Evenimentul, octombrie-decembrie 1894 (Anul 2, nr. 485-556)
1894-11-08 / nr. 515
ANUL II— No. 515 Redacția la tipografia „Evenimentului“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE NO. 38-Manuscriptele nepublicate nu se inapoiază Pentru inserții și reclame redacția nu respunde. ADMINISTRAȚIA: strada Ștefan cel Mare No. 38. UN NUMAR 10 BANI EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Director politic G. A. SCORȚESCU j ABONAMENTUL: Pe an I ... ■ ț.Jei 24 — Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonamentului înainte. Pentru străinătate se adaugă portul.• Inserțiuni, Reclame și Anunciuri: Pe pagina I linia garmond 4 tr., pe pag. II 2 fr., pag III 50 b., pag. IV linia garmond 25 b. I - CURTEA OE COMPTURI Una din reformele mult promise de conservatori, este și acea a Curții de compturi. Atît trecutele ministere conservatoare, cit și acest actual, au cântat pe toate tonurile că reforma aceasta este pe cale de a fi realizată. I. Ghermani, in special, a anunțat că are proectul in portofoliu. Până acum, acest proect insă nu a eșit din vastul portofoliu a d-lui Ministru, unde are aerul a fi îngropat. Cu toate acestea, reforma de care vorbim, este una din cele mai importante și din acele mai imperios reclamate de starea de lucruri actuală. Defectele ce prezintă actuala organizație a Curții de compturi au cel mai funest efect, asupra controlului finanțelor noastre. Organizația țării fiind sub regimul parlamentar și constituția noastră stabilind sistemul separațiunei puterilor, era necesar ca controlul financiar să aibă același caracter. Și in adevăr, examinînd organile care concură la acest control, găsim pe acel administrativ, pe acel judiciar și in fine pe acel parlamentar. Despre controlul administrativ care se exercită zilnic asupra mânuitorilor de bani publici nu avem să ne ocupăm. Controlul judiciar este efectuat de curtea de compturi, despre care ne propunem a vorbi acum. Pentru a arata defectele actualei legi organice a curții de compturi, trebue să schițăm repede atribuțiunele acestei inalte jurisdicțiuni judiciară financiară. Competința acestei instituțiuni se întinde asupra tuturor comptabililor și mânuitorilor de bani publici, precum și asupra mânuitorilor de material public. Așa că atît contabilitatea banilor, cit și materialului intră in domeniul ei. Gestiunea fiecărui contabil este judecată pe piese și Curtea o declară achitată, sau debitoare și atunci condamnă pe agent la restituire. Acest gen de control se exercită numai asupra mânuitorilor de bani publici, nu insă și asupra ordonanțătorilor. Pentru acești din urmă carii sunt miniștrii, curtea nu poate decit să constate neregula ordonanțăm și să o semnaleze in raportul de conformitate, arătînd dorința, ca pe viitor, lucrurile aceste să nu se mai repete. Iată deci una din cele mai mari lacune a legei curtei de compturi. Un mic comptabil oarecare, avînd o mică sumă in deficit, nu scapă vigilenței curții de compturi. Pe cănd un ministru face ordonanțări in afară de cele permise de legea bugetară, face virimente de fonduri nepermise și curtea nu poate să zică decăt că este regretabil. Deja este destul de insuficient genul de control al curții, căci este numai represiv și nu și preventiv. Ar fi trebuit ca cel puțin acest existent să fie integral. Grija cea mare nu o avem pentru micii mânuitori de bani publici, carii sunt la tot miniatul controlați și inspectați de agenții guvernului. Marii șefi cari mandatează sumele prevăzute in buget trebuesc supraveghiați și împiedecați de a face rail. Pentru aceștia nu există decât controlul parlamentului. Ei bine, astfel cum se face acest control nu este suficient. Miniștrii fac virimente de fonduri pentru întrebuințări, care nu sunt totdeauna legale. Odată camera deschisă vin și cer de la majoritatea lor biruri de indemnitate. Aceste aprobări date pentru fapte împlinite îi scutește de adevarata răspundere. Dar nu au valoarea și autoritatea necesară. Se poate că