Evenimentul, octombrie-decembrie 1894 (Anul 2, nr. 485-556)

1894-10-09 / nr. 492

V­ ANUL :1—No. 492 W MIE lOISAfii DUMINICA 9­0.DMdIR 1394 tipografia «Evenimentului» >* *“ Strada Cicila Mo. ® 4­. Manuscriptele nepublicate nu se înapoiază. Pentru inserții și reclame redacția nu respunde. ADMINISTRAȚIA: strada Goiia No. 54. ZIAR G O T 1 D I A N Director politic G. A. SGORTESGU. Abonámentuí: Pe an............................................ Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonamentului înainte Pentru străinătate se adaugă portul. Inserțiuni, Reclame și Anunciuri: Pe pagina 1 linia gannond 4 ir. pe pag". II 2 Ir. pag iii 50 b, pag. IV linia gannond 25 b. Clini caii conservatorii ? Când la diferite epoce aceleași fenomene se petrec in aceleași îm­prejurări, și sunt efectele a unor cauze identice, atunci este firesc a căuta sa ne dam seama de ele și să găsim explicațiunea. De căte­va zile svonurile de criza ministerială continuă cu o atât mai mare presistență, cu cât desmințirele foilor reptiliane sunt mai desperate. Simptomele unei apropriate schimbări de guvern sunt atât de vădite, incăt nime nu mai crede­m prelungirea vie­ții unui minister atat de compro­mis. Nu pentru întâia data insă acum, s’a răspăndit viteze de cri­ză. Cam in fie­care an, înaintea intrunirei camerilor, se vorbește regulat de schimbări ministeriale. Când dl. Carp promite câte un pi­cior bazatcei conservatoare, cănd d­ata junimistă striga pe toate to­­nurele ca vor mânca sau pe La­­hovary sau pe Catargiu. Dar tim­pul trecea și bararca conservatoa­re remanea in picioare , iar d-l Carp in loc de a mânca ;pe La­­hovary sau Catargiu, manca câte un bobârnac de la conservatori. Ori­cat erau de compromiși in țară, ori cat deveniseră de odioși, ei rămâneau la putere, căci aveau majoritatea de mameluci in am­bele camere. Un guvern care se respectă, observă cu mare atenție pulsul ță­rii, și, când vede că a ajuns nepo­­pular, se retrage. Când ministe­rul are grijă de demnitatea lui, nu cauta a aplica legile ce face, cu baioneta, nici ineaca in sânge protestările nenorociților spoliați. Retragerea demnă se impune, de cate ori nemulțumi­rele isbucnesc in mod neechivoc. Ei bine, con­servatorii nu pot să înțeleagă a­­ceasta. Ei zic , avem majoritate in par­lament, deci țara legală fiind cu noi, nu avem a ne preocupa de rest. Așa raționând, ei nu voesc a se retrage, ori căt de mari ar fi nemulțumirele stârnite de ei. Au insă o bubă, care când se a­­rată pe situația lor, o rup de fu­gă fără tabară. Pe cat timp au bugetul fară deficit, pe căt timp găsesc bani de împrumutat, ei trăesc fara grijă. Au cu ce în­treține­ mamelucii din majoritate, deci nu pot cădea. Vine insă cea­sul cel reu, cănd nu mai merge bine nici bugetul, nici creditul. A­­tunci ințarcă mijloacele și majo­ritatea pleacă pe acasă. Ajuns in această situație, guvernul conser­vator se retrage. Așa s’a întâmplat in 1876. Pe­­ căt aveau incă parale in visterie,­­ nu se preocupau de nimic, ori cat striga țara de tare. Cănd in­să bugetul nu a mai putut mer­ge, cănd fondurile statului ajun­sese la 30 la sută, astfel in ca lip­sea absolut nervul guvernului con­servator, atunci și-au luat bagajele și au plecat. In momentele presente, lucru­­rile se petrec in acelaș mod. Ca­targiu cu ai sei nu se mișcă de loc, cu toate strigatele țarei. Stau la putere cu țara lor legală, ali­mentata din bug t. Dar iată ca deficitul apare și d-l Ghermani se alarmează. Ba