Evenimentul Zilei, octombrie 1992 (Anul 1, nr. 87-113)
1992-10-01 / nr. 87
Măsuri excepționale de securitate pentru concertul lui Michael Jackson ГОШИ VA AVIA MUMIE DE RĂZBOI Un sfert din Poliția română este mobilizată Pentru realizarea eficientă a misiunilor forțelor de ordine pe timpul desfășurării concertului superstarului Michael. Jackson, la nivelul Ministerului de Interne, s-a constituit un comandament al acțiunii denumit „Concert 92". Comanda aparține generalilor maiori Niculae Nițu (comandant), Iulian Medrea (prim locțiitor), Ștefan Dogaru (locțiitor) și Gheorghe Bulea (locțiitor). Măsurile suplimentare pentru menținerea ordinii cu ocazia concertului vor fi realizate de o grupă operativă. Dispozitivele vor fi compuse din patrule mixte (poliție și militari în termen) și rezerve de intervenție care vor avea în atenție sediile instituțiilor fundamentale ale statului, ale altor obiective de importanță și principalele artere de circulație ale Capitalei. De asemenea în stațiile de metrou vor exista dispozitive de ordine,în subteran ci și la suprafață. Alte zone de interes vor fi gările CFR, aeroporturile Gappalei, sediile partidelor politice, și hotelurile la care vor fi cazați participanții la spectacol și organizatorii. Grupurile de turiști sosiți pe cele două aeroporturi, sau la principalele puncte de acces vor fi preluate de echipaje ale rigorii de Poliție Rutieră. Pînă la data de astăzi, a concertului, as dispozitive fie ale poliției fie ale Brigăzii de Ordine Publică au asigurat paza reședinței lui Michael Jackson, Leagănului de copii „Sfînta Ecaterina" și a locului desfășurării conferinței de presă. Dispozitivele de observare aeriană vor fi asigurate astăzi de două elicoptere: în ,zone proprii unor asemenea acțiuni vor fi masate dispozitivele de rezervă. Гоаe dispozitive.’n fertelor de ordine vor fi la miete , din spectaculosul potențial Liman și material cuprins in desfășurătorul misiunii „Concert '92", polițiști civili și în uniformă, studenți ai Academiei de Poliție, polițiști militari, pompieri, personal medical, militari ai trupelor de jandarmi, personal de ordine al organizatorilor,, clinic de serviciu, cai, auto, inscripționate POLIȚIA și neinscripționate, auto ale Bg. Poliție Rutieră, dube transfer, autodubă, autospeciale pompieri, radiotelefoane, extinctoare portabile, pături antifoc, autosanitare, autospeciale, motociclete, elicoptere, autobuze, autofrigorifice și, pentru polițiștii sosiți din provincie, corturi, paturi, pături, cearșafuri, perne, mese, scaune, complet veselă și în sfîrșit, marmite. 25% din potențialul general al forțelor de ordine din teritoriu a fost mobilizat pentru realizarea misiunii „Concert 92". De notat, toți polițiști vor fi dotați cu armament și muniție de război. MIREL CUREA ! Ш « ЯН . M ® . Я ' Mi. I ZILEI * MIVa I .УЛИ ledaelor șef: ION CRISTOIU A La București UN GRUP DE STUDEN aI STRĂINI АТАСА Р011А CU PIETRE Huliganii s-au potolit după ce polițiștii au tras focuri de avertisment In noaptea de 27-28 septembrie a.c., un grup de tineri în stare de ebrietate au blocat Splaiul Independenței, în dreptul Complexului Studențesc Grozăvești. Din spatele barierei, confecționate din bucăți de bordură și cărămizi, bețivii furioși aruncau cu pietre, în toate mașinile care treceau prin zonă. Aflat în patrulare, echipajul auto al Biroului de Poliție „Regie" a fost și el luat drept țintă. Violența huliganilor nu a putut fi oprită decît după ce pit. Constantin Cojocaru a tras în aer un foc de avertisment. Cu sprijinul altor patrule de poliție și al unor șoferi de pe taximetre au fost imobilizați și