Evenimentul, februarie-martie 1893 (Anul 1, nr. 1-47)

1893-02-01 / nr. 1

EVENIMENTUL •­­­­­­­T a fost trimis de ministerul de •e sbo­ iü­r.11 România­­ pentru a lua n­ascind planurile fortificaților, a obținut, ""grație zelului și com­petenței sale un rezultat favorabil. Tot odată atrag bine-voitoarea a­­cențiune a Excelenței V­oastre a­­supra sprijinului ce s’a dat de către DD. ofițeri N. N. atașați de ministerul de rasboiű român pe lângă persoana colonelului Sub­­botin. Ași găsi drept ca mențio­nații ofițeri, în semn de recuno­­știință, să fie decorați cu ordi­nul Stanislaw, întru­căt privește zeloasa îndeplinire a datoriel­or din partea inginerilor noștri­ su­puși colonelului Subbotin, care au­ ajutat la luarea in ascuns a pla­nurilor de fortificații, ca iconari­­ si lucrători, colonelul Subbotin a­­ relatat in persoană șefului comi­tetului științific de răsboiu­ al sta­tului major, general de brigadă Molmann. Supunând bunei voinți a Ex­celenței voastre, rugămintea m­ea cu privire la decorarea ofițerilor români, vă rog a­mă in cunoști­­ința de hotărârea D­tre. Telegrmă cifrată a­ trimisului imperial din Bucu­rești către Directorul departamentului poliției de stat de la 21 Martie 1887. «La 19 a. c. emigranții bul­gari stabiliți in București, au co­mis un atentat la viața prefec­tului de Rusciuc, Manton. Vino­vații au fost prinși la fața locu­lui și predați autorităților. De­oare­ce mă tem de descoperirea câtor­va agenți, din poliția noastră secretă cari ar fi luat parte la a­­cest atentat, am luat măsuri ca menționații agenți să se reîntorcă in Rusia până la incheierea in­strucției. Aducând această măsură la cu­noștința Excelenței voastre, vă rog a-mi trimete pentru cât­va timp alți agenți secreți. Telegramă cifrată a șefului departamentului asiatic din Petersburg câtre ministrul plenipotențiar in București, de la 23 Decembrie 1888. «Președintele societăței slave de binefaceri în Petersburg, a­­învitat pe directorul poliției de Stat, să dispute că agenții poliției de Stat să deie ajutor Bulgarilor pentru îndepărtarea Prințului de Coburg din principat și mătu­rarea împuterniciților de acolo. Agenții poliției secrete, deghiaiți ca pescari ruși, și trimiși în Bul­garia, au incunoștințat pe con­silierul de Stat Dur­nov­a, că după o minuțioasă observare a căei ferate Rusciuc- Varna au găsit foarte nemerită stațiunea Tschu­­scur—Tschifi­ c pentru a înscena o deraiare. Durnova anunțindu-mî aceasta mă încunoștiințează, că agenții supuși lui, care pot înde­plini această faptă, se afla in Is­mail, și in caz, de ar fi necesar, ar pute sosi la Rusciuc ca pes­cari ruși. Vă rog deci a declara acestor persoane gata de a să­vârși această faptă, că materii explozibile, precum și planul lo­cului li se vor aduce la timpul hotărât de câtre pescarii noștri la Rusciuc, ceea ce trebuie să co­municați și șefului gend­armiei din Ismail». Destinulrele sunt de o gravi­tate exepțională. Și așteptam ca d. Al. Lahovary, ministrul nostru de externe să ceară imediat ca­binetului din Petersburg explica­­țiuni asupra acestor denunțări atăt de compromițătoare și din care rezultă evident că o pericu­loasă acțiune rusească se desfă­șură pe teritoriul nostru. Cerem ca să se pună în cunoș­­tiință țară, printr’un comunicat oficial, asupra acestor fapte care au alarmat străinătatea. Buletinul Străinătate! _____ __ BELGIA Bruxelll­es.