Evenimentul Zilei, septembrie 2005 (Anul 14, nr. 4200-4229)

2005-09-24 / nr. 4223

CUM VORBESC DOCTORII I duc la Filaret să-1 opereze, it.Bresla sa de la tomograf(i­tei CULTURA sa poata sa mearga liniștit acasa sa moara de cancer Brătilă), în „Moartea domnului Lăzărescu“ -i viui „Lăzărescu“ s-a întors acasă Filmul lui Cristi Puiu a intrat de ieri în cinematografele românești Sandra Scarlat Oana Botezatu F­ără politicieni, toalete de gală sau vedete, cu excepția actorilor din film. „Moar­tea domnului Lăzărescu“ a avut premiera cu covor roșu joi seara, la Cinema Studio. Invitații actorilor Ioan Fiscuteanu, Luminița Gheorghiu sau Monica Bârlădeanu, cei ai regizorului și scenaristului Cristi Puiu și ai producătorului Alex Munteanu au umplut sala mare a cinematografului, de aproximativ î.ooo de locuri. Emoționat, rămas aproape fără cuvinte, Cristi Puiu și­­a chemat echipa pe scenă și a mulțumit pentru performanța din filmul despre care spune că a stabilit un record de viteză șase luni (oc­­tombrie-februarie) pentru pro­ducție, filmare și postproducție. Tot un record a înregistrat și la pre­mii internaționale­­ 12, câștigate în doar opt luni de la finalizare. Dintre filmele românești realizate în perioada 2000-2004, performanța este comparabilă doar cu cea a peliculei „Maria“, regizată de Călin Netzer, care a acumulat 11 premii, dar pe parcursul a doi ani, 2003- 2004, potrivit anuarului statistic al cinematografiei din 2004. ..E armată, nu e cinema“ Pentru actori, filmările din cele 39 de nopți din spitale au fost o lecție de cinematografie, dar și de viață. Puiu a recunoscut că a fost „un mic tiran“ la filmări. „Am mers pe ideea: «Se execută, nu se discută. E armată nu e cinema»“, a spus el. Ioan Fiscuteanu, interpretul lui Lăzărescu Dante Remus, un pensionar de 62 de ani suspectat de cancer, dar refuzat la internare în spitale mereu pline, a spus că pe­licula nu propune „o noutate de ge­niu absolut“, ci are curajul de a fi un altfel de film. „Nu există inter­pretare în film, ci doar o comportare firească a celor care sunt personaje“, a spus Fiscuteanu. Actorul crede că Lăzărescu e cel mai reușit rol al său. Luminița Gheorghiu, care joacă rolul doamnei Mioara de la Am­bulanță și care merge cu Lăzărescu din spital în spital, a spus că Puiu a fost „un dirijor excelent“. „Avea el și niște semitonuri, multe numai de el știute, dar nu ar fi fost așa dacă nu ar fi avut o distribuție foarte bună“, a spus Gheorghiu. „Este dirijorul care știe unde vrea să ajungă cu orchestra. Și a ajuns la Cannes“, a adăugat ea. „Filmul cel mai greu de vândut la Cannes“ Modul în care este redată realitatea din spitale, universal valabilă, i-a adus filmului cronici favorabile în publicațiile din Franța, Canada sau Anglia, care nu reprezintă însă o garanție pentru succesul la public. Filmul rulează de ieri în cinematografele din Bu­curești, Constanța, Iași, Cluj și Ti­mișoara. „Moartea domnului Lăzărescu“ este un film greu de promovat, a spus Cristi Fârsu în ziua lansării oficiale. „Filmul cel mai greu de vândut la Cannes“ așa a scris publicația americană «International»“, a spus Puiu. Regizorul a explicat că acest lucru se întâmplă atât din cauza lungimii filmului, cât și a poveștii foarte reale și triste; în ceea ce privește încasările, Puiu speră ca acestea să fie „cel puțin decente“. „Dacă avem noroc, sperăm să ajungem măcar la încasările producției „Filantropica“, a adă­ugat el. „Fără îndoială, n-așteptăm succesul pe care l-a avut «Garcea și Oltenii»“. „Filantropica“, un film de Nae Caranfil, a înregistrat 112.560 de spectatori și încasări de 473.000 RON, de la intrarea în cine­matografe, în martie 2002, potrivit datelor furnizate de Media Pro Distribution. Cel mai vizionat film din perioada 2000-2004, „Garcea și Oltenii“, a avut un număr dublu de spectatori, 251.891, și încasări de două ori mai mari, 818.000 RON, din octombrie 2002. „N­ATI Despre rolul care i-a lansat cariera internațională, fosta vedetă a postului B1 TV, Monica Bârlădeanu, a spus că i-a trasat standarde de profesionalism. „Cristi (Puiu) este un perfecționist, ai așteptări ca la toate filmele la care lucrezi să ai o atmosferă asemănătoare și regizorul să aibă aceleași exigențe“, a explicat Bârlădeanu; în același timp, filmările pentru rolul de asistentă la tomograf au făcut-o să renunțe definitiv la dorința din copilărie, de a deveni medic. „Am văzut niște adunați de pe șosele, zdrobiți... Am avut parte de niște priveliști care m-au făcut