Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)

1895-11-08 / nr. 799

ANUL III 799 ABONAMENTE n țară pe un­ an . . . „ pe 6 luni . . . " „ pe 3 luni . . Pentru străinătate, un an Lei 24 12— 36-immar Io si fiu­l EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN !Eced.a,cita, la Tipografia Evenimentul­ui STRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38- Iași H Director politic G. A. SCORȚESCU UE NUMĂR 10 BĂNI MERCURI 8 NOEMVRIE ISO5 Sinnd­uri înserții și Reclame Pe pagina I lin",a gam­ond . Lei 4­ Pe pagina II , „ . . K 2-pe­r IV « . . .­­ 00 Pe­n IV „ . . . 25 lin immar IO bani v $.. 70=***t j .3.­. V! ,8:J ^.A­ministrația : ^ LA TIPOGRAFIA »EVENIMENTULUI“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38 La Gatul J-iu. Partidului liberal-național COLEGIUL 1 DE SENAT. Andrei Vizanti General D Racoviță COLEGIUL II DE SENAT. Constantin Climescu Miltiade Tzoni George Mărzescu COLEGIUL 1 DE CAMERA. Stefan D. Șendrea Tom­a Stelian Prințul Grig. M. Sturza Dr. Leon Sculy COLEGIUL II DE CAMERA. Leon Cosmovici Grigore L Buicliu George Al. Scorțescu Nicu Ceaur Aslan Nicu Catargi Vasile Sculy COLEGIUL UNIVERSITAR. Petru Poni Sub­wrul Tara se resul­tă Chirilă funcționar model Ce prem­ia­ i oendem­ia Atitudinea ziarului N­i­gi­* I­nîți prin moarte Se atinge (■ [UNK]formațiuni Telegrame TARA SE RESUFLA­ Ut, întrunirile publice pe despărțiri pe care le-am­ făcut zilele acestea ne-au procurat ocaziunea se constatăm cu bucurie mul­țumirea adăncă care există un popor pen­tru căderea regimului conservator. Măr­turisim că am fost adânc și simțitor miș­cați de sentimentele de sinceră’ bucurie pe’care le manifestau cetățeni de toate categoriile, partidului liberal, care ’i convocaseră in intruniri. Bucuria lor se exprima nu prin discur­suri lungi șî făurite cu meșteșug, dar cu accente sincere și vicae eș’ite’ din fundul inimei lor curate și oneste.’ Nu mai puteam răbda, d-lor, mișeliele ce ne făceau conservatorii ; ne m­ă­dușau și ne zugrumăm in toate felurile.“­­ Ne-au răzbit cu dările, ne ziceau alții; ne-am vândut și cenușa din vatră și ne lăsam goi și flămânzi copilașii, ca se putem să plă­tim angaziile de tot soiul cu care ne puneau cuțitul la gât. Abia nu se ispră­veau bine unele și irită că veneau la rând altele.­­Ne a prăpădit legea maximului, d-lor, dar ne-a prăpădit și zapcii noștri. j.Mai greu ne apăsau contri­buțiele fără de rege la care ne supuneau aproape in fie­care săptămână, d-nii prefecți, sub dife­rite pretexte , ba bilete de­­ bine­facere, ba de loterie, ori de baluri sau altele. Mai ales asupra zilelor mari ca Anul nou și Crăciunul ne vineau cu liste de sub­scripții pentru familii sarace inchipuite, și ne storceau ultimul gologan. Un sub­comisar ni s’a lăudat ca dovadă de des­toinicia lui că el singur a incasat intr’un an trecut 1600 lei, din secția lui, și că cetățenii erau nevoiți se tacă și se ’ dea, căci alt­feliu subcomisarul spunea că avea ordine de la un fost prefect de Po­liție să să’i persecute și să-i șicaneze ! Iată regimul conservator in toa­tă golă­­ciunea Iui murdară. El se poate rezuma printr’un singur cuvânt expresiv ; regimul­­ pungășiei ! Cetățenii mai de jos și prin aceasta toc­mai cei mai nevoiși erau supuși in per­manență la o răfuială și o pung­ ășeală in regulă, organizată sub patronajul’și mnul­ta direcție, de­sigur interesată a’prefec­ților. Ei erau considerați ca niște oi bune de tuns regulat pe fie­care luna. Căci sub