Evenimentul, ianuarie-martie 1896 (Anul 4, nr. 844-914)
1896-02-14 / nr. 876
ÄBOMWIEIHTE trannt« pe an an . . . . Lei 24- „ pe 6 Inni . . . . n 12— „ pe 3 Inni ... * 6— Patru străinătate, ac an * 36- -Jn numar 10 bani 0W mjnAR 10 BANI 1 ZIAR COTIDIAN MERCURI 14 FEBRUARIE 1896 • »>_ ___I G.A.SCORTESCÜ | j.c.-h. r»iirtCf«.H tnsarfii și Reca« Pe pagina I lin.a garmond . Lei 4— Pe pagina II , „ . . „ 2~ Pe * Hln . . . 50 Pe „ IV * ... 35 Njd numâr IO bani Redacția la Tipogrrafla 3Bvexi.Incient-u.ltil H Jl)%T6CtOf* politic H ^dxniniatrația, : Sutnavui Clerul și legea Pensiunilor Cronica Bisericesc^ Epigrame Abatorul fără apă Clerul și legea pensiunilor Mulți se vor întreba, după cum ne am întrebat și noi, care să fi fost motivul ce a putut îndemna pe autorul actualei legi a clerului mirean, ca să scoată pe clerici de sub regimul legei generale a pensionărei funcționarilor publici și să-i treacă sub un alt regim, excepțional și mai aspru, pe cătă vreme noi nu cunoaștem vreun motiv plausibil întru aceasta. Explicarea n’am putut’o găsi de cit in faptul, că autorul Jegei, a avut oarecare patimi și pofte de rezbunare asupra unei clase a societăței și fiind a tot putinte a căutat a se resbuna cu un moment mai nainte, ocasia fiind bine-venită. Știam și noi ca și lumea toată, ca guvern și camere, căteodată, in anumite rasuri, mana lor e forțată a crea o legiuire nouă care să respundă unei necesități pe atăt de urgente pe cit de escepționale. Dar iarăși știam că măsurile escepționale să aplică numai în sensul de a se încuraja o clasă a societăței la munca ce este chemată a îndeplini in folosul Tarei sau al societăței intregi. Așa bunăoară, am văzut cum in timpul resboiului s’a simțit nevoia a se acorda oarecari avantaje corpului ofițeresc precum și luptătorilor pentru independență, care prin finalitate vor fi perdut vre-îun membru al corpului și ar fi devenit infirmi. Dară in timpuri normale, liniștite, și plecând de la punctul de a imbunătăți o stare de lucruri recunoscută de toți" ca rea, să lovești in drepturi câștigate "de o clasă întreagă socială, fără un motiv serios de ordine publică, ni se pare că, cel puțin, ca să nu zicem mai mult, lucru e neexplicabil. Preoții și Diaconii, precum și cîntăreții bisericești sunt după cum s’a zis de uniia niște funcționari publici și ca atare merită aceiași solicitudine din partea statului, cu toate că după părerea noastră ideia de a se considera Preoții numai ca funcționari este greșită ; pentru că altă menire au clericii decit funcționarii și nu se pot compara atribuțiile și sarcinile unor misionari cu acele ale funcționarilor. Dar să ne supunem acestei păreri și să admitem teoria ca servitorii altarului să fie considerați ca funcționari ai statului sau comunei. Teza fiind pusă astfel sa discutăm, dacă prin noua lege asupra clerului mirean s’a ținut samă macar de aceasta opiniune in ce privește salariarea și pensionarea Preoților, Diaconilor și celorlalți servitori ai cultului Bisericei de răsărit, cari datori sunt a propaga morala și smerenia un popor, dând ei însăși pildi corectitudinei, moralei, indurărei și bunei cuviințe. Ca salare preoții erau plătiți sub legea veche cu 100 lei lunar, insă fără nici o speranță de urcare a fetei fie macar după un număr oarecare de ani serviți. Drepturile lor la pensiune fiind aceleași ca ale celorlalți tineti mari publici conform legei