Evenimentul Zilei, decembrie 1999 (Anul 8, nr. 2263-2288)

1999-12-01 / nr. 2263

T ^<Zy­il5^ ______Director Cornel NISTORESCU______ Ediția I Anum­­n#Nr.2263 miercuri, 1 decembrie 1999 12 pag • 2.500 lei SOȚIA UNUIA DINTRE TEMUȚII FRAȚI .GEMENII” S-A PRĂBUȘIT ÎN GOL DE LA ETAJUL CINCI URADTC SUSPECTAT » 1 . Compartimentul „Omoruri", din cadrul Poliției Capitalei, a preluat cazul pentru a stabili dacă Isabela Ordon și-a pus singură capăt zilelor sau a fost ucisă STARUL SUB CUȚIT pag. 10 Doctorul Popescu a scos din Hagi un chist cu­ o corcodușă V,* ■ ■ H ȘEDINȚA „SOLEMNĂ” LA PARLAMENT pag. 5 în întîmpinarea lui 1 Decembrie, Absenteism și plictiseală de Ziua Națională R TUN DE 47 DE MILIOANE DE MĂRCI Fostul președinte al "Bankcoop", Alexandru Dinulescu, și fiul său, cercetați penal pentru Afacerea combinelor John Deere* ÎN COADĂ DE PEȘTE Prin mutarea dosarului la Curtea Constituțională, Falimentul Bankcoop a fost aminat pag. pag. 3 FIECARE CITITOR, UN CÎȘTIGĂTOR m­iliK Premii de 1 MILIARD 2 autoturisme Rover Regulamentul de participare în pagina 12 N­APTAMAl 10 milioane lei, un radiocasetofon, un telefon mobil și un aparat foto? UM­A și un set de canapele, un televizor și un telefon mobil! in ROVER 200! DRAMĂ CUTREMURĂTOARE ÎN JUDEȚUL TIMIȘ O fetiță de 5 ani și mama ei au murit la interval de câteva ore . Larisa s-a stins în somn, în brațele mamei sale. De durere, inima Gianinei Stanciu a încetat să mai bată INCREDIBIL! Aflat în legitimă apărare, Un porc a înjunghiat un sibian Victima a fost condamnată la șase luni de închisoare­ asile Ghenadie (44 de ani), domiciliat în strada Școala de înot, din Sibiu, a fost, acum trei săptă­­mîni, protagonistul unei întîmplări de pomină, în timp ce se întorcea spre casă de la serviciu, băr­­­batul a descoperit în zona Parcului "Sub Arini" un godac rătăcit. După ce l-a "dirijat", cu o nuia spre propria locuință, sibianul s-a decis să-l tranșeze; în momentul în care se pregătea să-i aplice lovitura fatală în jugulară, parcul s-a smucit, astfel că pumnalul a pătruns pînă la plăsele în abdomenul "agresorului". Ajuns la spital, Vasile Ghenadie le-a povestit pățania sa medicilor care, la rîndul lor, i-au înștiințat pe polițiști. Cercetat inițial în stare de arest preventiv, în temeiul art. 46, alineatul 1, din Codul Penal, pentru însușirea necuvenită a unui bun găsit, sibianul a fost găsit vinovat și condamnat, luni după-amiază, prin sentință a Judecătoriei Sibiu, la șase luni de închisoare. ION GÎRNOD pag. 3 LA PRIMĂVARĂ, CHITARA VA FI REGINĂ E VAI de tine dacă-l pierzi pe STEVE! U­nul dintre cei mai mari chitariști din lume, Steve Vai, va cînta la București, în primăvara anului viitor, înscris în turneul mondial de promovare a noului album „The Ultra Zone“ (apărut pe 7 septembrie, în Statele Unite), concertul, organizat de Dorian Ciubuc, va avea loc în ziua de 15 aprilie 2000, la Sala Palatului (cu Eric Sardina's, în deschidere). Brad Tolinski, editor al revistei „Guitar World“, a afirmat recent: „Vrăjitoriile pe chitară ale lui Steve Vai sînt atît de profunde încît, dacă ar fi trăit în Evul Mediu, ar fi trebuit ars pe rug“. Fostul chitarist de la Queen, Brian May, spunea nu de mult: „Steve Vai este geniul, în spațiu și timp, al chitarei”. Steve Vai (n. 6 iunie 1960) a copilărit în Brooklyn, New York, a studiat la Berklee School of Music și a luat meditații de la Joe Satriani, în anii 70, a început să cînte cu Frank Zappa, apoi l-a înlocuit pe Yngwie Malm­­steen în Alcatrazz, a trecut prin grupul lui David Lee Roth, înainte de a avea o trecere, meteo­rică, pe la Whitesnake. Dar