acest regim conservator boieresc ajunse­seră cetățenii a nu mai cunoaște de mai inainte suma diferitelor feluri’de biruri pe care le aveau de plătit, întocmai ca pe timpul regimului fanariot, ei au ajuns a plăti câte 12 și 16 sferturi pe an, la Stat, și pe de asupra acestora resferturi­­yrfi care intreceau Suma celor de’mai sus ”și care intrau in pungele diferiților func­ționari ai regimului conservator ! „Ne-au prăpădit boerii, d-lor“, iată vor­ba cu care ne intimpina regulat fie­care cetățean venit la intrunire.“ Avem nădej­de că de-acuma ne vom mai resufla și noi, și că vom putea trăi mai omenește. Știm că dv. ne-ați făgăduit desființarea­­ atâtor taxe apăsătoare și avem credința că vă veți ținea de cuvânt“, încă un fapt care ne-a bucurat foarte mult, a fost mulțumirea pe care o aveau toți cetățenii veniți la întrunirile noastre că nu au fost siliți de nimene, de nici un a­­gent polițienesc ca se vie la intruniri. Cu toții mărturisau intr’un glas că n’a căl­cat picior de subcomisar ori epistat și că aceștia nu se amestecă de loc. Acest fapt a produs o deosebită im­presie asupra cetățenilor, care erau o­­bișnuiți a se vedea zi și noapte asaltați de nenumărații agenți polițienești in tot timpul perioadelor electorale. Fie­care cetățean simțea o adîncă mulțumire in sufletul seu, vă­zânduse lasat in pace și liber de a face ce poftește. Această libertate deplină, a cetățenilor și a alegerilor a produs o adâncă impre­sie in inima cetățenilor, iar partidul li­beral va trage unui folos necalculabil de mare. Cetățenii au aci o dovadă preliminară că partidul liberal, ’și va ținea și celelalte angajamente a­le sale, tot ast­feliu cum și-l ține pe acest dintăiu de a nu siliți voința alegătorilor. Ei ’și zic că dacă gu­vernul liberal care are poliția in mână nu vroește să ușeze de ea, și să-și facă interesele sale de partid, lăsănduși’ soarta la absoluta voință a cetățenilor, și aceasta numai pentru a s’e ține de’ cuveni,’ de­sigur că tot ast­fel va urma și cu celelalte an­gajamente a­le sale. Ei incep să ințeleagă deja că partidul liberal voește să-si atragă favoarea și încrederea cetățenilor nu prin presiuni și inșălătorii, cum au făcut adversarii noștri, dar prin faptele și măsurile bine­făcătoare pe care le va lua, pentru ca să ușureze și să îmbunătățească soarta celor nevoie­și. Cel intăi angajament libertatea a­­legerilor — ’1 văd deja realizându-se, de acee­a ei au increderea că partidul li­beral va indeplini și pe celelalte. Ei se văd pentru prima oară acum li­beri de ori­ce presiune și amenințare, și de aceia din propia lor pornire, din con­vingere și din inimă se strâng împrejurul partidului liberal. Țara resultă! Sikîiil ! Natalia .­Fălticeni Ș’­a terminat stadiul pe care la făcut in orașul nostru, la liceul doi de domnișoare, a­poi, fiind-că tot d­auna este un apoi—și fiind­că toți și toate su­ferim de nostalgia locului de care ni se leagă a­­mintirile copilăriei noastre, domnișoara Nathilie a părăsit, cu oare­care regrete vagi, cetatea statuei lui Stefan cel Mare și Miron Costin, pentru a se retrage in pitorescul Fălticeni, unde caută să se de­prindă cu toate banalitățile lumei aceastia, și mai ales a­le provinciiei. Crescută in pension , n’a avut incă­­ timpul de a pătrunde cu ochii celor 16 ani ce i aprind sufletul toate tonurile lumei pe care Schopenhauer au văzut’o printr’o prismă atât de pesimistă. In sufletul ei ten­or razele vieței se restrâng ca intr o apă liniștită, făcând