Evenimentul, octombrie-decembrie 1896 (Anul 4, nr. 1063-1134)

1896-10-01 / nr. 1063

1063 Din ochii tăi arunci in juru­ ți Atila farmec de scîntei, Ce ard ca focul cel păgîn Neîncetat in ochii mei. Aceste versuri au fost extrase din al­bum cu consimțimintul duduiei. Nu sunt autorizat a spune și nici nu știu, dacă al­bumul se va include la această pagină. O anchetă nepărtinitoare ce s’ar face in albumurile de poiezii al duduilor, ar da la lumină o bogată materie de litera­tură sentimentală, ar deschide noi coloane pentru partea literară a ziarelor. Faceți anchete d-nn­ mei pe masa sa­loanelor, une sunt dudui, iar d-v. dudui­lor supuniți-vă acestor anchete, care vor pune sub o nouă vază și vor grăbi poate ivirea ultimului autor, al autorului mult dorit, pardon, vram să zic mult iubit. Pu­neți dar la dispoziție fara „ariere pensée“ corpul delicatului „albumul de poiezii“. Cerem dar anchetă, începutul e greu, restul vine de la sine. Iar voi librarilor asortați-vă cu noi transporturi de albu­­muri de poiezii; căci ancheta odată ince­pută, cererea va fi mai mare decit oferta [u ridicați insă prețurile, căci vă veți atrage fulgerile și blestămurile gingașelor cliente. Leana Teregravne PETERSBURG.­­In urma furtunei de la 9 Oct. Neva a debordat și a inundat părțile joase ale orașului. CONSTANTINOPOLE.­­Se anunță din Sorginte oficială, care spune că 400 de ar­meni ar fi fost arși de vii la Erzerum, și că 200 de spitale și de oficieri ar fi ares­­­tați, sunt false. Pacificarea viziyetelor Monastir și Salonic continuă. DARMSTADT.­­Majestățile lor ruse au sosit și au fost primite la gară de fami­lia ducală. Pe tot parcursul de la gară la palat mulțimea le-a făcut ovațiuni. Tot orașul este decorat. DIN BOTOȘANI (Corespondența specială) Spitalul sf. Spiridon Această instituție necesară ori­cărei co­muni, și care dă "săracilor bolnavi hrană, adăpost", medicamente și îngrijire medi­cală pe tot timpul suferinței, se află și in orașul nostru. Spitalul de­­aice e intreți­nut din fondurile Eforiei din Iași al spi­talelor sf. Spiridon. Spitalul din Botoșani are o clădire hy­­gienică și aproape suficientă: împrejuri­mea e o plantație de arbori și flori bine îngrijită, unde es bolnavii să bea raze de soare și aer curat. Saloanele bolnavi­lor, ca și pretutindenea inăuntru e bine îngrijit și servit. Sunt 3 saloane de băr­bați și 2 de femei cu vre-o 60 paturi in total și ocupate de vre-o 48 bolnavi ; de prin colțurile cele mai depărtate vin, in curind se insănatoșează și alții grav bol­navi li iau locul pentru ca in curind să plece și ei. Mulțumită activităței și pri­­ceperei actualului prim doctor­ al­­ spita­lului, dl Vrabie, se desr­ădăcinează și cele mai rutinate superstiții din capul "bietu­lui țaran, că baba și popa lecutește, iar doc­torul că se pește. Pe fie­care bolnav îl auzi vorbind de agerimea, priceperea și stă­ruința cu care Ta cercetat și operat acest doctor. Cind stai cit­va timp in acest spi­tal și vezi toate astea, apoi curățeniea și stăruința pusă și in cel mai mic lucru, îți lasă impresia plăcută a ori­cărui lucru ce prosperă. Acum vă relevăm și ci­te-va neajunsuri. Hrana bolnavilor e cam nesuficientă atît calitativ cit și cantitativ. Scarlatina. De­și un ziar din