Evenimentul Zilei, decembrie 1997 (Anul 6, nr. 1654-1677)

1997-12-01 / nr. 1654

pag­ronom­i K­innosÉ a« SKI SK SS^n K Æï i FT-. .­.'­Vi''■"Y*'1 ■.'•'. ■: ■■'■' . •..'''.'j-.v­.-'i-*.'.;"'­ ■ I me W^ü «hmmm <m­mm*. m> # j« » | spIKMP JH 111111 KÜ àto Jigre |j||| l­jP .^d­* ^18^|pps|p .^OgSK !|HEE| fp ® 111 £@§| JpsfK Hf 2^|| 11111k »i­M#­­A«i­gSKfSS HJ» Sg­s- ? n­’JEA mHê* SS8 MB KME WMj iHlf SlĂs M ® Sp mE sg? ISP&cBw 111? » ffl» ju,* .yap UE inflHMaBă IHp mM ? SBm mt mk MB WR JE&ggt:.. Ä M » w: «n. gpjgl Mmmg m % a **m­m­m­mm !|!jj|| $|j9? fill. ||E| amm­ .48rpm :ju­fe: "Trp $ "­&ÊSk fâcâîî " Condamnat la moarte, în 1984, pentru că a încercat să deturneze cursa TAROM Arad-București, „Teroriștii" ■a %& Pi x JS lipi ța Xretï r lipi­ri­i muritor­­ de foame pag Fondat 1992 M|l|ll|l A Director CORNEL NISTORESCU Ediția I Anui­it luni 1. marți 2 decembrie 1997 16 pag­a n1654 10001 © ÿ OE Itfl în Crafter, Brasov Preotul Vitan bate ca un huligan ma? mmn Biserica din cartierul brașovean Crafter are toate șansele să devină celebră, in urma unui nou scandal izbucnit aici între enoriaș­ și preotul ortodox. Informează Mediafax Actualul preot ortodox, Lucian Vitan, l-a înlocuit la începutul anului pe preotul Andrei Steoe, judecat, în prezent, pentru profanare și distrugere de morminte. Părintele Vrtan, cu alte apucături decît predecesorul său, a venit sîmbătă beat la biserică și, nemulțumit că paznicul bisericii stă în baracă și nu patrulează, l-a lovit. Mai mult, și-a vărsat năduful și pe fiica și soția acestuia; în aceste condiții, enoriașii, care știau că preotul nu este la prima abatere, au pichetat toată noaptea curtea bisericii, împreună cu două patrule ale poftirei. Duminică, preotul bătăuș a fost oprit oft intre la slujbă în biserică. ll SS SitteMl I.La Caragiale • |||||| centrul aristocratic » a| comerțului cu droguri­­ în curtea școlii, un vlăjgan decolorat cu perhidrom îți vinde orice #\ Rețeaua cuprinde toate liceele, discotecile și facultățile din Capitală 5 pag. Se scumpește PÎINEA­­­oaa 3 Considerată „organizație teroristă” de către Națiunile Unite mși-a sărbătorit la Bucrorești 19 ani de la înființare 4 pag. EVENIMENT Pentru că obișnuia să urineze pe el, pedeapsa sa moartea fiului său [â I] POLITICĂ Premierul Ciorbea introduce dictatura în guvern pan. 12-13 SPORT Divizia A la fotbal, eta­pa a 18-a HAM! «am» iMm I PIERDE PAROLA LA­ PRO De luni până sâmbătă, între orele­ 19:45 și 20:45, ai la PRO TV o parolă câștigătoare. Noteaz-o în căsuța corespunzătoare zilei. Completezi cuponul și îl trimiți împreună cu celelalte 5 cupoane ale săptămânii, într-un plic, pe adresa CP 6 -OP 20 București, până pe 18 decembrie 1997, cu mențiunea "Pentru concursul din 19 decembrie". Atenție! Cele 6 cupoane sunt valabile în săptămâna 1-7 decembrie 1997. Nu pierde premiul! 3 milioane In fiecare săptămână! Premiul se va acorda pe data de 19 decembrie, în cadrul emisiunii qolTREMfl VI ti PETELUI Numele.... Prenumele Adresa... B.l. seria .Nr Luni, 1 decembrie >W Telefon FILMELE SERI! LA REGELE PESCAR FISHER KING (SUA, 1991) CU: JEFF BRIDGES, ROBIN WILLIAMS CUM SĂ FURI UN MILION HOW TO STEAL A MILION (SUA 1966) CU: AUDREY HEPBURN, PETER 0TO0LI După ce în România a învățat să zboare, Paula Mitrache sare cu parașuta în Italia Frumoasa interpretă de muzică pop Paula Mitrache se află în Italia, unde urmează să filmeze un videoclip mai puțin obișnuit. Ea a luat lecții de zbor pe Aeroportul Strejnic de lingă Ploiești, pregătindu-se pentru realizarea acestui clip în care va sări cu parașuta din avion. Filmările vor fi realizate în Italia deoarece acolo locuiește soțul ei, care o sprijină din punct de vedere material pentru realizarea videoclipului. Paula nu și-a pus niciodată problema să renunțe la cetățenia română, preferind să stea câteva luni pe an în Italia, după care se întoarce în țară. IUSTINA MUNTEANU în anii ’80, omenirea a fost la un pas de un război nuclear Brejm a vrut naanerisani „sa-i încerce“ cu o bimbă atlasică pag. 9 Corespondență de la Roma »16 Boboc, din Codlea, și Scarlat. imigranți români „pe blat“, ii wait o itillatil Ptragafi si vn PLIMBAȚI I­m$. Incepînd de astăzi, “Evenimentul zilei" vă invită la CLUBUL I INTEGRAMIȘTILOR! Dezlegînd integramele și transmițînd telefonic cheia de rezolvare, veți putea deveni, în ziua de 21 decembrie 1997, fericitul cîștigător al unei excursii de 7 zile în