identificați Sadi Ahmed Madi, cetățean israelien, student la Facultatea de Medicină Generală și Abo Abeau Dimad Mohamed, cetățean palestinian - apatrid. Cercetările pentru depistarea celorlalți agresori sînt continuate de Biroul de Poliție „Regie" ȘTEFAN PRICOP - . ■ pi . • - I* - -, Яг : ■■ w . Мяг , (S' '■ . ■°mwr щ*'т -Тт л -, —^ т ^ •- ’.if т UNIUNEA LIBERALĂ BRATIANU NU A ÎNTRUNIT LA RECENTELE ALEGERI PROCENTAJUL CARE SA-I PERMITĂ CONTINUAREA ACTIVITĂȚII PARLAMENTARE UNIUNEA LIBERALA BRATM!!! ii я Reprofilare Desen de ADRIAN ANDRONIC în drum spre CotroceniUL EMIL COSMELCI a trecut pe la .EVENIMENTUL ПЕЕГ « ....... . ni- a ieri, la ora 16,30, redacția „Evenimentului zilei" a primit vizita d-lui Emil Constantinescu, candidat al Convenției Democratice din România la președinție. Vizita a fost departe de a fi „protocolară", întrucît în discuția cu redactorul-șef și redactorii care au participat s-au abordat cu seriozitate subiecte serioase. Dl. Emil Constantinescu s-a dovedit încă o dată un interlocutor plăcut, care știe și să vorbească simplu și captivant și să asculte cu atenție, răbdare și interes. Dl. Constantinescu a refuzat cafeaua ce i-a fost oferită, pentru că nu fumează și nu bea cafea. Nici paharul cu apă minerală nu l-a băut. Vizita a durat o oră și 34 de minute. (G. P ), «.•ли,*.* Cu 283 voturi contra și 88 pentru Camera Repzentantilor refuză României clauza națiunii celei mai favorizate PROBLEMA E ÎNGROPATĂ PÂNĂ LA PRIMĂVARA Miercuri dimineața, la ora 10,30, ora Washingtonului, Camera Reprezentanților a SUA a respins, cu 283 de voturi, contra și 88 pentru, proiectul de lege privind acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate pentru România, proiect înaintat de administrația Bush. „Problema acordării clauzei e îngropată pînă la primăvară”, a declarat un oficial al Ambasadei române la Washington, corespondentului nostru din Statele Unite, Gabriel Giurgiu. ..Pînă in noiembrie, cînd se vor desfășura alegerile de la noi, Congresul se va ocupa mai degrabă de probleme de strictă urgență", a apreciat dl. Peter Grier, corespondent la Washington pentru probleme de apărare și politică externă al cotidianului „The Christian Science Monitor", pe care l-am contactat telefonic. ..Nu știu ce dedesubturi politice ascunde acest vot, dar bănuiesc că majoritatea democratică din Camera Reprezentanților a ținut să obstrucționeze o inițiativă a administrației Bush (republicană). Lobby-ul maghiar a fost, probabil, doar un factor intermediar", consideră domnul Grier. FLORIN PAȘNICII învățămintele unui rezultat care a surprins lumea Eșecul ideii de reformă Deși analiștii mai discută încă asupra sensului de ansamblu al scrutinului, un lucru e deja limpede : electoratul a votat împotriva reformei. Firește, atît liderii FDSN, cit și dl. Ion Iliescu susțin că nu se opun reformei, ci ritmurilor accelerate ale acesteia. Nu-i exclus să fie așa. Insă campania electorală a FDSN și a d-lui Ion Iliescu a fost dominată de discursurile anti-reformă. Legea fondului funciar, de exemplu, a fost criticată în dese rînduri de dl. Ion Iliescu. Candidații FDSN, chiar și cînd nu s-au pronunțat pe față împotriva reformei, au făcut promisiuni electorale a căror împlinire presupune stoparea acesteia. S-a aevitat, atît în discursurile FDSN, cit și în cele ale PUNR, PSM și PRM, stindardul etatizării. Votul masiv primit de FDSN și de dl. Ion Iliescu își are fundamentul în poziția antireformă. Speriată de creșterea prețurilor, de șomaj, o mare parte a populației a luat în serios făgăduielile demagogice de blocare a prețurilor, de creștere a salariilor, de