Evenimentul, aprilie-iunie 1893 (Anul 1, nr. 48-121)
1893-04-08 / nr. 54
< Redacția t și Administrația Stabilimentul Grafic „Miron Costin" Abonamentul: Pe uțn an..........................24 h « 6 lunî..............................12 « « 3 «.........................6 Pentru streinatate se adaogă portul. NUMERUL IO BANI ZIAR COTIDIAN N” 54. ÎȚUUÎ Abonamentele lunare primesc un scadtiment de 50 la sută. ZIAR NATIONAL-LIBERAL. NUMERUS IO BANI Joi 8 Aprilie 1893 ." „ Opera reacționarilor Nemic nu e mai măreț, nemic, mai înnălțător și mai folositor tot odată, decât entuziasmul, născut dintr’o adîncă și nestrămutată convingere. Intr’adevăr când mintea pricepe o anumită nevoie, o anumită primejdie, când o pătrunde in toate amănunțimele ei, entuziazmul luminat care urmează cugetărei mature, e ca și stânca de granit, puternică și neclintită. Lăsați stânca, stâncă să rămâie, e josnic și ridicol a încerca s’o știrbiți! Cele întâmplate în Capitală ne dovedește că țara s’a de acșteptat, că vrea să-și caute prin ea însuși de interesele ei, că e hotărîtă a-și apăra nevoile și a înlătura primejdiile ce o amenință din partea a însuși guvernului, nu a guvernului ei, ci a aceluia a M. Sale. Din toate unghiurele au sosit proteste în potriva nesocotitei legi a maximului, pretutindenea s’au ținut întruniri, discutându-se liniștit și constatându-se greaua povoară ce regimul de astăzi vrea s’o arunce pe grumajii țărei. Camera s’a deschis, delegațiunea comerțului Capitalei, urmată de peste zece mii de oameni, s’au îndreptat pacinic spre localul din dealul Mitropoliei unde avea să se hotărească dacă, după ce s’au înstreinat averi de ale statului, după ce s’a aservit clerul, după ce s’au desființat consiliile județene, nefericiții locuitori ai acestei mult încercate țări, mai trebue să se plătească și nouă biruri. Toată durerea, unor omeni țintiți în însuși existența lor, reiesă din strigătele miilor lor de cetățeni adunați, înaintea Camerei, nu voim să fim jupuiți ! Și durerea pe care o simte omul, lovit în existența sa, poate , sau să învingă ea și atunci cea mai ucigătoare nepăsare devine stăpână, sau să trezească indignare, revoltă și atunci învinge entuziasmul. Spre marea fericire a țărei, durerile ce ea îndură astăzi, i-au deschis ochii și i-au insuflat bărbăție. S’a dovedit că în poporul nostru este vlagă, este dorința unor vremuri mai bune. Dar față cu imensa mulțime care a venit, înaintea Camerei țărei și nu a M. Sale, să se facă ecoul întregei și adevăratei țări, care strigă că legea maximului e o nedreptate, e o lege a unei caste de priveligiați necunoscători de starea și nevoile locuitorilor, față de o asemenea uriașă manifestațiune, care a fost atitudinea desprețuitului regim ? A chemat armata, a pus pe toți Fidoții, Foloștinii și Ispășii să se arunce ca sălbatici asupra mulțimei spre a o asmuți, ca în urmă să o poată măcelări. S’a șarjat poporul, care venea să cără respectarea dreptului său la viață, s’a spart capete, s’au impuns cetățenii cu tesace, s’au brutalizat ziariști, de la nici o infamie nu s’a dat în lături bătrănul sfetnic al Coroanei. Odios regimarea. La Țara însă, țara reală va ști de astăzi înainte la ce are să se aștepte din partea privilegiaților M. Sale. Ea va discuta în întruniri publice interesele ei, nu va lasa ca tristele vremuri ale domniei boerilor să serbeze o renaștere. Generațiunele tinere, cărora un viitor mai bun, mai lipsit de dureri, le suride, ele alăturea cu bătrânii albiți în luptele politice, au datoria să