ca refracțiunea să fie a­­tât de visăcătoare, și curată Continue ea zice că și André Chenier, in clipele de nedumerită neliniște care o ai din cauza tran­ziției, celor două luni—școala și orașul—j’di passé fais premiers à perne. Tonurile ochilor ei variază după lumina soarelui și a sufletului ei Dacă afară e senin și o zi caldă de primăvară, iar in sufletul ei e o liniște de tine­­rețe, atunci ochii ei sunt căprii, m­iei și galeși; din contra, dacă nori de plumb se grămădesc pe cer, iar in suflet vibrează coarda vre­unei dureri, vre­unei amintiri dureroase frumoșii ei ochi se in­tunecă, genele dau ton de lancolie privirilor plic­tisite și doritoare de orizonturi nouă calde luminoase. Semne particulare : până mai eri petra mulți nu­mele ei adevarat era necunoscut; toți o cunoșteau sub numele de Coca —Merge foarte regulat la biserică și cu toate acestea nu prea simpatizată cu sființii. Parfum­ favorit: Violette de Parme Lectură de predilecție: Vlăhuță . Din albumul ei: Je m’attche ou je meurs. Jicâ Revizuirea constituției . Deputații socialiști din camera fran­ceză, au înaintat un proect de lege pen­tru revizuirea Constituției. ■ ..........~-----------------­ Serbarea de mâine Când iți amintești de regenerarea tea­­trului roman, nu se poate să nu ți amin­tești si de Flechtenmacher. Alături de Millo și Alexandri, el s-a sacrificat în­treaga viață pentru intemeiarea și înflo­rirea teatrului roman. Dar ceva mai mult. Pe când la literatură erau mai mulți cari colaborau, in muzică nu se găsea de­căt Flechtenmacher. Fl a fost cel din­tâi, care s’a inspirat de cântecele popo­rului, pentru a le culege și a le pune pe note, așa că ele formează astăzi un mo­nument etern. De prisos să reamintim toate operile genialului maistru, căci fie­care le cunoaște și le știe pe de rost. Când retras, admini natura înverzită și fredonezi incet o doină, fără de voe vei șopti incet numele lui Flechtenmacher, intri atâta acest nume e legat de muzica noastră națională. Dar vai, ce crudă soartă. Pe când a­­tăția nimernici se resfata in bogății și lux, Flechtenmacher, care a muncit o vi­eață întreagă, se află astăzi bolnav, cu­prins de mizeria cea mai neagră, fără nici un ajutor. E aproape de necrezut cum acest om a putut fi lasat să ajungă intrio astfel de stare, și cu toate aceste e adevărat, e cruda realitate. Dar in ma­rea durere ce ne frămînta pe toți, avem o umbră de mangiere că la ieșeni Flech­tenmacher a apelat pentru a-i veni in a­­jutor. In Iași Flechtenmacher și-a petre­cut cea mai mare parte a vieței sale și datori sunt ieșenii de a se stringe la o laltă și de a scăpa de mizerie pe bă­­trînul artist, de a-i da mijloacele să-și petreacă restul zilelor, fără grijă de a doua zi. Nu mâindoesc că mâine sară, sala con­servatorului va fi prea mică pentru a cu­prinde pe toți acei cari vor veni să asiste la concertul organizat de profesorii con­servatorului, in folosul lui Flechten­macher. Mai auzind o dată acele cântece du­ioase ce-ți pătrund sufletul și mintea, vă veți convinge căt de m­are a fost talentul lui L­echtenmacher, și căt de înaltă e o­­pera filantropică la care ați fi contribuit. _________________ $ DAN. *in­*ri­ n- ■iTi­ Autonomia Comunelor Comisiunea pentru proiectul organiză­­rei și autonomiei comunelor, a terminat aproape in total lucrările. Acest proect va fi supus­ cercetărei d-lui N. Eleva, ministrul de interne, peste câ­­te­va zile. SPIC. Hrana soldaților încă o excelentă