­­Corespondență par­ti­cul­; 26 Ianuar. Nu cred să fie vre­un colțișor în lume, unde Ro­mânia să nu aibă vre-o căți­va re­­presentanțî ai ei. De­și suntem de rasă latină, totuși avem dragostea de călătorie a slavilor, dragoste ce ne face a cunoaște din videre, ceia ce alte națiuni se mulțumesc a cunoaște din cetite. Dar dacă este vre­ o țară ce ar trebui să­ ne in­tereseze mai de aproape, aceia e Belgia, țara care ne a servit ca isvor­­ cultural și ca model de or­­ganizațiune. Și e natural, căci de mai bine de jumătate veac, tine­­ritul nostru a plecat în­spre acolo ca să se adape la cultura belgi­ană, și au revenit cu cunoștințe se­rioase, cu moravuri frumoase. De căt­va timp însă s’a format între români un curent cu totul contrar Belgiei. Tineretul nostru vede în instituțiunele culturale ale Belgiei un fel de dughiană de di­plome unde cu căte­va mii de fe. te transformi doctor în toate știin­țele. O susțin categoric, această ideie, acest curent este cea mai greșită prejudecată. Nu mă fac, în special, apărătorul Universităților belgiane și mai puțin a acelei din Bruxelles, de­oare­ce ori­cine le cunoaște este apărătorul lor. Dar ași dori să­ se nimicească odată pă­rerile false puse în circulațiune cu atâtă ușurință. 7­7 S’a spus și se spune continuu că în Belgia se vând diplome ! Să vedem, cam ce fel de diplome ? Diplome emanate chiar de la pro­fesorii Belgiei sau diplome falsifi­cate ? In primul caz este o prea mare indrăzneală de a acuza de venat pe un Lavelay, Corint, Rivier, Prius sau Tiberghien,—sunt savanți prea reputați pentru ca­ o astfel de acu­zare să prindă. In al doilea loc,— asupra diplomelor falsificate — a­­ceasta nu poate să atingă cinstea și reputația corpului Universitar. Ar fi abuzuri să facem responsa­bil victima de delictul criminalului. Deci profesorii belgieni nu pot fi acuzați de incapacitate pentru că un individ oare­care le-au falsificat certificatele. iată ce am crezut că trebue să respund acelor ce acuză, fără nici o rațiune, și fără a cunoaște mă­car pragul universităților belgia­ne. Vom­ termina prin căte­va des­lușiri asupra organizațiunei invăță­­mântului superior spre a­ se vedea și mai bine seriositatea studiilor de acolo. Bacalaureatul în Belgia este divizat în d­ouă : de o parte științele, de alta literele, astfel că studentul ce ar vroi să facă drep­tul, nu e silit să studieze chimia și algebra, ci specializăndu-se deja la bacalaureatul de obiectele ne­cesare dreptului, este destul de copt pentru ca, intrând în facultatea ju­ridică, să priceapă studiile acestei ramuri. Programa bacalaureatului sau candidaturei în filosofie dove­dește suficient cele ce afirmăm. Filosofia, literatura, istoria anti­­chitătii, istoria economică și socială a evului mediu, modernă și con­temporană, etc., — cu toate aceste studii vaste pentru introducțiunea în studiile juridice, se prezintă în Belgia un student în drept. — V. RUSIA. •­­Petersburg. Ziarul parisian «Fi­garo» publică, sub tote referervele, următoarea telegramă : «îndată ce împăratul aflase că în Berlin se răspăndise scirea unui atentat contra vieței sale, el chiemă pe d. Chinchin, ministrul afacerilor streine ad interim și îi ordonă