generale a pensiunilor. Prin legea nouă să crează pentru preoți o disposiție escepțională, care pe lingă ea răpește drepturile câștigate de acei bătrâni, «era mai mult, ’i pune sub un nou regim, pe care ’l putem numi vitreg, dacă nu miserabii. Căci, noua lege, prin art. 30, dispune ca drepturile la pensiune pentru clerici să valorează numai la etatea de 70 ani sau și mai înainte dacă se va constata o infirmitate incurabilă facîndu’l neapt a mai continua serviciul. După care apoi urmează al 2-lea alineat ceva mai indulcitor, căci el acordă dreptul a se socoti și anii serviți mai înainte de punere in aplicare a legei noi pentru liquidarea dreptului la pensiune, lăsînd insa in uitare că pe timpul trecut s’au făcut rețineri la salarul de 100 lei lunar sumă la care trebuia să se înscrie și pensiunea sa, pe cînd după noua lege, art. 28, salarele se reduc la 60 și 40 lei lunar. Că nedreptatea este revoltătoare nu mai remâne indoială și ne place a crede că opinia publică se va mișca cu oarecare tărie, pentru a se ameliora soarta acestor oameni preoți și diaconi precum și cântăreți bisericești. O comparație intre funcționari și servitorii altarului ar fi foarte folositoare pentru a lumina opinia publică de dreptatea causei ce susținem. Funcționarii incep ca copiști de la salarul de 100 lei lunar și treptat, treptat, după meritul fiecăruia și după vechime, ajung la salare de 3—4 și chiar 500 lei lunar, iar drepturile ia pensie să liguidează după salarul celor din urmă 5 sau 3 ani. Cel ce a făcut serviciul timp de 30 ani, adică ultima limita a anilor de serviciu a i cîștigat dreptul la pensiune cu dispensă ele vristă. Pe cînd Proții, Diaconii și cînreții cultului, la salar "n’au nici o șansă de avansare, căci toți sunt plătiți egal de prost, cu 60, 40 sau 30 lei pe lună, iar la pensie nu poate trece decit fiiul infirmi sau atingînd etatea de 70 ani, fară a i se ținea samă de numărul anilor serviți. Noi nu intelegem condiția de etate pentru valorificarea dreptului la pensie, din moment ce ai îndeplinit ultima limită a anilor de serviciu. Rezultă deci că fețele bisericești nu sunt plătite nici ca funcționarii. Cu toate că, pretutindeni noi, ei ar trebui să fie puși in o condiție superioară, in viderea rolului moral ce-l au. S’au ridicat obiecțiuni că Preoții n’ar trebui să fie retribuiți din casa Statului , pentru că in atare caz, pretențiuni de același soiu s’ar putea ridica și din partea servitorilor celorlalte rituri. La acestea răspundem: 1) Că constituția Țorei a proclamat in mod solemn numai religia ortodoxă ca dominantă in stat și al 2-lea) Că Bisericile noastre ca așezăminte vechi au avut averile lor, imensele lor averi, care prin secularizare au trecut la stat și că numai averile bisericelor au făcut avuția statului. Nici unul din celelalte culturi, sau religiuni, ne aflându-se in așa situație, n’au drepturi cîștigate ca servitorii bisericei ortodoxe și nu pot ridica aseminea pretențiuni. De la aceste considerațiuni precind, lucrul e vădit că clericii sunt in tot dreptul a pretinde ca reforma legei clerului să se intindă și asupra imbunătățirei stărei lor materiale, sporind salarele, și asupra reformei articolelor relative la pensiune, trecîndu-i sub disposițiile legei generale a pensionarei tuturor funcționarilor publici. Nu ne îndoim că actualul Ministru al cultelor va asculta cu toată buna-voință ce-i caracterisă dreptele cereri ale asupriților clerici și le va da cuvenita reatisfacțiune. _____________Un cleric. SliuTsi Margueritte Cmn de rău imi pare uneori ca n’am trăit in alte timpuri, in acel secol cînd oamenii iu bărbeau mai cu greu.