măsura luată de mi­nistrul de resbel. D. general de divisie Budișteanu, ma­­nifestându-și via­ța solicitudine pentru bunul traiu al soldatului, a hotărît ca toate corpurile de trupe să primească la fie­care masă un fel de mâncare mai mult. Pană acuma unele corpuri dedeu două feluri de mâncare la masă, dar cele mai multe nu primeau de­cât o singură rație. SPIC. RESBQIUL (Germania a aderat la strugiuierea Austriei, «se a la sa parte cu toate pu­terile, lan ru­mpani­e com­un­ă pentru liniștirea răscoalelor din Turcia. * * * Consiliul de miniștri eng­lez a dis­cutat de asemenea această chestiune, fără a se pronunța in mod definitiv. * * * **e de alta parte se anunță că Ru­sia ar vra să sprijine pe Anglia, in­cașul cănd această putere ar Între­prinde o campanie Isolată in­­furda. .. De dorul tatei O ! tată care-o data, ai fost și tu pe lume ! Ce-a mai ramas acuma, din tine ș’al teu nume ? Nimic de­cat o cruce o­mană de pămint, Ș’o suvenire scumpă ce-i simbolul meu sfant. Acum, cine mai vine, dup’atît timp trecut, Să tulbure tăcerea mormăitului sau mut ? Vai­ nimeni de­cat mine, copilul tău orfan, Rămas sa treacă singur al vieței mare­ocean ! Uitatu-te-au și rude ș’amicii te-au uitat, ca și cum tu in lume, nici n’ai fi existat . Uitatu-te-au cu toții, ca și pe o poveste, C’așa să uită ’n lume, ce-a fost și nu mai ieste ! Eu, numai dragă tată, nu pot a te uita, Căci numai pentru, mine e scumpă lip­sa ta! Ci, căt voi fi in vieață, lăngă mormân­tul teu, Veni-voiu se plăng dorul, ce ’neacă pieptul meu! Iaș și Adrian Milian Tinio in­ Constantinopol —După știrile din Constantinopol, in timpul turburărilor­ de la Sivas, la 14 Noembre, au fost 500 de oameni morți. Orașul Guerin este inconjurat de Turci, Kurzi. E temere de brutalități, dacă s’ar lua acest oraș.* —Torpilorul austro-ungar „Schenico“ și avisul italian Archimede sunt așteptate aci ca noui staționari. Știrea din Sinai după care niște preoți catolici ar fi fost asasinați nu se confirmă. * * * —In cercurile diplomatice de act pre-I­domină opiniunea că trebue lăsat Portei­­ timpul de a executa măsurile luate și tre­buie așteptat pentru a vedea dacă aceste măsuri sunt suficiente pentru a garanta ordinea in provinciile unde s’au produs tulburări. 3) in truacăt Se zice că radicalii au de gând să desființeze sis­temul metric și să reintroducă decedatul COT. Aceasta-după propunerea lui Chirilă Cotui, care a cotit mai multe fălci de iarbă. Stag MIȘCAREA IN BASARABIA In fața știrilor alarmante ce le primim din Italia, am organizat un serviciu special de informațiuni, făcut de câți­va amici ai noștri din Basarabia. In curând vom deschide o rubrică specială relativ la mișarea trupelor rusești din Basarabia. RED. Chirilă funționar model Eri s’a prezintat la primărie, locuito­rul Gh. Neculcea din Tomești, arătând că d. Chirilă Cotu a răpit, sub pretext de rectificare de drumuri, 6 fălci din moșia Comunală, pentru a le alipi de via­ța. Faptul ar fi de notorietate publică. Comisia interimară a dispus pe de o parte anchetă locală, care să arate de la ce epocă a fost sevârșită această răpire și de câte venituri a fost lipsită comuna, pentru a le cere pe cale judecătorească. Pe de altă parte a trimis in copie de­nunțul la ministerul de domenii, pentru a-și valorifica drepturile asupra terenu­lui răpit. Suntem informați că trei denunțuri de asemenea natură au fost înaintate mi­nisterului. Sperăm că in urma celor ce se vor do­vedi prin anchetă, d. ministru