București prin o informație din Botoșani lasă din ce in ce mai mult in pace pe sermanii copila­și ai urbei noastre, totuși trebue cu re­gret să spunem că nici o dată boala nu a secerat mai mult orașul ca acuma. Mor câte 5—10 copii pe zi, vezi sermanii părinți de familie care și-au perdut câ­te 2 — 3 copii secerați fiind de această grozavă boală. Nu e zi lăsată de D-zeu să nu vezi o nouă casă umplută de a­­ceastă­ boală molipsitoare. Serviciul sani­tar numeșce necontenit noi agenți sani­tari că doar va pute­a data să alunge acest musafir nepoftit ; dar se insulă, căci numai cu numiri și cu disinfecta­­ție nu se poate face nimic, ci cre­dem și noi, cum crede toată lumea de aici, că cel mai bun mijloc pentru stârpirea grabnică a bolilor molipsitoare, este în­ființarea unui spital de izolare pentru ca cei bolnavi de asemenea boli să fie imediat transportați in spital înainte de a molipsit și pe alții. Un furt In ziua de 20 Septembre, orele 2 de noapte niște talhari au intrat prin fereas­­tă in casa­ D-lui Cristeștei din calea la­șului și au furat diferite obiecte precum și bani in valoare de 400 de lei, aseme­nea și nisce lucruri in valoare de 80 lei a unei sermane orfane. Poliția care are a face cu persecuțiile contra acelora cari au făcut și fac parte din societatea ,,A­­micul Muncitorilor“ nu crede de cuviin­ță să-și bată capul cu asemenea lucruri, de­și­ asemenea furturi se intîmpla cam des. Prompt EVENIMENTUL CRONICA ZILEI Eri­da dr. Felix, directorul general al serviciului sanitar, a cerut d-lui dr. Rojniță de a căuta să se angajeze doi medici auxiliari, unul fiind in­suficient pentru a suprave­ghea desinfectările.­ ­ Regele Serbiei la București iată amănuntele privitoare la sosirea și primirea M. S. Regelui Alexandru al Ser­biei in Romînia . Miercuri, 16 Octombrie, vaporul român al Regiei Monopolurilor Statului „Princi­pele Carol“ se va duce la Belgrad. A doua zi, Joi 17 Octombrie, M. S. Re­gele Alexandru se va imbarca pe vapor și va porni spre Giurgiu, unde va sosi Vi­neri, 18 Octombrie. La Giurgiu Suveranul Serbiei se va urca in trenul regal ce va sosi in București Vi­neri 18 Octombrie, orele 3 d. a. m." La gară va fi intimpinat de toți mem­brii curței regale, cari vor conduce pe au­gustul oas pe la Palat. Pe la parele 4 Regele Alexandru va a­­corda audiențe și va primi personalul le­­gațiunei. Seara prînz de gală la Palat. $­­rc­himbătă 19 Octombrie. Regele Alexan­dru, însoțit de Suveranul nostru, va vizita diferitele­ noastre instituțiuni militare și de cultură. La orele 12 dejun la Palatul de la Co­­troceni. După amiază vizitarea lortului Chi­­tila și apoi plecarea la Sinaia, unde Su­veranii vor sosi pe la orele 5 sau 6 , sea­ra prinz la castelul Peleș. Duminică 20 Octombrie vizitarea Îm­prejurimilor Sinaei. La orele 12 dejun oferit de cătră AR. U­. RR. Principele Ferdinand și Princi­pesa Maria. După amiază plecarea prin Predeal-Pesta la Belgrad. Cauza pentru care M. Sa Regele Serbi­ei nu vine prin Virciorova, ci cu vaporul pană la Giurgiu, este că tînărul monarh­ e de un temperament foarte nervos și su­portă cu greu călătoriile mai lungi cu trenul. Distanța Belgrad -București e un drum de cale ferată 22 ore. *5 Ziarul „Lumea Nouă“ este in posesiu­nea