—La vrîata mea astăzi sunt bătrîn.... azi am numai regrete. Viața trece repede!... Dar pe femei cum se plîng. Toată fericirea și frați lor este un frumuseț ., care, din nefericire — ține foarte scurt timp Ca od ce om, am iubit și eu, am fost atins de săgețile lui Cupidor in mai multe rînduri; dar de prima mea iubire când írni amintesc in cutremur. O întâlnisem la moșie, la moșul meu, acum avr’o zece ani și cît am văzut-o pe dânsa, idealul visurilor mele de atunci—am rămas fermecat Me întorceam mai eri de la Fălticeni -La gara Pașcani văd că e urcă in tron o damă elegantă, care după aparență, nu părea bătrînă, dar căreia, cu multă indulgență îi spun că este plăcută —, de frumoasă nici mai vorbesc. Stăm ghemuit intr'un colț al cuplului și oarecum puat— sau mai bine zis—amărît, că soarta m’aduse e să călătoresc alăturea de o astfel de femee. Mi se părea insă că o cunosc, că voacea nu-i streina și nu mă înșelam ia era Margareta, — idealul visurilor mele de acuma 9 ani. O priviam și nu-mi venea să cred oehior Era cu putință ca in un scurt timp să ajungă intre astfel de stare Te revolți la aceste lucruri, la această batae de joc a naturei ș' n‘au cui cere ajutor, pe cine să invinuești Mĕ uitam la dînsa și cu cît o priveam mai mut cu atît plîngeam in mine, tinereța ei, plîngeam frumuseța și .. moartea ei. Un ultim cuvînt: de vreți să nu vă pară rea de viață, folosiți-vă bine de ea, petreceți, căci timpul e scurt și trece repede, mai repede da cît te ai gîndi Bietul Jică Alegerile ii âigik Dl. Mobiy, fost ministru, a fost ales deputat la Montrose in contra d-lui Wilson, unionist. La Suthampton, candidatul liberal d' Evant a fost ales deputat in contra d. Fandy conservator. Aceste alegeri sunt un triumf pentru partidul liberal. Zbarnaitoare D. P. P. CARP LA PENSIE.... Desigur că multora dintre cititori le va fi părind curioasă de tot știrea că șeful junimistelor trece la pensie. D. P. P. Carp a cerut ca sa fie înscris de la 1 Aprilie printre pensionarii statului. D-sa avind vechimea de 10 ani ca ministru plenipotențiar, și in cabinetul conservator, va primi o pensiune de vre-o 430 lei pe lună. Mai rămine acum șeful junimiștilor doar să se călugărească ! Zice „Lumea Nouă“ SPIC Insurecția din Cuba Depeșile din Havana anunță că banda Maceo, a atacat orașul darnica și a incendiat închisoarea și mai multe case. Garnisoana, compusă din voluntari, a făcut o eroică aparare o colonă spaniolă, alergând in ajutorul garnizoanei, ucise 12 insurgenți și făcu numeroși răniți. Banda lui Maximo Gomez a fost atacată de trupele spaniole și a fost pusă pe fugă cu mari perderi. ** * Generalul Wegher, șeful operațiilor militare din Africa, a declarat că resultatele obținute deja pănă acuma, sunt excelente și că generalul e, convins că finitul insurecției se apropie. Spania nu va avea trebuință de a mobiliza reservele sale pentru a le trimite in Cuba. VARIOLA In județul Teleorman, de la începutul epidemiei de variolă, in luna Octombrie, 1895 până acuma, s’au îmbolnăvit 2,519 persoane, din care au murit 404. D in același timp, sa’u tăcut,, in acel jur deț peste 26000 vaccinațiuni și revaccinațiuni. ISPIC Italienii în Africa i I Din Massauak se telegrafiază că posturile care păzesc plantațiunile au fost atacate de 1,100 derviși, cari au fost surprinși de Italieni.