Evenimentul Zilei, octombrie 1992 (Anul 1, nr. 87-113)

1992-10-01 / nr. 87

Măsuri excepționale de securitate pentru concertul lui Michael Jackson ГОШИ VA AVIA MUMIE DE RĂZBOI Un sfert din Poliția română este mobilizată Pentru realizarea eficientă a misiunilor forțelor de ordine pe timpul desfășurării concertului­­ superstar­ului Michael. Jack­­son, la nivelul­ Ministerului de Interne, s-a constituit un comandament al acțiunii de­numit „Concert 92". Comanda aparține ge­neralilor maiori Niculae Nițu (comandant), Iulian Medrea (prim locțiitor), Ștefan Do­­garu (locțiitor) și Gheorghe Bulea (locții­tor). Măsurile suplimentare pentru menține­rea ordinii cu ocazia concertului vor fi re­alizate de o grupă operativă. Dispozitivele vor fi compuse din patrule mixte (poliție și militari în termen) și rezer­ve de intervenție care vor avea în atenție sediile instituțiilor fundamentale ale statu­lui, ale altor obiective de importanță și prin­cipalele artere de circulație ale Capitalei. De asemenea în stațiile de metrou vor e­xista dispozitive de ordine,în subteran ci­ și la suprafață. Alte zone­ de interes vor fi gările CFR, aeroporturile Gappalei, sediile partidelor politice,­ și hotelurile la care vor fi cazați pa­rticip­anții la spectacol și orga­nizatorii.­­ Grupurile de turiști sosiți pe cele două aeroporturi, sau la principalele puncte de acces vor fi preluate de echipaje ale­­ ri­gorii de Poliție Rutieră. Pînă la data de astăzi, a concertului, a­­s dispozitive fie ale poliției fie ale Bri­găzii de Ordine Publică au asigurat paza reședinței lui Michael Jackson, Leagănului de copii „Sfînta Ecaterina" și a locului des­fășurării conferinței de presă. Dispozitivele de observare aeriană vor fi asigurate astăzi de două elicoptere: în ,zone proprii unor asemenea acțiuni vor­­ fi masate dispozitivele de rezervă. Гоа­e dispozitive.’n fe­rtelor de ordine vor fi l­a miete , din spectaculosul potențial Li­man și material­­ cuprins in desfășurătorul misiunii „Concert '92", polițiști civili și în uniformă, studenți ai Academiei de Poliție, polițiști militari, pompieri, personal medi­cal, militari ai trupelor de jandarmi, per­sonal de ordine­ al­ organizatorilor,, clinic de serviciu, cai, auto, inscripționate POLIȚIA și neinscripționate, auto ale Bg. Poliție Ru­tieră, dube transfer, autodubă, autospecia­le pompieri, radiotelefoane, extinctoare portabile, pături antifoc, autosanitare, auto­speciale, motociclete, elicoptere, autobuze, autofrigorifice și, pentru polițiștii sosiți din provincie, corturi, paturi, pături, cearșa­furi, perne, mese, scaune, complet veselă și în sfîrșit, marmite. 25% din potențialul general al forțelor de ordine din teritoriu a fost mobilizat pen­tru realizarea misiunii „Concert 92". De notat, toți polițiști vor fi dotați cu armament și muniție de război. MIREL CUREA ! Ш « ЯН . M ® . Я ' Mi. I ZILEI * MIVa I .УЛИ ledaelor șef: ION CRISTOIU A La București UN GRUP DE STUDEN­ aI STRĂINI АТАСА Р01­1А CU PIETRE Huliganii s-au potolit după ce polițiștii au tras focuri de avertisment In noaptea de 27-28 septembrie a.c., un grup de tineri în stare de ebrietate au blo­cat Splaiul Independenței, în dreptul Com­plexului Studențesc Grozăvești. Din spate­le barierei, confecționate­­ din bucăți de bordură și cărămizi, bețivii furioși aruncau cu pietre, în toate mașinile care treceau prin zonă. Aflat în patrulare, echipajul auto al­ Biroului de Poliție „Regie" a fost și el luat drept țintă. Violența huliganilor nu a putut fi oprită decît după­ ce pit. Constantin Cojocaru a tras în aer un foc de avertisment. Cu spri­jinul altor patrule de poliție și al unor șo­feri de pe taximetre au fost