fie în fruntea mișcărei care se accentuiază pe zi ce mergem, tot mai mult. Este o sacră datorie ca acei care s’au născut din popor, care cunosc nevoile, durerile și aspirațiile lui să oprească de a se inocula virusul corupției în organizmul nostru social, întâmplările din București pe lângă că ne-au arătat până unde poate merge selbătăcia unor oameni fără nici un resunet în țară, ne-a arătat, ceea ce e și mai de folos, hotărîrea cetățenilor de a nu mai tolera un regim reacționar. Sub baionete s’a legiferat în Capitala țărei, în bune vremuri au ajuns ciocoii! Bătrânul Catargiu, omul care reprezintă negațiunea a tot ce e progres, cu o îndărătnicie pe care numai patologia o póte explica, a declarat că nu retrage art. 2 din legea maximului. A declarat adecă, că strigătele de protestare a întregei țări, cum că comerțul și industria vor pieri, nu-1 mișcă, de loc, că voința lui înnăbușe voința țărei! S’a cerut atât de delegațiunea comercianților cât și în cameră, amânarea legei, în zadar: bătrânul s’a opus și amânarea s’a respins. Slugarnica majoritate ’și-a îndeplinit meseria. Să continue însă înainte pe calea apucată, nu va trece mult și se vor îngrozi ei însuși unde i-a dus batjocura ce manifestează pentru tot ce e al țârei La dogoarea focului entuziasmului țerei, opera de distrugere a reacționarilor, va fi prefăcută în cenușă. TELEGRAME Serviciul particular al «Evenimentului» Paris, 17 aprilie.— «Agenția Havas» află din Belgia că Regele Alexandru ar fi declarat d-lui Garabanin in audiența de eri, că a lucrat din propria sa impulsiune și fără a fi primit instucțiuni de la tatăl sau. El a chemat marțea trecută pe d. Dokici la palat și i-a comunicat planul s’eu. Nu este nicide cum exact că Regele Milan a văzut pe d. Dokici. MIȘCAREA IN BELGIA. Bruxelles, 17 aprilie. — La Anvers vr’o mie de greviști au aruncat poduri plutitoare pe Escaut. La Petit Wesmes greviștii au încercat să spulbere biserica cu dinamită. Câteva ferestre ale bisericei au fost sfărmate. Greva continuă pretudindeni. Mons, 17 aprilie. Greviștii au fost de două ori atăcați de cătră garda civică. Sunt mai mulți răniți. Mai târziu greviștii au atăcat orașul. Ei au aruncat cu pietre asupra gardei, care au tras cu revolverul. Patru greviști au fost omorâți numeroși răniți. Mai multe arestări. Guvernul a chemat două clase din miliție sub drapel. Bruxelles, 17, aprilie. — Starea primarului d. Buls este satisfăcătoare. Se speră că va putea să-șî reia funcția peste câteva zile. Regele a luat informațiuni despre D. Bull. A se vedea pe pagina III-a ultimele telegrame. lașul față cu manifestația Capitalei In întrunirea ce s’a ținut aseară la clubul liberalilor intre alte chestiuni importante, s’a aurtorizat consiliul clubului de a adresa telegrame de aderare la mișcarea cetățenilor din Capitală, contra legei maximului. Iată telegrama consiliului clubului național-liberal: Ziarului „VOINȚA NAȚIONALĂ“ BUCUREȘTI. Sprijinim cu căldură acțiunea de protestare făcută contra legei maximului, împărtășim cu liberalii din București sentimentele de îngrijire ce s-au mișcat și stigmatisăm actele brutale ale guvernului, cu care au fost intimpinate protestele liberalilor. Mergeți inainte, lașul este cu voi. Consiliul clubului național-liberal. Vasile Gheorghian, General Dim. Racovitza, Ștefan C. Șendrea, Gr. I. Buicliu, Const. Leppadatu, N. Gane, G. A. Scortzescu, Dr. L. Cosmovici, Ed. Ghica, Th. Mândru, Const. Machedon, Cap. G. Constandache, I. Micu, Ath. At. Gheorghiu, M. Tzony, Al. Densușeanu.