de dome­nii, convins de valoarea cinstei func­ționarului conșciincios ce-l are, va re­strea contractul oneros încheiat de d. Carp ,cu acest contrabandist fără nume. S. UNIȚI PRIN MOARTE DI. și d-na Chateaux, in etate de vr’o 70 ani, care trăiau o viață foarte frumósa, se iubeau incă atât de mult, in­căt voiră să moară, impreună. D-na Chateau suferea de boală de inimă și fiind-că doctorul îi prezise că nu mai are multe zile, ambii soți se asiic­iază cu cărbuni. Acesta e un caz unic in felul său, ceea ce in ziua de azi ar fi aproape imposibil sa mai găsești asemenea sentimente. C. Sa stîng Ultimele statistici asupra populațiunii din Romînia au pus in evidență un punct de o extrem­ă și dureroasă gravitate. E vorba de rezultatul care iese din a­­naliza statisticei : descreșterea populațiu­­nei române la sate și in oraș, mai ales a­­colo unde elementul evreesc predomină. Deja de lung timp lucrul acesta era bă­nuit, dar, din cauză ca datele sigure lip­­sau, nu se putea preciza nimic. Astăzi, din nefericire, putem controla mai mult de­cit sigur mersul populațiunii române și din toate tabelele comparative rezultă un lucru : morțile covirșesc nașterile. E o chestiune vitală aceasta pe care o tratăm noi astăzi. In Francia există aceeas chestiune, a­­gitată insă mult mai violent de­căt la noi și sunt cunoscute cauzele descreșterii populațiunii aratate de dl. Diamandi, actu­alul redactor de la Lumea Nouă, in de­cedata revistă Critica Socială. Fără îndoială, cauze adinei și nu îndes­tul de bine­­ studiate vin să hotărască des­creșterea populațiunii romine. E, in adevăr, de mirat, cum in o țară ca a noastră, in care pămintul abundă, și populațiunea e rară, cum se face că nu­mărul morților e mai mare de­căt al năs­cuților ? Și să nu uităm­­ că țara noastră ocupă locul de frunte in privința națio­nalității. Fără îndoială, răul nutriment, lipsa de asistență medicală, ignoranța, prejudiciile, sifilisul contractat in armată, alcoolismul, sunt atîtea cauze cari vin să lucreze in direcțiunea aceasta. A sosit momentul ca statul, al cărui rol intervenționist il susținem noi, trebue sa se amestece, pentru a se aviza la mă­surile ce trebuesc luate in această ches­tiune vitală. In primul rînd se impune monopolul I alcoolului, instituțiune care va pune frîu intoxicării continue și permanente a pă­turii țărănești, încă ceva. S’a observat că copiii până la cinci ani sunt acei cari <ja­u cel mai mare tribut morții neîndurătoare. Și aici nu poate fi chestiune de alcoolism, ci de o lipsă totală de îngrijire, de cunoștințe necesare pentru creșterea copiilor și d­e asistență medicală. Asupra acestor puncte nu putem fn­de­­ajuns stărui și credem că liberalii vor fi acei cari, dînd votul universal, vor sti­mula viața păturii de la țară și se vor a­­viza și la măsurile de asistentă necesare. DIGAMA. Arestarea lui Arton O telegramă ne anunță că Arton, cele­brul Arton, care un moment a trecut și prin Iași, a fost in fine arestat la Londra, acuzat,­­pentru bancrută frauduloasă. A­­restarea lui Arton se explică prin faptul că actualul guvern francez, ne­avănd nici un clin nici in mănecă cu vestita panama, n’a avut nici pentru ce să menajeze pe Arton. Atitudinea ziarului „Lupta“. Cine a urmărit de aproape atitudinea ziarului „Lupta“, care oglindește perfect linia de conduită ce oportuniștii noștri (așa zișii radicali democrați) au urmat in diferitele timpuri ale evoluțiunilor lor po­litice, a putut