vanei de bou, instrumentul de tor­tură intrebuințat de vestitul bașibuzuc, căpitanul Orășeanu, asupra victimelor sale din inchisoarea militară. Toată ziua de ieri redacția ziarului a fost asediată de mulțime de vizi­tatori pen­tru a putea vedea instrumentul de care să poate servi o brută pentru satisfacerea unor porniri bestiale. Această vână de bou va fi trimisă Ma­­jestăței Sale Regelui, după ce va fi ară­tată cetățenilor și comentată in toată cru­zimea ei," in întrunirea de astăzi provocată de „Lumea Nouă“ in sala Dacia. La această intrunire ziarul „Dreptatea“ a delegat pe d-nii Colonel Obedeanu și Anton Bacalbașa. „Evenimentul“ se unește la această în­trunire de protestare și înfierează alături cu colegii săi barbariele militare ale tu­turor Orășănilor. X Ministrul Domentelor a aprobat concur­sul pentru bursele de la școalele de co­merț din orașul nostru. ste Copila Maria in etate de 12 ani a lo­cuitorului Toader Prisacariu din Socola, ori pe cind se juca prin jurul unei căruțe, fu lovită de cal cu copita la urechea dreaptă. Copila căzu jos făra simțire din cauza loviturei. Aseară copila a fost adusă la spitalul Sft. Spiridon. Aseară d. Buium Rapaport comerciant din strada Sf. Andrei, pe cind se ducea acasă, prin strada Trantomir iu lovit in cap cu o piatră atît de tare in­cit i s’a spart capul. De unde a fost asvîrlită pia­tra nu se știe. Dl. Rapa*port a fost dus la spitalul e­vreesc.­­ „Voința Națională“ sa grăbit să publi­ce pamfletul d-lui E. Ghica, dinsa a păs­trat insă un mutism caracteristic asupra afacerei lemnelor, a cărui autor a fost a­­celaș d-nu Ghika. Ce e dreptul d-sa nu s’a grăbit să facă aceasta cunoscut prin placarde concetă­țenilor săi. Et pour cause­­ . Voința Națională tace și asupra celor­­lalte afaceri­ de la comuna noastră, căcii așteaptă raportul comisiunei de anchetă pentru a putea exclama : „noi am aștep­tat rezultatul anchetei pentru a ne­­ pro­nunța și iată că rezultatul anchetei este "zdrobitor pentru adversarii noștri. Nici o dată nu ne am indoit un sing­ur mo­ment că putea să fie ceva adevărat in­ denunțurile relative la administrația co­munei* Iași. Si asa "să intinde mușamaua națională. * . Duminică a avut loc in București o mare intrunire a socialiștilor pentru a protesta contra sălbătăcielor din armată. Iată și aiepiul lipit pe zidurile capitalei. Cetățeni. Ne putem felicita ! Campania anti-cazonă pe care impreună am dus’o incepe să’și dea roadele. Din ordin venit de r^shoi a lansat circulan^H^^Wfuue corp de armată interzicînd. Bătăile și torturile de cazarmă In chiar numărul de azi al „Lumei Nouă“ veți găsi amănunte complecte in astă privință. Dar tocmai in fața acestui ordin considerăm ca o datorie a noastră să sprijinim acțiunea ministrului prin fapte și date. Ziarul „Lumea Nouă“, ajungînd in po­sesiunea unor dovezi și corpuri-delicte zdrobitoare pentru regimul torturei de cazarmă, va incepe deci chiar de Luni 30 Septembre publicarea și descrierea lor. Cetățeni ai Capitalei. O singură probă materială voim să vă dăm vouă și de aceea, vă invităm la re­­dacțiunea ziarului nostru, unde vă pu­nem la dispoziție, Vina de bou Care pînă eri era in mîinele lui Orășa­­nu, și se află azi in mîinele noastre și­­ va fi in curind