răs pilotase. A fost,însă sortit să piară de pasărea care-l îndrăgise. De ce nu a repus motorul în plin și să revină de la început la aterizare? De ce nu a ascultat de sfaturile înțelepte de a amâna , sborul pentru o oră mai răcoroasă? Sunt întrebări care-și caută răspunsul dar la care nu se va putea răspunde. Soarta omului este o enigmă, iar acțiunile noastre sunt conduse uneori de alte gândiri asupra cărora nu avem nici o putere să ne opunem. S’a șters acolo sus în lumea irealului numele unui om care va trebui să dispară și el va alerga cu toate forțele sfârșitului, către acea chemare. Ne doare mult această chemare, dar nu putem să o îndreptăm cu nimic. Să descoperi cauza ca să îndreptăm efectul? In cazul de față cauza va fi înmormântată odată cu rămășițele pământești ale aceluia care a fost căpitanul Olteanu și în fața cărora noi plecăm capul cu smerenie șoptind pentru etenitate. Să-i fie țărâna ușoară. Cronica aviatică Pe marginea accidentului dela Băneasa Remsas Ionescu / pierdere de iuțeală nu din cauza pilotului care a redus normal, ci din vitregia împrejurărilor, mediul de sbor fiind principalul vinovat. Astfel se poate explica căderea bruscă a avionului peste gardul de beton, o neobservare a acestuia din partea pilotului fiind exclusă. Este unul din accidentele cele mai stupide care a rănit aviației noastre pe unul din elementele cele mai valoroase. Multe accidente stranii din această categorie s-au Înregistrat în cursul desvoltării aviației. Celebrul și regretatul Willy Post scapă teafăr in cele două încercări ale sale de a înconjura pământul și moare stupid într’un accident de decolare. De notat este că avionul cu care s’a prăbușit căpitanul Olteanu, este asemănăttor cu avionul pilotului Willy Post (Winnie Mae) cu care acesta înconjurase pământul în timpul record de 7 zile 19 ore și 52 minute. Avioanele Lockheed-Orion sunt avioane de mare iuțeală, dar au un mare defect: au o suprafață portantă mică pentru a oferi o mică rezistență la înaintare dar au și o iuțeală mare la aterizare, ceea ce le face foarte periculoase și nu pot fi conduse decât de piloți cu reale calități. La noi acest aparat îl pilotaseră numai locot. Papană și căp. Olteanu, acesta din urmă executase și mai multe călătorii în direcția Clujului. Pe d. căp. Olteanu nu l-am cunoscut personal. L-am văzut de mai multe ori cu diverse chestiuni prin ministerul Aerului, frapându-mă imediat această figură cu față bronzată și părul puțin cărunt. Privindu-i îți dădea impresia de siguranță și calm absolut. Am aflat mai târziu că acesta este căpitanul Olteanu, îndată mi-am adus aminte de activitatea acestui sburător. Mai acum câțiva ani, cu ocaziunea unui concurs aerian organizat la București, căpitanul Olteanu, s’a clasat al doilea într’un lot de 70 concurenți. Primul a eșit elvețianul Fritz pe un avion Puss. Moth, pilot de turism consacrat cu numeroase raiduri. Văzând calitățile sburătorului nostru, îi făcu propunerea de a face un echipagiu pentru un raid de mare anvergură. Chestiuni de serviciu n’au dat posibilitatea realizării acestui raid. Apoi, tot mai acum câțiva ani, când se organiza regretatul concurs al Micii înțelegeri, auzeam de căpitanul Olteanu care lua parte la aceste concursuri clasându-se totdeauna în mod onorabil și fiind totdeauna chemat acolo unde se cerea apărarea culorilor noastre. Il mai vedem pe căpitanul Olteanu în raidul către Colonia Capului. Apoi ca pilot pe linia Cluj- București ca să auzim săptămâna trecută că a adus în sbor de la Londra unul din cele două avioane pentru uzul aviației civile, De Havilland Dragon. Ca un corolar al calităților sale, a fost numit pilot la escadri Regele Angliei face o croazieră pe Mufetana LONDRA, 30 (Rador). Agenția Reuter anunță că Suveranul britanic va pleca în curând în Mediterană, unde va face o croazieră de vreo zece zile. Regele va întreprinde această călătorie pe yachtul „Nahim“, aparținând văduvei milionarului hindus sir David Yule. LONDRA, 30 (Rador). — Agenția Reuter anunță din izvor autorizat că potrivit uzanțelor, două distrugătoare vor escorta yachtul regelui Eduard în cursul călătoriei pe care o va face în Mediterana. & REGELE ANGLIEI INSEMRI Se zice că d. Jean Th. Florescu ministrul nostru la Madrid, care, cum se știe se află în țară, preferând aerul Siniei celui al Iranului (localitate de lângă granița franceză unde s’au retras miniștrii străini din Spania), prepară o conferințăpentru bucureșteni despre evenimentele din Spania. Pe vremurile acestea de excesivă căldură, ideea este minunată, căci, se știe, când vorbește d. Teliaș... îngheață apele! Unul dintre implicații într’o aproape recentă chestie scandaloasă, rămas întâmplător liber, suferă grozav de căldură. Ceea ce l’a determinat să esclame într’o seară când până și șprițurile frapate păreau mai mult ceai. — Mai bine de Cantalup, că el e la răcoare. Știți de ce nu se iau măsuri să fie suficientă ghiață? Pentru că sătulul nu crede flămândului și cel care are nu crede celui care n’are. Și uite cum vine chestia asta: edilii noștri sunt membri devotați ai partidului liberal și partidul liberal are din belșug, gheață. (D-nii Ion și Petre Gheață) ! THER. «