Evenimentul, februarie-martie 1893 (Anul 1, nr. 1-47)
1893-02-01 / nr. 1
EVENIMENTUL •T a fost trimis de ministerul de •e sbo iür.11 România pentru a lua nascind planurile fortificaților, a obținut, ""grație zelului și competenței sale un rezultat favorabil. Tot odată atrag bine-voitoarea acențiune a Excelenței Voastre asupra sprijinului ce s’a dat de către DD. ofițeri N. N. atașați de ministerul de rasboiű român pe lângă persoana colonelului Subbotin. Ași găsi drept ca menționații ofițeri, în semn de recunoștiință, să fie decorați cu ordinul Stanislaw, întrucăt privește zeloasa îndeplinire a datorielor din partea inginerilor noștri supuși colonelului Subbotin, care au ajutat la luarea in ascuns a planurilor de fortificații, ca iconari si lucrători, colonelul Subbotin a relatat in persoană șefului comitetului științific de răsboiu al statului major, general de brigadă Molmann. Supunând bunei voinți a Excelenței voastre, rugămintea mea cu privire la decorarea ofițerilor români, vă rog amă in cunoștiința de hotărârea Dtre. Telegrmă cifrată a trimisului imperial din București către Directorul departamentului poliției de stat de la 21 Martie 1887. «La 19 a. c. emigranții bulgari stabiliți in București, au comis un atentat la viața prefectului de Rusciuc, Manton. Vinovații au fost prinși la fața locului și predați autorităților. Deoarece mă tem de descoperirea câtorva agenți, din poliția noastră secretă cari ar fi luat parte la acest atentat, am luat măsuri ca menționații agenți să se reîntorcă in Rusia până la incheierea instrucției. Aducând această măsură la cunoștința Excelenței voastre, vă rog a-mi trimete pentru câtva timp alți agenți secreți. Telegramă cifrată a șefului departamentului asiatic din Petersburg câtre ministrul plenipotențiar in București, de la 23 Decembrie 1888. «Președintele societăței slave de binefaceri în Petersburg, aînvitat pe directorul poliției de Stat, să dispute că agenții poliției de Stat să deie ajutor Bulgarilor pentru îndepărtarea Prințului de Coburg din principat și măturarea împuterniciților de acolo. Agenții poliției secrete, deghiaiți ca pescari ruși, și trimiși în Bulgaria, au incunoștințat pe consilierul de Stat Durnova, că după o minuțioasă observare a căei ferate Rusciuc- Varna au găsit foarte nemerită stațiunea Tschuscur—Tschifi c pentru a înscena o deraiare. Durnova anunțindu-mî aceasta mă încunoștiințează, că agenții supuși lui, care pot îndeplini această faptă, se afla in Ismail, și in caz, de ar fi necesar, ar pute sosi la Rusciuc ca pescari ruși. Vă rog deci a declara acestor persoane gata de a săvârși această faptă, că materii explozibile, precum și planul locului li se vor aduce la timpul hotărât de câtre pescarii noștri la Rusciuc, ceea ce trebuie să comunicați și șefului gendarmiei din Ismail». Destinulrele sunt de o gravitate exepțională. Și așteptam ca d. Al. Lahovary, ministrul nostru de externe să ceară imediat cabinetului din Petersburg explicațiuni asupra acestor denunțări atăt de compromițătoare și din care rezultă evident că o periculoasă acțiune rusească se desfășură pe teritoriul nostru. Cerem ca să se pună în cunoștiință țară, printr’un comunicat oficial, asupra acestor fapte care au alarmat străinătatea. Buletinul Străinătate! _____ __ BELGIA Bruxellles.Corespondență particul; 26 Ianuar. Nu cred să fie vreun colțișor în lume, unde România să nu aibă vre-o cățiva representanțî ai ei. Deși suntem de rasă latină, totuși avem dragostea de călătorie a slavilor, dragoste ce ne face a cunoaște din videre, ceia ce alte națiuni se mulțumesc a cunoaște din cetite. Dar dacă este vre o țară ce ar trebui să ne intereseze mai de aproape, aceia e Belgia, țara care ne a servit ca isvor cultural și ca model de organizațiune. Și e natural, căci de mai bine de jumătate veac, tineritul nostru a plecat înspre acolo ca să se adape la cultura belgiană, și au revenit cu cunoștințe serioase, cu moravuri frumoase. De cătva timp însă s’a format între români un curent cu totul contrar Belgiei. Tineretul nostru vede în instituțiunele culturale ale Belgiei un fel de dughiană de diplome unde cu căteva mii de fe. te transformi doctor în toate științele. O susțin categoric, această ideie, acest curent este cea mai greșită prejudecată. Nu mă fac, în special, apărătorul Universităților belgiane și mai puțin a acelei din Bruxelles, deoarece oricine le cunoaște este apărătorul lor. Dar ași dori să se nimicească odată părerile false puse în circulațiune cu atâtă ușurință. 