in mîinele șefului suprem al armatei. Ziarul „Lumea Nouă44 Sperăm a da­ta ultima oară amănunte despre această intrunire. P*­intre membri partidului liberal din Rim­nicul Sărat există neînțelegeri mari. la­bára care s’a format in contra prefectu­lui Tânăranu, a trimis o delegațiune d-lui Stolojan care să ceară înlocuirea prefec­tului. D. Stolojan, nu a dat nici un răspuns, așa că delegații au plecat supărați și deciși a*coalia cu conservatorii din acea­ locali­tate. n D­na Olga Lățescu, care a fost pusă in libertate, a declarat că vine in Mol­dova la niște rude ale sale. Proiectul de lege pentru reforma invă­­țămîntului secundar și superior este gata. El va fi supus in curind cercetărei unui consiliu format din inspectori școlari, așa că pe la 15 ale lunei viitoare va fi dat publicitatei. D. V. Pallade, administratorul casei școalelor, a fost însărcinat să gireze func­țiunea de secretare general al ministeru­lui de instrucțiune, până la întoarcerea d-lui St. Sihleanu din concediu. X Preotul Gh­eorgh­i Ionescu in etate de 62 ani a încetat din viață Sîm­­bătă 28 Septembrie. — Prohodul va avea loc Marți 1 Octombri­oara 10 dimineață, in biserica sf. Lazăr și in urmă la cimi­tirul Eternitatea unde­ va avea loc inmor­­mîntarea. Toți amicii și cunoscuții defunctului sunt rugați a lua parte. Au apărut: Din biblioteca de popularizare — Schițe din California traducere de I. Hussar. ** * Istoria teatrului Romin de Mihail N. Belador. Institutul de editură. Ralian și Ignat Samitra Craiova. X 1896 PRESSA Șl ANCHETA DIN IAȘI Cetim in Epoca : Chestia Pitarilor Miercuri comisiunea de anchetă a che­mat inaintea sa numeroși pitari (brutari), pentru a-i intreba asupra straturilor, la cari ar fi impuși, in mod ilegal, din par­tea administrațiunei comun de. „Epoca“ in numărul seu d­e la 26 Septembrie a vor­bit despre această acuzațiune ce se aduce onorabilei administrațiuni a comunei Iași; se pretindea că fie­care pitar era oblig­at a plăti o sumă fixă unui inalt personagiu de la comună, sub amenințarea de a ve­dea retrăgindu-i-se autorizațiunea, dacă nu s’ar fi executat. Comisiunea, mulțămită intervenției po­liției, a ascultat un destul de mare nu­­m­ăr de pitari, totuși—grație aceleiași in­tervenții— n’a putut constata nimic. * Cum va fi raportul ? Din cercurile autorizate, transpiră zvo­nul că mușamaua națională se va intinde și asupra acestei afaceri, ca și asupra tu­turor celor­lalte ivite in scurta vreme de la venirea liberalilor la putere. Inspectorul Giani, intr’un acces de sin­ceritate, provocat de o lungă vizită intr’o oare­care boltă rece, a declarat că totul se reduce la lipsă de seriozitate, prove­nită din inexperiența administrației co­munale. Aceasta este formula sub care vor fi imbrobodite și afacerea mobilelor teatru­lui, in care s’a comis un fals și s’a vio­lat legea comptabilităței statului și ches­­tia rechizitelor teatrale", in care tovarășii Ennke și Ostapovici ciștig sume respecta­bile, in dauna comunei. Tot „lipsă de se­riozitate“ este și contrabanda de lemne, in care s’au deschis credite particularilor in averea comunei, precum „provenite din inexperiența“ administrației comunale sunt bagatela de 20 de bani la m. p. oferită lui Angliei Christen pentru pavagiul