Vai a ajuns un nume cu greutate în lumea muzicală în special prin albumele sale solistice. ALEX REVENCO A LUAT FIINȚĂ LIGA TRANSILVANIA-BANAT Descentral­izatorul Sabin Gherman își face partid­ a ajunul Zilei Marii Uniri. Sabin Gherman, autorul mult-mediatizatului manifest „M-am săturat de Ro­mânia”, a lansat, la Cluj, organizația politică Liga Transilvania-Banat (LTB), „primul partid din România , care își asumă regionalismul”. Declarația­ apel dată ieri publicității de formațiunea politică nou-înființată este structurată în 10 puncte. Se stipulează faptul că liga se pronunță „împotriva încercărilor de anihilare a identității regionale” și pentru „acordarea autonomiei administrativ-financiare tuturor provinciilor”, care se va concretiza în „înființarea unor instituții regionale cu largi competențe în ceea ce privește administrația și economia: Consiliul Regional și Camera Regională”. Gherman a precizat că prima va avea rolul unui guvern regional, iar a doua, pe cel al unui parlament regional. Practic, LTB va milita pentru o reîmpărțire administrativ-teritorială a României în baza celor șapte regiuni istorice: Transilvania, Banat, Moldova, Bucovina, Dobrogea, Muntenia și Oltenia. LTB va declanșa toate acțiunile necesare înregistrării partidului la Tribunalul București, în cazul în care demersul de înregistrare a partidului - considerat de liderul LTB perfect constituțional - va fi obstrucționat. Sabin Gherman spune că are suficiente cunoștințe în afara țări pentru exercitarea presiunilor necesare înregistrării LTB. LTB este primul partid politic care nu pretinde membrilor săi cotizații. Banii vor proveni, spune Gherman, de la oameni de afaceri care vor fi interesat în sprijinirea unui program de descentralizare financiară BOGDAN STANCIU Bibi­ra JUULvvhi LA UN PAS DE CATASTROFĂ Un avion austriac a aterizat pe o aripă pe Aeroportul Timișoara L­a ora 16.30, cursa regulată Viena­ Timișoara a Companiei Austrian Airlines a aterizat cu greu pe Aeroportul Timișoara, după ce trenul de aterizare s-a rupt, și avionul, de tip CRJ, s-a tîrît efectiv pe o aripă circa 800 de metri. Aeronava aparținea de fapt Companiei Lauda Air, de la care Austrian Airlines l-a închiriat, iar la bord se aflau 43 de pasageri. Din fericire, aceștia au scăpat nevătămați, după ce au trăit momente de groază, în mai puțin de două minute, lîngă avion au ajuns patru mașini de pompieri și 12 ambulanțe. Aeroportul Internațional Timișoara este închis tehnic. Astăzi este așteptată o comisie austriacă de anchetă, care va stabili cauzele ce au generat acest accident. HELENE WENTZEL 15.000 DE SPECIALIȘTI ÎNTR-UNUL SINGUR Stolo­jan: „Știu mai bine decît alții cum se face tranziția Dan. 5 COMENTARIUL ZILEI Nu fugiți! de Cornel Nistorescu Vă mai aduceți aminte că în urmă cu de ani, de Ziua Națională, la PRO TV, cîțiva „analiști de frunte ai neamului” trăgeau clopotele plîngerii și anunțau disoluția iminentă a­ statului național unitar? Uite că au trecut doi ani, și prevestitorii noștri s-au dovedit a fi doar Sfinte Guri de Lobodă. Chinuit, cu zbateri și amaruri, România își trage sufletul prin vremuri. Cei care au plecat atunci vor fi fiind departe. Prinși cu treburi, poate că au uitat să se mai întrebe de ce Dumnezeu nu s-a scufundat încă? Aceeași întrebare și-ar putea-o pune și cei care au rămas. Și care beau zilnic din cupa cu venin a nemulțumirii, în fiecare seară li se servește o porție suplimentară de pelin și, după cum se poartă, ai sentimentul că nu au mai rămas decît un ceas sau două pînă la prăbu­șirea finală. Acest mesaj negativ, repetat la