* . .* * **. O companie trimisă să stabilească linia telegrafică intre Marmarat și Adigrat a intălnit pe insurgenți si i-a bătut. A* * Menelik se află la sud de Massanah și caută să atragă pe italieni in afară de positiunile lor. -imihîn Timilett ,Epigramă Prietenului X. Nu mă mir ca bei amice La crîșmari, și nu plătești, cei de tine au nevoie. Pentru dânșii o firmă iești ! Jean. Stînaîia in Turcia După niște știri din Constantinopole, locotenentul Said,aghiotant al generalulului de divizie, Mehmed-Ali-pașa, a fost arestat ieri la Adrianopol și transportat la Constantinopole. In urma unor mărturisiri ale lui Said doi librari, două amploianți și un capitan au fost asemenea arestați. Ancheta condusă de Vali-ul din Adrianopol a constatat că inculpații aveau raporturi cu comitetul central tânăr turcesc. Comandantul corpului de armată, mareșal Mahmud, și-a dat demisia, pentru că arestarea lui Said s’a acut de cătră Valiu fără ca sa fie instințat. Abatorul fără apă Consiliul comunal, in ședința de Duminică, pare-mni-se, a luat o foarte bună disposiție, hotărînd a nu aduce abatorului nici o suprimare dăunătoare. Nu actualul consiliu are vr’o vină in această chestie, ci foastele administratiuni conservatoare, care din abator au ținut numai să facă o chestie de reclamă, dar nu Să facă o instituție sănătoasă și in conformitate cu trebuințele orașului. Dacă lucrările n’ar fi deja atît de avansate, daca atîtea sute de mii de franci nu s’ar fi deja cheltuțt, negreșit că cel mai bun lucru ar fi de a-l suprima in întregime și a reconstitui unul in marginele trebuințelor și a mijloacelor de care dispune comuna. Dar totul e prea târziu, nu mai ai încotro, căci clădirea e rădicată și banii, in mare parte, cheltuiți. Prin suprimări insă, s’ar fi realizat oarecari economii, dar pe lingă că s’ar fi adus abatorul la o stare și mai rea, actualul consiliu și-ar fi insușit o responsabilitate, pe care nu-și o poate lua, pentru că întreaga respundere al acestui abator fantezist, fără direcțiune și fără apă trebue se remitexclusiv aupra administrațiunelor conservatoare, singure vinovate. Un lucru însă ar putea face actualul consiliu: a grăbi ancheta și a trage la respundere pe cei vinovați. ’ Aceste zise cu privire la votul consiliului, voiu continua mâine cu chestia ce mă preocupă in special abatorul fără apă. i DAN. ii. TELEGRAME (Serviciul ziarelor streine) PLYMUTH.Vaporul care are pe bord pe Jamenson a sosit. Domnește o mare civ*i tație OPRETORIA.Dl. Kruger a declarat că știrea privitoare la apropiata declarație de independență a Republicei de sud africane este o minciună răuvoitoare. ATHENA. Regina s’a dus la oțel unde este expus corpul amiralului Calogera și a făcut o lungă rugăciune. MADRID. Astronomii observatorului din Madrid, au văzut un fructer focos foarte mare. FILADELFTA.Congresul pentru arbitragiul internațional a primit o scrisare de la d. Cleveland in care exprimă speranța că congresul va ajuta la creșterea simpatiilor in favoarea arbitragiului dintre națiuni. PARIS.