vedea, că’firul conducă­tor, care i-a imprimat o atitudine sau alta, a plecat tot­de-una nu din principiele ra­dical democrate, nu din moravurile noi politice, nu din școala nouă politică, pe care le au trâmbițat la începutul lor po­litic intr’un mod asurzitor , dar a plecat tot­ de-una din interesele electorale ale a­­cestor diferite timpuri. Tunând și fulgerând in opoziția unită contra regimului lui Ioan Brătianu, pe a­­tunci pe cănd iși ajustaseră atăt de bine masca falsului democratism și a ideilor Înaintate, in­căt nu puteau fi apreciați la adevăratul lor rol de saltimbanci politici, bateau toba cea mare a unei reclame a­­mericane sub drapelul chestiunelor eco­­nomico-social-politice, eschibănd un în­treg program radical democrat, care ți se prezintă ca singurul scop, ca singura țintă a unei înjghebări noi politice, care avea să reformeze moravuri, să facă școa­­lă in această țară. Pe paginele ziarului Lupta, pe primele ei coloane să publicau articole reclame, care să atragă aderenți sau mai bine zis clienți la noua firmă politică, care arunca in piață acțiuni la purtător. Mulți atrași de lustrul firmei pe care sta scris, partidul radical-demo­crat, precum și de statutele acestei aso­ciații, închegate intr’o broșură care purta titlul , programul democrat radical, au căzut in cursa reclamei și luând de mo­nedă bună principii, procedee, școala cu­prinse in program, au alergat și s’au în­regimentat in acel partid. Atitudinea de pe atunci a ziarului Lupta, alături cu o campanie violentă contra lui Ioan Bră­­tianu, era caracterizată și printr-o cam­panie de propagandă acută a principiilor radical-democrate. Judecând insă după fa­zele prin care a trecut de atunci Lupta, in ceea ce privește atitudinea ei, pe care a căutat să o adapteze imprejurărilor sau ca să zic așa, să o aclimatizeze cu nece­sitățile timpurilor, așa ca firul conducă­tor să nu sufere eșecuri ; putem zice as­­tă­zi,­că atitudinea ei de pe atunci nu pleca din o adâncă convingere a princi­pielor, ci avea de scop a gândi la senti­mentul public, de a-i regularist așa, ca la epoca alegerilor generale reușita să fie incoronată de cel mai mare succes. A­­ceasta a și autorizat pe șeful acelei gru­pări să zică pe atunci numi alt șef, care să inspira de la sfere superioase, sa ii zică in parlament: e mai demn să lingu­șești mulțimea, de­cât să lingușești un singur om. Această gândire exprima un mare adevăr, zis poate fără voe. Toată po­litica să reducea in a linguși și nu lin­gușești de­căt cănd te aștepți la ceva, in urma unui asemenea act demn; restul nu era de căt reclama cu care acoperiai acest act nedemn. Lingușesc mulțimea pentru a’mi asigura situația. Nu credeam nici nu speram pe atunci că’mi va fi po­sibil să lingușesc vre­o­dată acolo unde am scuipat; de aceea nu-mi era teamă. Cănd insă s’a văzut că mulțimea nu e tot­de­una gata a respunde la lingușire cu buletinul de vot, cănd s’au convins’ de fapt, că poți cădea la alegeri și incă in mod onorabil, cu aceste infame colegii restrânse și că poți rămânea in afară de parlament, fără ca mulțimea lingușită să plângă prea mult pentru această pagubă, atunci ai schimbat atitudinea, după in­teresul electoral și ai intors puțin spa­tele mulțimei, as­igurănd-o totuși, că n’ai cedat o iotă din programul tău, găndin­­du-te poate la vremurile că va fi o dată nevoie să mai faci apel la această mul­țime in numele marilor principii demo­­crați-radicale, in numele marelui sufra­

Next