preda, pentru două persoane, cu petrecerea Revelionului 1998, bferită de Agenția “PARALELA 45” mai multe întegrame rezolvate, mai multe șanse de cîștig! pag COMENTARIUL ZILEI DE ZIUA NAȚIONALA de Cornel Nistorescu Oricîte necazuri ne-ar apăsa viața, Ziua Națională a României rămîne un prilej de bucurie și de sărbătoare. Ea ne adună pe toți sub aceleași gînduri de mai bine pentru toți cetățenii Româ­niei. Anul acesta, Ziua noastră Națio­nală ne găsește cu o sumedenie de probleme interne, în primul rînd, o scădere a nivelului de trai, generată de blocarea economiei și de sacrificiile impuse de reformă. Chiar de Ziua Națională, guvernanții se află în cea mai mare fierbere determinată de remaniere. Ea înseamnă de fapt recu­noașterea nevoii de schimbare în executiv pentru a da coerență reformei, pentru a revitaliza economia și pentru a crește viteza de traversare a perioa­dei de confuzie, indecizie și sărăcie. Dacă privim viața noastră cotidiană, Ziua Națională nu ne oferă prea multe prilejuri de bucurie, în același timp, ar fi nedrept să omitem cîteva cîștiguri reale, mai ales pentru România, dar și pentru români. Sîntem socotiți o țară democratică! La organisme interna­ționale sau întîlniri private nu se mai vorbește despre România ca despre o țară a foștilor comuniști. în plus, pentru prima dată după căderea lui Ceau­­șescu, România are o politică externă coerentă atît în planul relațiilor cu vecinii, cît și într-unul mai larg, regio­nal, după cum are o poziție în ascen­siune față de marile comunități inter­naționale, în ciuda unor amînări legate de NATO și Uniunea Europeană, România e caracterizată de insistență în apropierea sa de lumea civilizată. Mai avem un an și jumătate și, dacă performanțele clasei politice și ale economiei românești vor înregistra salturi notabile, atunci, în 1999 Româ­nia va putea fi inclusă în Alianța Nord- Atlantică. De altfel, aderarea la NATO e principala miză pe termen scurt a României. în egală măsură, neadmi­­terea României în această Alianță e tot miza pe termen scurt a tuturor celor care văd în această intrare un pericol, o amenințare la adresa intereselor lor geo-politice. Aceasta ne determină convingerea că în următorul an con­fruntarea ascunsă sau pe față între clasa politică românească și cei care se opun admiterii României va lua forme dintre cele mai aspre. Parada militară de astăzi de la Alba Iulia reprezintă nu doar o simplă relu­are a unei tradiții militare românești. Ideea lui Emil Constantinescu vine și din dorința de a da o semnificație patriotică și națională unui eveniment și neglijat, și disputat în ultimii ani. Președintele încearcă să redea mo­mentelor solemne componența lor patriotică și naționalistă, în sensul pozitiv al cuvîntului, poate și din cauză că unele forțe politice s-au grăbit să își croiască discursuri numai din ase­menea elemente. Parada militară de la Alba Iulia vine și într-un moment de resuscitare a discuțiilor despre identita­tea națională, dar mai ales despre drepturile minorităților și relațiile acesto­ra cu limba română. Cînd ne așteptam mai puțin la o asemenea dispută, România avînd acum reforma și tranziția drept probleme cheie, ea amenință să învolbureze spiritele și să împingă în plan secund chestiunile cele mai dureroase pentru societatea românească. Numai rezonabilitatea oamenilor politici și bunul simț al populației pot deveni fundamente pentru reașezarea disputelor în plan teoretic. Ultimul an a readus subiectul pe scena politică, în mass-media și în discuțiile dintre oameni, în paralel cu o tendință de integrare europeană a României s-a ajuns la introducerea unei componente patriotico-naționaliste în fiecare prestație publică. Asta chiar și cînd nu-și are rostul. Așa se face că românii sîrnt bombardați și cu patriotism adevărat și cu patriotism de paradă și adeseori nu pot să le deosebească, între patriotismul cuvintelor mari și cel al faptei comise cu sudoare, cu ambiție și cu orgoliul frumos de a progresa în rînd cu ceilalți, noi alegem patriotismul celor capabili să schimbe realitatea în direcția modelelor deja confirmate de lumea civilizată. Astăzi trecem pe sub drapelul României arborat pe toate instituțiile statului. Dar mai trecem și pe sub steagul tricolor așezat pe casele noastre și, după cum arată, ne putem da seama în ce măsură ne trecem viața cu ei în suflet sau numai în cuvinte goale

Next