asigurare a unui loc de muncă. Jurnaliștii români și străini au încercat să explice pe larg votul anti-reformă al populației. S-a vorbit de frica de schimbare a românilor. De influența a peste 45 de ani de comunism. De caracterul conservator al satului românesc. S-a vorbit insă mai puțin de greșelile făcute în aplicarea reformei. Adică despre lucrul cel mai important, pentru că, dacă descoperim aceste greșeli, le vom putea preîntîmpina în continuare. Prima și cea mai mare greșeală constă în caracterul incomplet al reformei. Guvernul Roman a avut, intr-adevăr, un ambițios program de reformă. Acest program n-a fost însă dus pînă la capăt în primul rind, pentru că, pe cit de bun a fost în conceperea teoretică a reformei, pe atît de slab a fost guvernul Roman în aplicarea acesteia. Hotărit lucru ! Dl. Petre Roman n-a dovedit prea mari disponibilități de administrator. Dacă le-ar fi avut, s-ar fi străduit, de exemplu, ca țăranii să intre în posesia titlurilor de proprietate; în al doilea rînd, aplicarea reformei a fost boicotată puternic de către conservatorii din interiorul FSN. Evitînd confruntarea pe față, aceștia au preferat o rezistență ascunsă, deosebit de subtilă, care a dus, în cele din urmă, la împotmolirea reformei, inevitabil, reforma își are costurile ei sociale. Bâlbâielile din aplicarea ei au făcut și mai mari aceste costuri. Populația a identificat toate aceste lucruri nu cu caracterul incomplet al reformei, ci cu însăși ideea de reformă. A doua greșeală a constat în absența oricărei preocupări pentru etică. Firește, reforma e un proces economic. Sub acest semn, în mod normal, ea nu are prea mare legătură cu morala. In România însă, unde lucrurile nu sînt normale, eticul trebuie luat în considerare. Un membru al conducerii Partidului Socialist al Muncii, dl Tudor Mohora, făcea, într-o discuție avută cu subsemnatul la redacție, următoarea observație, pe care nu pot să n-o consider pertinentă. Românii nu sînt împotriva îmbogățirii. Ei sînt împotriva îmbogățirii celor care nu merită. Românii sînt fascinați de cel ce reușește prin muncă, prin talent, prin inteligență. Ei Văzut de ION CRISTOIU nu suportă însă să vadă îmbogățiți peste noapte inși pe care-i știu proști, necinstiți și chiar leneși. Din nefericire, așa cum a fost aplicată reforma, ea a înlesnit îmbogățirea peste noapte nu a celor mai buni, nu a celor mai harnici, ci a șmecherilor. Aceasta a dus la asocierea reformei cu bișnița. Perioada aplicării reformei a fost și una a marii corupții. Presa, purtătoare de cuvînt a opiniei publice, a semnalat numeroase cazuri. Nici unul n-a fost luat în seamă de reformiști. Nu s-a înregistrat nici o destituire, nici o demisie de înalt funcționar corupt. Astfel, reforma a fost identificată cu corupția. N-a fost prea greu d-lui Ion Iliescu să convingă, în campania electorală, că reformiștii nu sînt altceva decît niște oameni puși pe căpătuială, în discuția de ieri, de la redacție, dl Emil Constantinescu observa un lucru pătrunzător. Trăim o vreme cind se face istorie. A face istorie presupune insă o totală renunțare la avantajele personale. Ne-o demonstrează strălucit marile momente ale istoriei naționale și universale. Un asemenea adevăr n-a fost înțeles de către reformiști. Ei au dat posibilitatea să fie acuzați de preoocupâri mărunte pentru propria lor persoană. Cei ce vor vrea să schimbe Romjânia de azi, într-un cuvînt, să facă o istorie, trebuie să aleaga între binele lor și binele public. E aceasta,poate învățătura cea mai izbitoare care se poate trage din rezultatul votului de la 27 septembrie, un rezultat care a surprins lumea.