stra­­delor: „Ies de frais voyage“ a d-lui Ghaig­­neau, etc. etc. Aiurea, in altă țară­­ și chiar la noi sub un alt guvern—cu moravuri ceva mai ri­dicate și cu opinia publică mai desvoltată, această ,lipsă de seriositate“ și această „inexperiență“ se numesc alt­fel. X CURTEA CU JURI Vineri s’a­ judecat inaintea curtei cu juri procesul de tâlhărie a lui T.Bursuc zis și Vasile Frunză si incă și Vasile Bontea, a lui T. Macarencu și a lui Boingiu zis și Neculai Verdeanu, cu toții acuzați pen­tru mai multe furturi comise atît "pe te­ritoriul romînesc cit și pe cel Rusesc. Cel intăi T. Bursuc a fugit in Rusia după ce ș’a mîntuit armata in România, acolo a comis nenumărate hoții și fiind consemnat la depostațiunea in Siberia din cauză că ar fi ucis un primar, a venit iarăși in România, unde s’a apucat de furturi schimbîndu-si numele in diferite localități. Ceilalți doi, Macarencu și cu Giubotariu sunt născuți in districtul Kiși­­neu și au fugit din Rusia cam din ace­leași cauze. Implicați ca complici in această afacere erau doi țarani din Moreni și Nastule Haimoviei birjar din Iași. Cind li s’a ficut inter­ogatorul, toți trei au avut acelaș sistem de a respunde, sis­tem care consistă in a nega tot ceea ce au mărturisit atît la comisie cind au fost arestați, cit și la judele de instrucție. Macarencu și cu Giubotariu spunea că ceea ce au mărturisit unul contra altuia, a făcut-o din cauza animozitatei ce era intre ei, animozitate provenită din o ceartă ce ar fi avut de la fata Lența Ionescu de care ambii erau inamorați. Asemenea ei au negat că cunosc pe Th Bursuc, sau că ar fi avut daraveruri împreună. Din depunerile martorilor insă se sta­bilește pe deplin că se cunoșteau foarte bine și că lucrau impreună comițînd di­ferite furturi de cai pe care sau­ îi tre­ceau in Rusia și vice-versa, sau îi vindeau in țară. Acuzarea a fost susținută de dl procu­ror Caracas­­d­ sa a aratat juraților că dacă acest proces de furturi simple a ve­nit inaintea curtei cu furt, e numai din cauză că un furt, a lui Toader Bursuc, principalul acuzat, a fost calificat de cri­mă, fiind­că acesta furînd o pereche de cai a lui Marcu Moscovici din Iași și fiind urmărit de acesta­ in momentul "cind a fost surprins a dat mai multe focuri de revolver pentru ași apara prada. După cite­va cuvinte asupra culpabili­­tăței lui Macarencu și Giubotariu, dl prim­­procuror termină spunînd juraților că deși procedura și instrucția a fost necomplectă in această afacere, totuși in ceia ce pri­vește pe cei trei acuzați principali, juriul avînd in vedere atitudinea lor, depunerea subcomisarului Botez și depunerea tutu­ror celor­lal­ți martori, se dee un verdict afirmativ contra lor, pentru a se scapa astfel populația rurală de ei, căci ea era mai cu samă victima hoțiilor lor. In ceea ce privește complicitatea țăra­nilor din Moreni și a evreului, d-sa lasă aceasta la apreciarea juraților. Apararea a fost susținută de cinci a­­vocați. Dl­ avocat Ciolan a aparat pe Boiagiu, dl Macri pe Bursuc, dl Suciu pe Maca­rencu, dl Neculai de pe Naftule Haimoviei, și dl Bădărău pe cei doi țarani. După terminarea pledoariilor și conclu­zia Președintelui, juriul deliberînd pro­­nununță un verdict afirmativ contra lui Bursuc principalul acuzat și a lui Maca­rencu și Ciubotariu, tovarășii sei, acordin­­du-le circumstanțe atenuante, și un ver­dict negativ asup­ra țăranilor și evreului. Curtea deliberînd condamnă* pe Toader Bursuc la un an și jum. inechispare iar pe Macareanu și Ciubotaru la cite nouă luni și pe toți *in raboumi la 48 lei des­păgubiri cătr­ ă Meyer Șoil căruea ei, iau furat niște hamuri.