imobilizați și identificați Sadi Ahmed Madi, cetățean is­raelien, student la Facultatea de Medicină Generală și Abo Abeau Dimad Mohamed, cetățean palestinian - apatrid. Cercetările pentru depistarea celorlalți agresori sînt continuate de Biroul de Poliție „Regie" ȘTEFAN PRICOP - . ■ pi . • - I* - -, Яг : ■■ w . Мяг , (S' '■ . ■°mwr щ*'т -Тт л -, —^ т ^ •- ’.if т­ UNIUNEA LIBERALĂ BRATIANU NU A ÎNTRUNIT LA RECENTELE ALEGERI PRO­CENTAJUL CARE SA-I PERMITĂ CONTIN­UAREA ACTIVITĂȚII PARLAMENTARE UNIUNEA LIBERALA BRATM!!! ii я Reprofilare Desen de ADRIAN ANDRONIC în drum spre Cotroceni­UL EMIL CO­SMELCI a trecut pe la .EVENIMENTUL ПЕЕГ « ....... . ni- a ieri, la ora 16,30, redacția „Eveni­mentului zilei" a primit vizita d-lui Emil Constantinescu, candidat al Con­venției Democratice din România la președinție. Vizita a fost departe de a fi „protocolară", întrucît în discuția cu re­­dactorul-șef și redactorii care au parti­cipat s-au abordat cu seriozitate su­biecte serioase. Dl. Emil Constantines­cu s-a dovedit încă o dată un interlo­cutor plăcut, care știe și să vorbească simplu și captivant și să asculte cu atenție, răbdare și interes. Dl. Constan­tinescu a refuzat cafeaua ce i-a fost oferită, pentru că nu fumează și nu bea cafea. Nici paharul cu apă mine­rală nu l-a băut. Vizita a durat o oră și 34 de minute. (G. P ), «.•ли,*.* Cu 283 voturi contra și 88 pentru Camera Repzentantilor refuză României clauza n­ațiunii celei mai favorizate PROBLEMA E ÎNGROPATĂ PÂNĂ LA PRIMĂVARA Miercuri dimineața, la ora 10,30, ora Washingtonului, Camera Reprezentanților a SUA a respins, cu 283 de voturi, contra și 88 pentru, proiectul de lege privind acor­darea clauzei națiunii celei mai favorizate pentru România, proiect înaintat de admi­nistrația Bush. „Problema acordării clauzei e îngropată pînă la primăvară”, a declarat un oficial al Ambasadei române la Washington, cores­pondentului nostru din Statele Unite, Ga­briel Giurgiu. ..Pînă in noiembrie, cînd se vor desfășu­ra alegerile de la noi, Congresul se va ocupa mai degrabă de probleme de stric­tă urgență", a apreciat dl. Peter Grier, co­respondent la Washington pentru proble­me de apărare și politică externă al coti­dianului „The Christian Science Monitor", pe care l-am contactat telefonic. ..Nu știu ce dedesubturi politice ascunde acest vot, dar bănuiesc că majoritatea democratică din Camera Reprezentanților a ținut să ob­­strucționeze o inițiativă a administrației Bush (republicană). Lobby-ul maghiar a fost, probabil, doar un factor intermediar", consideră domnul Grier. FLORIN PAȘNICII învățămintele unui rezultat care a surprins lumea Eșecul ideii de reformă Deși analiștii mai discută încă asupra sensului de ansamblu al scrutinului, un lucru e deja limpede : electoratul a vo­tat împotriva reformei. Firește, atît lide­rii FDSN, cit și dl. Ion Iliescu susțin că nu se opun reformei, ci ritmurilor acce­lerate ale acesteia. Nu-i exclus să fie așa. Insă campania electorală a FDSN și a d-lui Ion Iliescu a fost dominată de discursurile anti-reformă. Legea fondu­lui funciar, de exemplu, a fost criticată în dese rînduri de dl. Ion Iliescu. Can­didații FDSN, chiar și cînd nu s-au pro­nunțat pe față împotriva reformei, au făcut promisiuni electorale a căror îm­plinire presupune stoparea acesteia. S-a aevitat, atît în discursurile FDSN, cit și în cele ale PUNR, PSM și PRM, stin­dardul etatizării. Votul masiv primit de FDSN și de dl. Ion Iliescu își are funda­mentul în poziția antireformă. Speriată de creșterea prețurilor, de șomaj, o mare parte a populației a luat în serios făgă­duielile demagogice de blocare a pre­țurilor, de creștere a salariilor, de