chiar incepe stringe baerile pungei, când co­a­legii sei dau navală la visterie. Ceva inca și mai grav, guvernul nu mai are credit in străinătate. IA Sa «sat­ura impPMCKast­ele ISO mii sesaste și s’au sistessmis asu­mai patTM. Sumele pe cari con­tau ca sa facă să meargă chel­­tuelele anului viitor, nu le vor mai avea. Așa că nu numai lu­crările publice votate nu se vor executa, dar nu vor avea bani nici pentru cheltuelile bugetare­­ ordinare. Natural ca majoritatea va dispărea și ea odata cu resur­sele bugetului și cu creditul gu­vernului. Vechea zicatoare , «Point d’argent, point de Suisses» are o cruda aplicare pentru guvernanții noștri. Pentru aceste cauze, de astă dată svonurile de criză sunt atăt de persistente. Au resistat guvernanții noștri, grație cinismului lor, la toate de­monstratele dostile ale poporului roman. Căt timp aveau parale, nu le pășea de nimic, impușeau lu­mea si storceau punga contribua­­bililor. Cănd insă din pungă nu mai esă nimic, atunci își caută de drum. Iată cum au căzut conserva­torii la 1876 și iată cum vor că­dea și acum. Neputând sta la gu­vern de­cât cu lada plină, se duc numai cănd, fiind deșartă, nu mai pot să o umple din nou. Defici­tul bugetar este o calamitate care remăne tot­deauna in urma con­­­­servatorilor, precum ciuma urma odată după ostile barbare. Sirius, : la pensie sau din circulațiune. Din contra­­ i cadrul acestei categorii de prea nostime și mult­e atrăgătoare dame, e reglementat din anii cei mai recenți ai eliberărei lor <1 ■ sub jugul con­jug. Dama romanțioasă o vom numi bunăoară Margareta, căci trebui sa-i dăm un nume; se știe că Margareta e idealul cel mai dulce al amorului, cu toate sublimele lui păcate ; numai , doctorul Faust știe mai mult decât ceva, nu j­a asemenea materie divină. Margareta noastră e vădană de militar , pen­­­­tru acest motiv chiar, o cam sătulă de mutrele și apucăturile cazoni și tratează cu cel mai tenace refuz pa­pitațiunile înflăcărate ale inimilor ostășești. Ea preferă amorul cu civilii, cari sunt oameni delicați, oameni de duh și cu maniere elegante de salon; aceasta’i opinia Margaretei) nu a mea. Mlădioasă ca o trestie sub vânt, la dani, in elanul vertiginos al unui vals, Margareta pare că shoara, picioarele sale ne mai atingănd pământul, și cu inima plutitoare in sferi cerești. E in vârsta femeei pe care marele Balzac o dă femeilor periculoase,a femeilor care știind toate rafinării­e vieței și a diferitelor specii de amoruri, captivă bărbatul cel mai isteț și din omul cel mai stăpân pe sine in toate, face un sclav ridicol ; mai rar femee ca Margareta . Vai ! de nenorocitul Faust ce-i cade­ pe suflet... Semne particulare , e o fem­ee foarte emanci­pată de prejudițiile hipocrite ale acestei societăți,­­ cu toate că se tem­e grozav de siluete. ---------------------------------------­SILUETE O damă romanțioasă. E știut generalminte că­ recrutarea damelor romanțioase, se efectuează din contingentul bine disciplinat al vă­du­vițelor, care, nu sunt incă puse la retragere din oficiu, care nu sunt scoase Fi ii. Casarea alegerei-Noul primar Vom avea alegeri noi in curând. Alegerea colegiului l comunal a fost definitiv invalidată de consiliul de miniștri. In ceea ce privește colegiul al 2-lea, consiliul de miniștri a decis ca a­­cest colegiu să demisioneze, se vede pentru a nu se lovi in prestigiul u­­nor aleși guvernamentali, ne­voind a lăsa să se presupue că o alegere unde a triumfat guvernul