77 S’a spus și se spune continuu că în Belgia se vând diplome ! Să vedem, cam ce fel de diplome ? Diplome emanate chiar de la profesorii Belgiei sau diplome falsificate ? In primul caz este o prea mare indrăzneală de a acuza de venat pe un Lavelay, Corint, Rivier, Prius sau Tiberghien,—sunt savanți prea reputați pentru ca o astfel de acuzare să prindă. In al doilea loc,— asupra diplomelor falsificate — aceasta nu poate să atingă cinstea și reputația corpului Universitar. Ar fi abuzuri să facem responsabil victima de delictul criminalului. Deci profesorii belgieni nu pot fi acuzați de incapacitate pentru că un individ oarecare le-au falsificat certificatele. iată ce am crezut că trebue să respund acelor ce acuză, fără nici o rațiune, și fără a cunoaște măcar pragul universităților belgiane. Vom termina prin căteva deslușiri asupra organizațiunei invățământului superior spre a se vedea și mai bine seriositatea studiilor de acolo. Bacalaureatul în Belgia este divizat în două : de o parte științele, de alta literele, astfel că studentul ce ar vroi să facă dreptul, nu e silit să studieze chimia și algebra, ci specializăndu-se deja la bacalaureatul de obiectele necesare dreptului, este destul de copt pentru ca, intrând în facultatea juridică, să priceapă studiile acestei ramuri. Programa bacalaureatului sau candidaturei în filosofie dovedește suficient cele ce afirmăm. Filosofia, literatura, istoria antichitătii, istoria economică și socială a evului mediu, modernă și contemporană, etc., — cu toate aceste studii vaste pentru introducțiunea în studiile juridice, se prezintă în Belgia un student în drept. — V. RUSIA. •Petersburg. Ziarul parisian «Figaro» publică, sub tote referervele, următoarea telegramă : «îndată ce împăratul aflase că în Berlin se răspăndise scirea unui atentat contra vieței sale, el chiemă pe d. Chinchin, ministrul afacerilor streine ad interim și îi ordonă de a scrie la Berlin că el, împăratul privește acesta ca o ofensă personală pe care n’o va uita nici o dată. Dl. Chinchin încercând să sfătuiască împăratul de a face personal cunoscut pe Wilhelm al II de nemulțumirea sa, Țarul perdu răbdarea și lovind cu pumnii în masa spuse . Lucrurile aceste me plictisesc, în cele din urmă. Nu voi să scriu. Insolințațil că politica lui falsă mĕ plictisește și că ea ’l va costa scump. Să îee somă cum vorbesce și ce face căci răbdarea mea are margini.» D. Chichine se duse să incunosciințese pe generalul Werder, ambasadorul Germaniei, de cele ce s’au petrecut. Ambasadorul merse la Palat, dar, nefiind primit, el depeșă la Berlin ; după primirea telegramei, principele Henri se duse să cera scuză ambasadorului Russiei, D-lui conte Chouvaloff, și aplansă neînțelegerea. In cercurile autorizate se asigură că Rusia prepară un memoriu pentru a invita pe Puteri să se unescă spre a regula cestiunele Orientului și mai cu semn acea a Egypetului. Veneția. (Scandalul italian). — Gazeta Veneției asigură că s’a descoperit următoriul bilet, adresat de d. Depretis d-lui Grillo, Directorul Băncei din Milan . Scumpul meu Grillo, eu semnatul, Aug. Depresis, te rog să ’mi împrumuți, pentru scopuri politice, 50,000 fr. pe care ’ți îi voi înapoia, fie mijlocind un credit budgetar, sau prin alt mijloc. " Semnat, Depretis. Cu deosebită plăcere anunțăm că eri la 3 oare p. m. s’a celebrat la primăria locală căsătoria civilă a gentilei și inteligentei domnișoare Virginia Mârzescu, fiica iubitului și eminentului nostru concetățean, venerabilul profesor universitar și senator G. Mărzescu, cu d. Vasile Argintoianu, inginer al C. F. R. Martorii tinerei mirese au fost d-nii dr. Bennescu si Const. B. Pennescu, iar din partea mirelui d-nii Leonida Panopol și Al. Argintoianu, diriginte al oficiului telegrafic din Brăila. Astă seara la 9 ore se va celebra în biserica Sf. Spiridon căsătoria religioasă. Nunii vor fi însuși d-na și d. Mărzescu. 77 In urma solemnităței religioase va avea loc în saloanele d-lui Mărzescu o serată dansantă în cercul familiei și al numeroșilor săi prieteni intimi. Primească distinsa păreche sincera noastră urare de îndelungată, și fericită căsnicie, iar venerabilele familii Mărzescu și Argintoianu cele mai călduroase felicitări. Sâmbătă seara d. colonel Teleman a întrunit cunoscuții și prietinii la un bal ce a avut loc în saloanele dniei sale. S’a dansat pănă dimineața în mijlocul unei animații generale. Intre invitați am remarcat domnișoarele Marie si Catherine Teleman, Marie Panopol, Olga, Elise și Aglae Cerchez, Elena și Catherine Gane, Fenarite și Catherine Stoianovici, Malvine Russu, Boronescu și Ghenovici. 7 Doamnele: Panopol, Sevastie Pascu, Gane, Stoianovici, Russu, Nanu, Elise Zarifopol, Lili Zarifopol, Ceachez, Ghenovici, Groza, Benescu. D-nii Colonel Teleman, General Budișteanu, Colonel Groza, colonel Pascu, colonel Boteanu, maiorii Benescu și Stroia, locotenenții Milo, Liciu, Mihailescu, Racovitză, Ghenovici, sublocotenenții Grigoriu, Tăutu, Cătănescu etc. Domnii N. Nanu, Cerchez, Burghelea Calognoriu, Teleman, C. Bujoreanu, Th. și I. Iamandi, C. Prassa, C. Gane, Varasescu, Obreja, Scorțescu, Mihail Huiban etc.