unele cheltueli miniștrii să nu voească a le pune in buget, temându-se de discuția largă ce se face cu ocazia votării lui, pe când o mică lege de două rînduri aprobatoare devirimente, se poate foarte lesne trece fără nici un risc. încă un defect a sistemului este faptul că curtea indică numai pe acte, care sunt făcute de agenții controlului administrativ. In cazul de control a materialului, acest mod de judicare devine foarte insuficient. In Prusia curtea de conturi poate face anchete și constatări la fața locului, transportăndu-se unde crede necesar. Deci considerând numai genul de control represiv, incă vedem că nu este complect, căci nu are autoritate asupra ordonanțatorilor și nu jndică decătre piese. In numărul viitor vom vorbi de complectarea controlului represiv și de înființarea acelui preventiv, ca reforme ce dorim să vedem realizate in viitoarea organizare a înaltei curți de conturi. Sirius. -------------------------------------- SILUETE Copilă frumoasă. Trecând pe stradă și având ochiul observator asupra formelor estetice, cerute după așa zise legi stabilite ca frumuseță femeească, rămâi încremenit la chipul cam rece, dar sculptural de frumos al celei mai frumoase fecioare din Iași. Ochi albaștri.. E ceva curios, de când se știe că imaginațiunea antică a inventat pe Venus blondă și cu ochi albaștri, de atunci frumusețile strecurate și la culme adorate pănă astăzi au avut această fatală sau mult fericitoare coincidență cu Zeița născută din valurile Oceanului. Trece pe stradă serioasă, prea serioasă pentru mult primăvaratica sa vârstă, întovărășită pururea de gentila sa mamă , se uită sever, la cei care, surprinși de o ași îngerească aparițiune, o țintesc plini de uimire pentru ornamentele exterioare cu care prodigalitatea naturii a inzestrat’o. Pare a fi incă o școlăriță de Sacre Coeur, care duminica se plimbă condusă de călugărițe pentru a lua aer la Copou. Cei doi îngerași a lui Rafael sau Madona lui Murillo, nu cred să poată rivaliza ca expresiune de frumuseță cu fetița, care, pănă astăzi, nu poate vedea o rivală sau conluptătoare pe terenul admirațiunei, decât in dulcea sen serioară mai mică, care se urcă cu tendinți de succesiune, dacă nu concurență Semne particulare : zestrea, care este un expedient pentru căsătorie ,fie de un milion, fetița o poartă numai in ochi și in tot aspectul seu! Rolla. C.c. Sandu și cc. lancu Definitiva, irevocabilă împăcare a administrației locale cu elementul dissident, astădată pare un fapt cu desăvârșire împlinit și real. Cu prilejul acestei celebre împăcări au avut loc violente discuții intime in casa cuconului Iancu Barbișon ; intre altele cuconul Sandu Rășcanu a fost apostrofat astfel de stimatul ispravnic .— Sunt foarte mirat că d-ia, cucoane Sandu, faci politică și te amesteci cu pleava pentru aceasta. La care cuconul Sandu a ripostat cu multă vehemență.— Totdeauna am făcut și voi face politică numai cu pleava; am văzut cu toții cum dita cucoane Iancu ai făcut politică boerească din etac și ai cisluit lista, comunală in conciliabul cu doi, trei cuconași, pentru ca să ajungi la acest nostim resultat.. Textual. Un Scandal Socialiștii belgieni par a fi pus stăpânire pe parlament. Ședințele continuă intr'o vociferare și intr’un scandal ne mai pomenit. Clericalii inghit la multe batjocuri și din „infami minciunoși, nici nu sunt scoși. De remarcat e că deschiderea camerelor s’a petrecut fără a se ceti mesagiul regal și prin urmare nici vorbă nu poate fi de a se perde vremea cu respunsu lui. CJEt Primim de la dl „Gr. Macri, următorii! respuns adresat ziarului „Lupta“, căruia cu plăcere îi facem loc in coloanele ziarului nostru. D lui director ziarului „Lupta 11 Ziarul dv. din 5 ale curentei a publicat următoarea știre din Iași „Semne de crisă. Iași nn 3 X194. „Dl Macri decanul baroului advocaților din „Iași, in loc să fie astăzi ca de obiceiu la „serbătoarea regală de la Mitropolie, a fost „la judecătoria de pace n. 1 in procesul „ Swiatonowschi “. Vă anunț cu durere că decănd decanul baroului de Iași a avut cutezanța de a ataca pe dibanii și pe ziarul Lupta, dl prefect nu-i mai face onoarea dea-l invita la solemnitățile oficiale; de aceia nici n’a fost invitat la sărbătoarea regală de la Mitropolie in ziua de 3 noembre. Bucură-te „Luptă“, au isbutit in resbunarea ta. Este adevarat că in ziua de 3 noembre am fost la judecătoria de pace No. 1, unde alăturea cu confratele meu dl Bădăran am susținut acțiunea posesorie a d-lui Swiatonowschi contra primăriei de Iași pentru restituirea pământului ce primăria usuroasă de la Swiationovschi spre a clădi noul teatru. Desigur aș pleda cu plăcere orce proces înaintea judecătoriei de pace. De astă dată insă era vorba de un proces de mare importanță care ar fi fost pledat de oricare din avocații din țară in afară de orice epocă de crisă, acțiunele posesorii chiar pentru imobile de o valoare de milioane fiind de competința judecătorielor de pace. Gr. N. Macri am treacăt. Intr’o tipografie. —Mi se pare prea scump pentru niște bilete de înmormântare. — V’am făcut toate reducerile posibile. — Vedeți, dacă ar fi pentru mine... — Atunci nu v’ați mai tocmi. Titirez- MARȚI 8 NOEMBRIE 1894 ^ VA VĂ CUNOAȘTE! Se laudă „Era Nouă'! cum că astă n'ar mai exista nici o deosebire intr liberali și conservatori din punctul in vedere al principiilor. Și ca dovadă n aduce știrea că d-nu Carp clocește o lege a minelor. Socoteam până azi pe Era Nouă ca zeflemistă, astăzi insă se arătă naivă din cale afară. Dar marea deosebire intre conservattori reiesă tocmai din legile conservattoare și a modului lor de aplicare. De drept, conservatorii nu au hărăzit multe legi, dar toate au avut un singur scop: apărarea celui nevoieș și crearea de noi resurse pentru partizanii lor. I Și ca să dovedim aceasta, ne vorm ocupa un moment incă de nenorocit ca leage a maximului. Un guvern liberali sau lasă lucrurile cum au fost, sm, dacă vroia să aducă noi venituri pentru comuna, impunea taxe pe lucrurile de lux," cari cel mult puteau atinge 6oga rașii, in același timp insă ar mai fi ușurat incă mijloacele de train ale săracului. Dar conservatorii ce au făcut ? De teama străinului au refuzat de a se atinge de cele scumpe, pentru a nu-și procura venituri decăt prin sugrumarea săracului, impunând taxe pe obiectele de prima necesitate, pănă și pe strujeni, după cum bine a zis-o conservatorul Abgar Buicliu in plină ședință publică. Așa, cu toate celelalte legi votate de conservatori, Conservatorii profită de nevoia modificarei unnei legi, pentru a o schimba in sensul lor, pentru a preface toate instituțiile noastre liberale in instituții medievale, reacționare. Mai mare deosebire decât aceasta nici că se poate și toată lumea o vede și o simte, afară de naivii de la „Era Nouă care cred poate a fi dat de un „truc“ înainte de alegeri, pentru a arunca cenușa in ochii oamenilor. . . N'aveți teamă ! Lumea vă cunoaște și zeu nu va trece mult și greu veți simți dragostea ce poporul simte pentru voi. Dar in acel moment, fiți siguri, nici legea jandarmilor nu ve va scapă. ltr. Carnetul petrecerilor ieri, la oara 3 a avut loc, in biserica sf. Spiridon, căsătoria religioasă a d-șoarei Mița Paladi cu d-nul Th. Canari. La această serbare hig life a asistat toată elita societăței ieșene. Biserica era prea mica pentru imbulzata de funie ce se adunase, atrasă de simpatiile generale de care se bucură tabăra păreche. Tot lașul era present. Am dori să cităm pe fiecare, dar ne-a fost cu neputință de a vota toate persoanele ce asistau. Rugăm dar pe acei ce au fost omiși a ne scusa. Vom cita intre d-ne pe d-na Natalia Manu Canari, Lucia Cogalniceanu, Maria Paladi, Elena Macry, Sofia Gane, Aspasia Grecian», Smărăndița Botez, Leonida Panopol, colonel Petrovanu, Cleopatra Diamandi, Eugenia Ghica, Elisa Stroia, Ana Negruzzi, Irimescu, Profira Ghica, Irena Bogdan, d-na colonel Manu, Elena Vidrașcu, Jean Rablet, Sofia Penescu, Elena Bogdan, Ortansa Zarifopol,