poate fi re­sultatul fraudei și a ilegalităței, și ca atare supusă unei măsuri de ca­sare. Ce. Iancu barbișonul a fost În­sărcinat de a convinge pe toți ono­rabilii aleși ai colegiul al II-lea și a i 1 sili să demisioneze. Lucrul se va e­­fectua fără mare dificultate pentru toți, in afară de d-nii Gheorghe Bo­tez și Faur, cari au luat alegerea , lor la serios și cu nici un preț nu ințeleg o șagă așa de proastă ca demisiunea. Costachi ofițerul, mai cu samă, nu-și poate Închipui o ast­fel de crudă lovire și declară sus și tare că, neputând separa voturile sale personale de acele ale poliției, nu va demisiona. Consiliul de miniștri a hotărât ca lista a colegiului intăi, să ai­bă in frunte pe Diamandi, care e desemnat ca viitorul primar; com­binația Sculi este cu desăvîrșire res­pinsă ; consiliul a mai hotărt in u­­nanimitate ca acțiunea politică in lo­calitate să fie cu desăvîrșire luată din mâna d-lui Ventura, și mere­j —­ l dințată comitetului de șepte, cu pu­­­­teri discreționare. Garantăm autenticitatea acestor­­ știri. Frații Sculi vor trece in oposi­­­ție, formînd o disidență,­­cu atît mai serioasă, cu cît șefii acestei disidente sunt oameni de-o energie și de-o inte­ligență necontestabilă. G. A .. Palmele ministerului. înfrângerile guvernului nu se mai numeră. Fie­care zi aduce contingentul seu, numai atăta, conservatorii noștri au pielea cam groasă. Am relatat ori palma dată de curtea de casație in secțiuni unite lui Taede Schwald, cu ocazia de­semnare­ d-lor Buicliu și Ștefănescu ca membri in comisiunea juriului pentru concursul de econo­mie politică de la Iași. Un alt ministru ar fi demisionat , Tache Schwalb insă tot deauna nu s’a găsit atins. Și-a șters obra­­zul cu basmaua și a cerut iertare de la curte, mărturisind:—precum o spune Timpul­­ culpa sa foarte umil, nevoind a se strica ca avocat cu inalta curte, înaintea căreia speră a sa prezintă din nou, când va fi dat afară din ministeriu. Ce să mai zicem de Ghermani, care de o săp­tămână înghite noduri peste noduri, cu reducerea scontului de la Banca națională, deficitul bugetar căderea desastroasă a împrumutului și altele. Oamenii aceștia n’au nici obraz, nici rușine. Când le dai o palmă, îți întorc spetele pentru a primi lovitura de picior. s. Un ultimatum Se știe conflictul iscat intre Filanta și Madagascar. Prin represemtiantul său, d-nn Le Myre de Vhers, guver­nul frinces a cerut: 1) Recunoașterea protectoratului e­­fectiv al Franției, cu toate consecin­țele sale politice și diplomatice. 2) Înființarea de garnizon­e stabile s­i Tananariva. zile.3) Respuns definitiv până in opt Trrrrar Ti Trrrntn’mrrrr­ Boala Țarului Telegramele din Petersburg de azi sunt din ce in ce mai grave. Se așteaptă la fie­ ce moment un desnodămînt fatal. Princepele Qbalinsky, di­rectorul ministerului de externe, a plecat la Liva­­dia, chemat de urgență. nrtmvf0TTTrJxrmjmxir0Tr Mergem la faliment Se știe că deficitul bugetar pen­tru anul curent va întrece suma de 26 milioane. Și cu toate aceste fie­care ministru, in parte, in loc de a face reduceri in cheltueli, se grăbește a risipi banul public. Averea statului e dato­ pradă u­­nei cete de flămânzi, cari se'ntrec in chiverniseală și favoritism. Pen­tru a se umplea golul lasat in bud­get, financiarii conservatori nu au găsit alt mijloc de­cât împrumutul. Renta e considerată ca un isvor nesecat, unde fie­care ministru se adresează fără socoteală. Natural că, in asemenea condi­

Next