­­ Costachi Himer, serv la dl Neculai San­du din strada Guza-Vodă, ori pe cind se ducea cu caii la apă, unul din cai pe care se afla calare, sperii­nd­u-se, luă vinul trîn­­tindu-1 de niște pietre, Himer fu trimes la spital, avînd leziuni grava la cap. O FOIȚA „EVENIMENTULUI“ 21) I­-ra de Monte-Cristo sau RESFIMREA UN­UI FM Partea X-a AFACERE CLASATĂ X. MISTERUL DIN STRADA LAMARTINE (URMARE) „Cu toate aceste nu s’a exersat meseria și după ce s’a intors la Tulusa, după moar­tea tatălui, a mincat succesiv cleronomia acestui, și pe acea a mamei sale, cu jo­cul de cărți, pariuri la curse, cu femeile galante și cheltuelile, și desfrînurile de toate felurile. „Mai tîrziu, ne mai avînd mijloace a parveni­se susție cîtă­va vreme creditul seu cu toate felurile de expediente fnavo­­rabile, in fine perdut de datorii și de re­putație, s’a decis se părăseacâ orașul nos­tru, sunt acuma 15 luni, și nu am fost suparat că am scapat de un ast­fel de subiect, căci primisem contra lui nume­roase plingeri cărora eram impedecat de a da curs, din cauza numelui ce poartă și din cauza serviciurilor excepționale a­­duse de reposatul președinte. „Voi mai adăuga că George de la Pey­­rade, a avut la vîrsta de 20 ani, cu o c­­vrieră din Montpellier, un fiu pe care fi­na la Peyrade mama, l’a plasat intr’un orfelinat de băeți. „Dorind că aceste informații se vă fie utile, bine­voiți d-le și scump coleg se primiți asigurarea tutur­or sentimentelor mele. „Comisarul central ... Garrigue. I Prefectura de Poliție. Cabinetul Prefectului (Confidențială) „E. S. d-lui Ministru de Justiție. „ Am onoare de a adresa la secretaria­tul d-voastră particular dosarul afacerei zise­ „din strada Lamartine“ in cea ce privește operațiunile din resortul admi­nistrației mele. „D. procuror general cu care am vor­bit, vă va supune asemenea lucrare in­­strucțiunei. „Examenul acestor diferite piese ne va lămuri asupra gravităței sarcinilor care se ridică contra personajului desemnat, pană acum, in presă și in publc, sub de­numirea: „Tulusanul“. ..Dar in acelaș timp, numele acestui personaj vă va explica căror considerații am dat ascultare interziind de a da or­dine pentru ca se fie cvitat cu activitate. „Pentru a lucra ast­fel, cred că trebue se aștept decizia excelenței voastre, care va refuza despre aceasta mai sus. Vă rog etc. Semnătura. Ministru de Justiție „D-lui Prefect de Poliție „M. S. împăratul, după ce au luat cu­noștință de documentele pe care mi le ați­ comunicat, a bine­voit se fie de acord cu mine asupra acestui punct. „Că afacerea despre care se vorbește trebue făcută mușama. „Guvernul nu mai voește, cel puțin pen­tru moment procese resunătoare care se miște populația. „Deci, procesele de la Tours și de la Blois—fără a pune in socoteală acel a lui Troppman,—au întreținut in toate clasele societăței o agitație deplorabilă. „Crimele