asigu­rare a unui loc de muncă. Jurnaliștii români și străini au încercat să explice pe larg votul anti-reformă al populației. S-a vorbit de frica de schim­bare a românilor. De influența a peste 45 de ani de comunism. De caracterul conservator al satului românesc. S-a vor­bit insă mai puțin de greșelile făcute în aplicarea reformei. Adică despre lucrul cel mai important, pentru că, dacă des­coperim aceste greșeli, le vom putea preîntîmpina în continuare. Prima și cea mai mare greșeală constă în caracterul incomplet al reformei. Guvernul Roman a avut, intr-adevăr, un ambițios program de reformă. Acest program n-a fost însă dus pînă la capăt în primul rind, pentru că, pe cit de bun a fost în conceperea teoretică a reformei, pe atît de slab a fost guvernul Roman în aplicarea aces­teia. Hotă­rit lucru ! Dl. Petre Roman n-a dovedit prea mari disponibilități de ad­ministrator. Dacă le-ar fi avut, s-ar fi străduit, de exemplu, ca țăranii să intre în posesia titlurilor de proprietate; în al doilea rînd, aplicarea reformei a fost boicotată puternic de către conservato­rii din interiorul FSN. Evitînd confrunta­­­rea pe față, aceștia au preferat o rezistență ascunsă, deosebit de subtilă, care a dus, în cele din urmă, la împot­molirea reformei, inevitabil, reforma își are costurile ei sociale. Bâlbâielile din aplicarea ei au făcut și mai mari aces­te costuri. Populația a identificat toate aceste lucruri nu cu caracterul incom­plet al reformei, ci cu însăși ideea de reformă. A doua greșeală a constat în absența oricărei preocupări pentru etică. Fi­rește, reforma e un proces economic. Sub acest semn, în mod normal, ea nu are prea mare legătură cu morala. In România însă, unde lucrurile nu sînt normale, eticul trebuie luat în conside­rare. Un membru al conducerii Parti­dului Socialist al Muncii, dl Tudor Mohora, făcea, într-o discuție avută cu subsemnatul la redacție, următoarea observație, pe care nu pot să n-o con­sider pertinentă. Românii nu sînt împo­triva îmbogățirii. Ei sînt împotriva îm­bogățirii celor care nu merită. Românii sînt fascinați de cel ce reușește prin muncă, prin talent, prin inteligență. Ei Văzut de ION CRISTOIU nu suportă însă să vadă îmbogățiți peste noapte inși pe care-i știu proști, necin­stiți și chiar leneși. Din nefericire, așa cum a fost aplicată reforma, ea a în­lesnit îmbogățirea peste noapte nu a celor mai buni, nu a celor mai harnici, ci a șmecherilor. Aceasta a dus la aso­cierea reformei cu bișnița. Perioada a­­plicării reformei a fost și una a marii corupții. Presa, purtătoare de cuvînt a opiniei publice, a semnalat numeroase cazuri. Nici unul n-a fost luat în seamă de reformiști. Nu s-a înregistrat nici o destituire, nici o demisie de înalt func­ționar corupt. Astfel, reforma a fost identificată cu corupția. N-a fost prea greu d-lui Ion Iliescu să convingă, în campania electorală, că reformiștii nu sînt altceva decît niște oameni puși pe căpătuială, în discuția de ieri, de la redacție, dl Emil Constantinescu observa un lucru pătrunzător. Trăim o vreme cind se face istorie. A face istorie presupune insă o totală renunțare la avantajele persona­le. Ne-o demonstrează strălucit marile momente ale istoriei naționale și uni­versale. Un asemenea adevăr n-a fost înțeles de către reformiști. Ei au dat posibilitatea să fie acuzați de­ pr­eoocupâri mărunte pentru propria lor persoană. Cei ce vor­ vrea să schimbe­ Rom­jânia de azi, într-un cuvînt, să facă o istorie, trebuie să aleaga între bin­ele lor și binele public. E aceasta,poate­ învăță­tura cea mai izbitoare care­ se poate trage din rezultatul votului de la 27 sep­tembrie, un rezultat care a surprins lumea.

Next