să înțeleg că n-ar fi fost niciodată o meserie potrivită pentru mine“, a spus actrița. Panouri luminoase la metrou și pe stradă, în marile intersecții din Bucu­rești, Cluj, Iași, Constanța și Craiova, spoturi la radio și televiziune și re­clamă în publicații cu tiraj mare, până pe 15 octombrie. Toate pentru „Moartea domnului Lăzărescu“. O­­dată cu lansarea în România, filmul a beneficiat și de o campanie de promovare pe măsura succesului și a premiilor obținute până acum. Producătorul Alexandru Munteanu a spus că întreaga campanie a costat 130.000 de euro. Bugetul filmului a fost acoperit în proporție de 60% de Centrul Național al Cinematografiei (CNC), iar restul din fonduri private, din care cea mai mare parte oferită de Bobby Păunescu, șeful B1 TV, a spus Cristi Puiu. FILMĂRI DURE. S-a turnat numai noaptea, în mai multe spitale bucureștene, în imagine, scena în care Lăzărescu (centru) e dat jos, cu greutate, de pe masa de la tomograf. VEDETA Monica Bârlădeanu s-a lecuit de medicină BANII VORBESC Promovare de 130.000 de euro PREMIERĂ „Chicago“ la TNB „Dans, bună dispo­ziție, atmosferă de Broadway, un spectacol strălucitor - acesta este Chicago“, a spus Ricard Reguant, regizorul spaniol al musicalului, care are premiera în această seară, de la ora 19.00, pe scena Tea­trului Național. Hinca Goia și Monica Davi­­descu le interpretează pe Velma Kelly și Roxie Flart, cele două personaje principale ale piesei, iar Ștefan Bănică Jr. dă viață celebrului avocat Billy Flynn. Mama Morton, patroana închisorii, este întruchipată de Maia Morgenstern. Piesa a costat 1.500.000 de euro, care au fost suportați de producătorii spanioli. Teatrul Național este coproducător și a participat cu logistica, sălile și actorii. Biletele costă între 30 și 130 RON. (Simona Chițan) i TU f * v , 1 11.. „BAROANE!“ Un nou Cărtărescu Scriitorul Mircea Cărtărescu și-a lan­sat seri, la Librăria Krețulescu, volumul „Baroane!“, editat de Humanitas, cuprin­zând 60 de comen­tarii din „Jurnalul Național“. Gabriel Liiceanu, editorul cărții, a spus că articolele lui Cărtă­rescu sunt „urletele“ unui scriitor care observă cum lumea din jurul său a ieșit din matcă. Liiceanu i-a declarat pe Adrian Năstase și Ion Iliescu ca fiind persoanele ce au făcut României cel mai mult rău în perioada postrevoluționară. Cărtărescu a salutat însă prezența la lansare a lui Mircea Geoană și și-a exprimat încrederea că răul din PSD poate fi eradicat prin acțiunile noii conduceri a partidului. (Simona Chițan) UNCIA CARTĂRESC 1I FRAGMENTE DE JURNAL Kafka: „Primește-mă-n brațele tale!“ Franz Kafka se zbuciumă în neputința de a alege între pasiunea pentru o femeie, Felice Bauer, și dragostea pentru literatură. Cei doi au corespondat intens, iar Kafka recunoaște că scrisorile l-au apropiat de iubita sa. Totuși, întrebările legate de relația lor sunt obsedante. Are sau nu are nevoie de Felice? O iubește sau nu o iubește. Iutte 1916 Cazua conviețuirii. Constrâns de înstrăinare, milă, voluptate, lașitate și vanitate, poate doar la mare adâncime trece un pârâiaș subțire, vrednic să fie numit dragoste, inaccesibil căutării, licărind la un moment dat în clipita unei clipe. & i«fe>­te­­ . Noapte nefericită. Imposibilitatea de a trăi cu F. Nu suport conviețuirea, indiferent cu cine. Nu regret asta, ci regret neputința de a nu fi singur. Ulterior însă, absurditatea părerii de rău, acceptarea acestei situații și, în cele din urmă, înțelegerea ei. Ține-te de Carte! (...) Primește-mă-n brațele tale! Ele-s adâncul, primește-mă-n adâncuri! Dacă te împotrivești acum, atunci mai târziu. Ia-mă, ia-mă! O împletire de nebunie și durere. (...) N-am fost încă niciodată apro­piat de o femeie, exceptând-o pe cea din Zuckmantel. Și pe urmă a mai fost elvețianca de la Riva. Pri­ma era femeie, iar, eu, neștiutor; a doua, un copil, iar eu complet în­curcat. De F. m-am apropiat doar în scrisori, iar omenește vorbind, abia de două zile. Lucrurile nici nu sunt atât de clare, rămân niște îndoieli. Dar frumoasă-i privirea ochilor ei liniștitori, felul în care-și deschide feminitatea profundă. 43 iute . Poartă, deschide-te, deci! Omule, arată-te. Respiră aerul și tăcerea!“ (selecție de Simona Chițan) Îndoială. Kafka își regretă neputința de a nu fi singur, deși conștientizează că o iubește pe Felice Bauer (Franz Kafka, „Jurnal“, Editura Rao“) O emisiune bine gândită. REALITATEA SPORTIVA Duminică 221S REALITATEA TV KLALI1ATLA Evenimentul zilei I Sâmbătă, 24 septembrie 2005 ! 19

Next