sunt falimente morale care a­­tacă jg de la b­aza, care se mîntue, pentru a zice, așa prin a o sdruncina, cu șocuri prea des­­ repetate. „Se nu afișăm holera pe păreți, căci frica aduce contagiunea. „Doctoria duelului este tăcerea. „Această tăcere trebue obținută cu ori­ce preț, mai cu samă in ceea ce privește presa. „Presa de toate nuanțele este etern com­plice a agitației. „Jurnalele beau scandalul, ca și lăptarii care le este sete de apă grasă și foame de gunoiu. Împăratul este de a nu da ce­lor care sboară un text pentru vînzare­a num­erilor lor. „In cazul ce ne ocupă, ce deslănțuire de strigăte printre organele oposiției. „Pentru acești inimici neinpăcați a pu­­terei, ce chilipir numele principalului a­­acuzat, principalului culpabil! Fiul unui vechi culpabil! Fiul unui vechiu magis­trat! A unui funcționar onorat de împă­ratul de o bună-voință, de o favoare par­ticulară. „In adevăr vă o repet: „Este urgent de a se înăbuși această a­­facere. „Este mai mult de cit trebuință. Este nevoe, o nevoe imperioasa și absolută. De acea vă invit să a visați in cel mai scurt timp. „Afacerea ve va fi ușurată, de altfel, prin evenimentele care sunt in ajun de a se îndeplini. Importanța acestor eveni­mente va fi un derivativ puternic, pentru curiozitatea publică. Poate crede cine­va, că Parisul, că Francia se intoarcă incă ochii către strada Lamartine, cind dincolo de fruntarie, ne vom arata deschisă calea care, din victorie in victorie, ne va duce până la Berlin ? „Primiți etc. ” Telegrame Vigneau otelul Poștei, Bruxela, la siguranță, Paris. „Olimpia Mignard, nu s’a oprit aice de câ­ cite-va ceasuri, cu amantul ei, Marele Iuliu, care o acompania. Acesta a plecat la Spa, unde joacă gros și duce un tren mare. Fata Mignard s’a dirijat spre Ber­lin, unde se pare că are­ numeroase cu­noștințe Ce se fac ? ,*,Siguranța Paris, lui Vigneau otelul Poștei Bruxela. „Intoarceți-vă“. Fragment din numerul unui jurnal „Cor­sarul“ apărut in curentul luniei Iulie. „Ei bine, nu, nu se mai vorbește deloc 0" — oh] da de loc, de loc! „—De ce ? aveți se mă întrebați. „—Hei! despre­ misterul din strada La­martine! înfundat in pămînt! îngropat in colbul, cartoanelor, buon-retiro a guzga­nului vorace și pacientului paingîn! „Oh! daca principalul actor a acestui imbraglic sinistru ar fi fost macar depu­tat ca Rochefort, ziarist ca Valles, un con­spirator ca Flourens, a se vedea pe sim­plul gerant a unui modest ziar fâcîndu-și pedeapsa, un frumos bucluc i­ar fi făcut poliția. „Dar poliția are de biciuit alți cetățeni. Și a sti­lisa. Doamne de a stiliza! Dacă nu pe alții dar pe acei cari sunt gata se stinge­ pe bulevarde, „la Berlin44. „Căci se vede că avem se avem de de­panat cu banii noștri inimici de peste Rhin. Pentru ce? Nu s’a putut ști nici o dată. (VI urma) Íi (Semnătură) TU? INPUIPTűT1 de la Sf­ Dum­itia­­­n in 1­111 111 EK­ 1896 un apartament de patru odăi bucătărie de la etajul de sus in casele d-lui A Rohr. Strada De Sus No. 93. A se adresa la d-nn proprietar. fii inflUía­t­i?T chiar de pe acum său Ip înWlllUM și de vânzare, far­­macia „la Ștefan cel Mare 44 situată in Iași ” Piața sf. Spiridon.—Pentru ori­ce in­­irmațiuni, a se adresa la d. G. Răngii a­­ocat ’in zisa farmacie. r

Next