infinit cu un anume masochism intelectual, contaminează cu o SIDA patriotică. Un fel de poruncă stranie care a devenit modă, terfel ește ce ai mai scumpi îndoiește-te de toate, ca să vezi dacă-ți mai rămîne ceva de iubit! Parcă am fi intrat într-o ferventă competiție națională de a ne demonstra singuri cît de nemernici sîntem. Dacă sportul acesta al pesimismului exagerat îi prinde bine pe cei bătrîni și îi justifică și politic, pe cei tineri îi ucide în fașă. Cel mai grav lucru pe care ni l-am făcut singuri și care trebuie recunoscut de Ziua Națională este că românii tineri nu mai cred în țara lor, l-am întîlnit și în Turcia, și în porturile europene, încercînd să prindă un container care să traverseze oceanul, l-am văzut și în aeroporturile mari, aduși în cătușe și îmbarcați în avioane ca niște colete ajunse la o destinație greșită. Și am stat de vorbă cu ei. Nu se gîndeau decît să plece din nou, pe alt traseu, folosind alte șmecherii pentru a nu fi capturați. Am încercat să-i conving să renunțe. Ideea era adînc înfintă, ca un piron. Nu vorbesc de aventurieri. Hoțul de buzunare se ratează în România pentru că trebuie să alerge mult pînă să dea de unele pline. Dar boala plecării o regăsești și în nefericirea oamenilor cu studii, curați, dornici de afirmare. Rămîi neputincios cînd îi auzi spunînd că aici totul le este potrivnic, li se pare blestemat, fără viitor. Ca în poemul lui Constan­tin P. Kavafis, „totul e un marasm”. De multe ori am încercat să-i conving de contrariu. Am recunoscut că e de o sută de ori mai greu decît în altă parte. Că lumea e mai vicioasă și din cauza disperării. Că unii sînt hulpavi din cauza foamei. Că regulile jocului nu sînt respectate. Că, legea funcționează greu. Că sistemul de pile și relații îngroapă orice năzuință. Ba, că adeseori o pot terfeli și o pot împacheta ca să arate ca o nelegiuire. Că nu e competență nici în afaceri. Că, în multe cazuri, investitorul nu e un om cu idei, ci doar un animal cu bot ceva mai ascuțit decît al celorlalți. Am fost de acord cu toate relele din lume, dar, la urmă, am încercat să-i conving că se poate. Că nu-i o vreme pentru suflete de libelulă. Dar pentru cei tari, România rămîne totuși Țara Făgăduinței. Nu există autoritate copleșitoare într-un domeniu ca să nu mai încapi de ea. Nu sînt profesioniști. Nu găsești caractere și experți. E suficient să te pricepi, să vrei morțiș și să nu muști din toate momelile aiuritoare ce-ți trec zilnic prin față. Și am încercat să le dau exemple de oameni care au reușit. Le accep­tau, dar rămîneau neclintiți în dorința lor de a pleca. Se simțea o convingere adînc înrădă­cinată, care venea nu doar din situația proastă din economie. Sau din greșelile guvernanților. Neîncrederea lor era hrănită și de pesimismul adulților. Niciodată aceștia nu s-au înghesuit să le spună că se poate. Nimeni nu i-a luat cu binișorul, să le explice și să-i încurajeze. Cu toate prilejurile, cei tineri n-au auzit decît o singură afirmație: „Aici, totul e blestemat!”. Pe nesimțite, am contribuit cu toții la idealul fugii, nu la credința în victoria României. De altfel, unul care mai crede și mai luptă e chiar anacro­nic, riscă să fie caraghios și luat în bășcălie. De Ziua Națională ar trebui să ne anesteziem durerile și să ne umflăm pieptul, justificîndu-ne doar prin trecut, ținînd de dîrlogi calul lui Mihai Viteazul sau suflînd duios în pana de pe cușma lui Vlad Țepeș. Mai de preț însă mi se pare adevărul crunt al celor colindați de gîndul plecării. De 1 Decembrie, aceștia trebuie să audă mesajul: „Nu e totul pierdut! Nu fugiți!”

Next