de a scrie la Berlin că el, împăratul privește acesta ca o ofensă perso­nală pe care n’o va uita nici o dată. Dl. Chinchin încercând să sfătuiască împăratul de a face per­sonal cunoscut pe Wilhelm al II de nemulțumirea sa, Țarul perdu răbdarea și lovind cu pumnii în masa spuse . Lucrurile aceste me plictisesc, în cele din urmă. Nu voi să scriu. Insolințațil că politica lui falsă mĕ plictisește și că ea ’l va costa scump. Să îee somă cum vorbesce și ce face căci răbdarea mea are margini.» D. Chichine se duse să incuno­­sciințese pe generalul Werder, am­basadorul Germaniei, de cele ce s’au petrecut. Ambasadorul merse la Palat, dar, nefiind primit, el depeșă la Berlin ; după primirea telegramei, principele Henri se duse să cera scuză ambasadorului Rus­­siei, D-lui conte Chouvaloff, și a­­plansă neînțelegerea. In cercurile autorizate se asigură că Rusia prepară un memoriu pen­tru a invita pe Puteri să se unescă spre a regula cestiunele Orientului și mai cu semn acea a Egypetului. Veneția. (Scandalul italian). — Gazeta Veneției asigură că s’a des­coperit următoriul bilet, adresat de d. Depretis d-lui Grillo, Directo­­­rul Băncei din Milan . Scumpul meu Grillo, eu sem­natul, Aug. Depresis, te rog să ’mi împrumuți, pentru scopuri po­litice, 50,000 fr. pe care ’ți îi voi înapoia,­ fie mijlocind un credit budgetar, sau prin alt mijloc. " Semnat, Depretis. Cu deosebită plăcere anunțăm că eri la 3 oare p. m. s’a cele­brat la primăria locală căsătoria civilă a gentilei și inteligentei dom­nișoare Virginia Mârze­scu, fiica iubitului și eminentului nostru con­cetățean, venerabilul profesor uni­versitar și senator G. Mărzescu, cu d. Vasile Argintoianu, inginer al C. F. R. Martorii tinerei mirese au fost d-nii dr. Benn­escu si Const. B.­­ Pennescu, iar din partea mirelui d-nii Leonida Panopol și Al. Ar­gintoianu, diriginte al oficiului te­legrafic din Brăila. Astă seara la 9 ore se va ce­lebra în biserica Sf. Spiridon că­sătoria religioasă. Nunii vor fi însuși d-na și d. Mărzescu. 7­7 In urma solemn­ităței religioase va avea loc în saloanele d-lui Măr­zescu o serată dansantă în cercul familiei și al numeroșilor săi prie­teni intimi. Primească distinsa păreche sin­­­cera noastră urare de îndelungată, și fericită căsnicie, iar venerabi­lele familii Mărzescu și Arginto­ianu cele mai călduroase felicitări. Sâmbătă seara d. colonel Tele­­man a întrunit cunoscuții și prie­tinii la un bal ce a avut loc în saloanele d­niei sale. S’a dansat pănă dimineața în mijlocul unei animații generale. Intre invitați am remarcat domni­șoarele Marie si Catherine Teleman, Marie Panopol, Olga, Elise și Ag­­lae Cerchez, Elena și Catherine Gane, Fenarite și Catherine Sto­­ianovici, Malvine Russu, Boronescu și Ghenovici. 7 Doamnele: Panopol, Sevastie Pascu, Gane, Stoianovici, Russu, Nanu, Elise Zarifopol, Lili Zarifo­­pol, Ceachez, Ghenovici, Groza, Benescu. D-nii Colonel Teleman, General Budișteanu, Colonel Groza, colo­nel Pascu, colonel Boteanu, ma­iorii Benescu și Stroia, locotenenții Milo, Liciu, Mihailescu, Racovitză, Ghenovici, sublocotenenții Grigo­­riu, Tăutu, Cătănescu etc. Domnii N. Nanu, Cerchez, Bur­­ghelea Calognoriu, Teleman, C. Bujoreanu, Th. și I. Iamandi, C. Prassa, C. Gane, Varasescu, Obre­­ja, Scorțescu, Mihail Huiban etc.

Next