—Bourgoisa trimis pe miniștrii Gagme și Drumer să ceară explicații lui Poincare pentru cuvintile ce i-a adresat in cameră. Poincare s’a constituit martori. Martorii au găsit că nu e caz de duel. DOI TINERI In toată ziua, regulat Doi tineri nu-i numesc In una din cofetării Pe la vre-o trei, sosesc. Își aleg locul lângă geam, In colțuri diferite, Și, vis-a-vis, cum stau, priviri Și -aruncă învrăjbite. In ochii lor lucesc scântei, Când se privesc cu ura , S’ar sfâșia cu dinții, dar.... Tac amândoi din gură, iar când apare, trece Ea Pe la fereastră agale. Rivalii, cu priviri de foc ! se ațin în cale. Tinerii mei se înroșesc Atuncea, lucru mare, O urmăresc din ochi, pe rând bine ce Ea dispare. Astfel, in fiecare zi, Ca niște sentinele, Ei stau postați și—ca attendant Consumă caramele. Lucrul ie grav și de cumva Va fi să se repete. Probabil că, vom auzi de săbii, de florete. Și -apoi, afacerea, ieu cred, Astfel dacă se curmă, Ii va costa încă mai scump.... Banchetul de la urmă, fușk», Done vorbe și ii fi covîști De când cu banchetul „Evenimentului“ d. Misir, factotumul „Erei Noue“ sufere de insomnie. El nu poate concepe nici cum că un ziar pote trăi și progresa de la sine, de vreme ce pentru a isbuti să facă ca „Era Nouă“ să apară, trebuie sa se umilească in a aduna pomeni de la cei câțiva cari mai rătăcesc prin saloanele Neuschotz, nici cum un ziar poate sărbători printr'un bemedet trei ani de muncă neîntreruptă, deoarece un chestie de banchete, directorul „Erei Nouă“ nu înțelege decât libațiunile din cabinetul prefectorial a d-lui Ventura, înconjurat de o brâie de bețivani pe care apoi să-i asmute asupra cetățenilor. Aici răbdare stimate directore, vei fi iarăși avocatul statului, clienții vor afl,aua din nou și cetele de bețivani vor fi puse iarăși sub comanda d-tale. Și nu uita un lucru: Sava e disponibil, chiar cu începere de astăzi. * * * Nu cunosc pe d. colonel Botez, comandantul regimentului 13 de dorobanți, dar mi se afirmă că e un om cu desâvîrșire drept, si bine-voitor, cari iși îndreaptă întreaga activitate pentru a face mai dulce și mai suportabilă vieața celor chiemați ■pentru apărarea patriei. De la venirea sa in Iași,a îndreptat multe rele și s'a făcut iubit și stimat de soldați. Iată ce mă face a-i atrage atențiune asupra următoarei scrisoare ce am primit-o și pe care o înregistrez întocmai". Domnule Redactor, Vă rugăm a vă face o pomană cu noi soldații din regimentul Stefan cel Mare, compania 11 și a da ospitalitate suferințelor noastre in răspânditul d-voastru ziar, spre a atrage atențiunea d-lui colonel Botez asupra celor ce se petrec in această companie. Se bate intr'un mod înspăimântător cu centroanele de caporali, fruntași și soldați vechi. Suntem puși in tot deauna atât noaptea cât și ziua asta cu ranița in spate, încinși și, cu pușca pe umăr câte 2 oare, ranița plină de efecte, grea de 5 kg, și așa suntem puși a scoate apă O de ai fi să vezi această tortură, ți s'ar rădica părul in sus, le-ai îngrozi și „chiemarea dracului din lampă“ ține câte 1/4 sau la ceas. Stingerea reglementară sună la 10, noi ne culcăm la 12 și la trei, cetiți bine „trei“ suntem sculați cu cendroanele a spăla scindurile și latrinele, iar cei cari nu spală sunt dați afară și stăm patru ore in zapadă, pe un ger nemai auzit..................... Mă opresc. Am ferma convingere că. d Botez va ancheta singur faptele și de vor fi adevarate, va lua măsuri de îndreptare, iar dacă le va găsi nefundate, ne va comunica și nouă aceasta, pentru ca s'o aducem la cunoscința publică și se spunem mulțimei că sub un colonel Botez, aseminea barbarii nu se pot petrece. Și intr'un cas și altul Evenimentul iși va fi făcut datorie, și va fi obținut un drept mai mult a trece cu dispreț pe lingă hijlplpatnatia el o st* sist | s\ a* /Im r\ S.nN vmvvw/ iAnvvuv \.OV I oLbU t twists \j ? dar învechită in moravuri și înecată in infamii. D. Evenimentul” la Fălticeni Balul „Reuniunei femeilor Israelite“. „Concordia parvae res crescunt Discordia maximae di labuntur“ Sallust. .Tugurtha 10. Sîmbată 10 a. e. a avut loc in sala Last, splendid decorată și luminată pentru ocaziunea balului ce Societatea „Reuniunea femeilor Israelite“ a dat in kilosul săracilor. Sala avea un aspect feeric: încă pe la ora 9, sala era plină de lume toaletele rivalizau cu frumuseța grațiilor și tinereța sexului frumos, care era bine representat prin un mare număr de doamne și d-șoare in toalete strălucitoare. Peste cîteva minute bătrînul Moș Anghel care și inima cea mai tristă o inveselește cu banda sa renumită, a intonat primul vals, la care tinerii cavaleri și sprintinele și gingașele domnișoare, "au inceput a sbura ca un vîrtej de fluturași, și eu n’am putut să mai stau intact, ’mi-am ales o d-șoară frumoasă ca Venus de Millo, vărsâtoare de primo cartello, și m’am aruncat in sborul.... dansului. Ah! ce dulce ! mi se părea că sbor in raiu intre îngerii cerești.. Apoi aruncîndu-mi privirile prin sală am remarcat, d-nele : Zusserman, Bridaner, P. Osias, Schwartz, Rohrlich, Zeider, Fallenbaum, Zeidner, Cohn, Tuehner, Bacal, Nacht, Weintraub, Fischer, Segal, Reis, Abramovici, Edelstein, Iofman, A. Weinberg, Baraș, Haimovici, Reicher, Michelsohn, Leizerovici, Landman, Bernstein, Debora Reis, M-me Dr. Bernfeld, etc. etc. Un frumos buchet de tinere d-șoare : Rebeca Bacal, Cieilile Bacal, Schwartz, Rebeca Raff grațioasă și drăgălașă, Zeider, Segal, David, Rîșcanu, Jager, Michelsohn, Weinberg, Brașoveanu, Raehele si Rosa Nacht, Wortman și Barasch incintatoare. Și alte multe elegante și frumose domnișore a căror nume ’mi scapă din memorie. Printre domni au fost: Dr. N. Bernfeld, M. Weinberg, Hofman, Bacal, Zeider, Tuchner, Zeidner, Bricianer, D. Zusserman. Cohn, Hairnoviei, í^andman, Michelsohn, Reis, lancovici, Barasch, Edelstein, I. Bring etc. Printre cavaleri am remarcat pe : Josef Zusserman, S. Braunstein, frații S. Rohleieh, Klar, Korner, Brașoveanu, Segal, frații Moscovici, Josef Last, H. Schonhaus, A. Braunstein, etc. etc. Mulțumirile noastre Societăței Reuniunei femeilor și in special doamnelor Zusserman și Bricaner care ș’au dat osteneala neobosită cu distribuirea biletelor, precum doamnele Schwartz, Osias, Rohrlich, cu conducerea bufetului pentru sporirea fondului, care s’a urcat la suma de beneficiu nett 700 iranei, precum și doamnei Edelstein și d-rele Bacal cu viniderea țigărilor. S’a*petrecut foarte bine, până la ora 5 jum., cind fiecare s’a dus acasă, ducînd cea mai vie mulțămire și impresiune.+ * * Influența și Pneumonia. Aceste două boli bintite cu mare furie in orașul nostru, dar mulțămită d-lui dr. de oraș, Morariu, care nu se cruță singur și stă "zile și nopți intregi lingă patul bolnavilor, a putut întoarce pe mulți oameni de la pragul morței, aceasta îi face mare onoare simpaticului doctor, fiindcă vedem că n’are alt interes dacă vine la un bolnav decât de al însănătoși, și noi îi aducem mulțămirile noastre." Moș Mitru ^ Corespondență specială