Evenimentul, octombrie-decembrie 1896 (Anul 4, nr. 1063-1134)
1896-10-09 / nr. 1070
AKUL IV No. 1070 ABONAMENTE Dainte pe na an . . . „ „ pe 6 Inni . , . pe 3 luni . . . pentru străinătate, un an Lei ai ■ X lfc” 6-36-Redacția 1st Tipografia Etr.aliD en.t-al"al STRADA ȘTEFAN 081. MARE No. 38. Isuși UN NUMAR 1 0 BANI Un număr I0 bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Director politic G. A. SGORTESCU MIERCURI 9 OCTMBRE I8BS Anunciuri Ins^ii și Reclame Pe pagina I linia garmond . Lei 4— Pe pagina II „ „ . . „ 2- p* » HI , „ . . — 50 P® » IV * , . .- 25 Un număr IO bani S&tfiL *0-' hy 18 fe= “v#& É A.<l2aaLlal»tiațla : If &. LA TIPOGRAFIA ,EVEÎÎIMKNTlJLDr STRADA STBMK^jiARB^ La Catul l-iu. " DEMISIA D-LUI PALADI PLECAREA MITROPOLITEEIII MOLDOVEI umarul S întrunirea de la d. Fleva La Toamnă Spitalul de izolare O ultimă încercare mm DE LI D. FLEH Duminică un număr însemnat de deputați și amici s’au întrunit la d. Fleva pentru a se consfătui și delibera asupra situațiunei. Obiectul discuțiunei a fost intre altele, actele nesocotite și ilegale comise de guvern in tot timpul vacanțelor și apropiata deschidere a parlamentului. Toți cei presenți au fost de acord a se păstra atitudinea independentă de pănă azi și a se continua lupta inpotriva guvernului, care prin apucăturile și actele sale este negațiunea patentă a partidului național liberal. La orele 5 întrunirea s’a terminat, remâind a se convoca din nou inainte de 15 Noembre, cînd se va decide in definitiv programul de luptă pentru restabilirea legalităței și triumful programului și principiilor care formează baza de existență a partidului. LA TOAMNA... Sunt sigur că toamna cea încărcată de roade, toamna noastră splendidă, simbolul imbelșuguréi și veseliei trebue să fi adus multe griji și mare nelinește sufletească d-lui Dimitrie Sturza șeful cabinetului actual și al partidului colectivist. Căci, fără indoială, răcoarea de Octombrie va fi amintit d-lui Sturza proverbul nostru că „la toamnă se numără... bobocii“, —și d-lui Sturza li vine foarte in curind ziua cînd va trebui să-și numere simpatiile, să-și măsoare forțele. Or, un lucru e sigur, că d-lui Sturza nu-i va fi moale la redeschiderea camerei, nici chiar dacă va prezenta cabinetul „remaniat“ prin eliminarea ilustrului Poni, incultul de la curte , nici chiar dacă se va prezenta camerei purtînd ca trofeu decorația obținută prin sărutarea mînii excelenței -ale contelui Goluchowski, singurul succes ministerial la activul președintelui cabinetului colectivist. Știe bine micul nostru ministru de externe că se va găsi careva din membrii parlamentului, care să-i ceară socoteală de toate infamiile mari și mici comise in afară de controlul puterei legislative, care-l va intreba bunăoară ce motiv a avut să compromită țara revocînd pentru cauze ridicule pe ministrul nostru la Constantinopole, care va reînvia chestiunea școalelor din Macedonia lăsate la discreția infamului Mărgărit; se va găsi negreșit care va să infiereze de la tribuna parlamentului odioasa sentință dată din ordin ministerial inpotriva studentului ofițer Iacob Țaranu spre indignarea țării întregi; gra fi *doară cine să arătam ce chip amles guvernul liberal soluția chestiunii omînilor din Transilvania, guvernul liberal ca in vremuri grele de opoziție a intemeiat ligi naționale ca „unica resursă de agitație pentru partidul liberal in acest timp de restriște“ și care astăzi nuadusă cu violență orice simț de demnitate națională. Știe bine d. Sturza că nu e terminată chestiunea Mitropolitului Primat, chestiune de care se interesează cu rîvnă și patimă toată suflarea creștină a țării și care ia dat ultima lovitură unui guvern compromis prin atîtea și attea prostii și neegiuiri. Știe bine, in sfirșit, d. Sturza că la adăpostul administrației colectiviste se comit pretutindene, in orașe și județe, nerușinate hoții care vor da de gît și vor înfunda pentru totdeauna colectivitatea a cărui quintesență e guvernul d-lui Sturza. Și întocmai ca omul ce știe că va aparea a doua zi înaintea nemiloșilor judecători ca să’și dea samă de a sale nelegiuiri, astfel trepuie să se zbuciume intre frică și remușcare veninosul Sturza, prins de manii și halucinații in așteptarea zilei de Noembrie cînd ii vom striga in fața țării. Dă-ți seama ! T ■ chiar ciuntită de administrația comunală, credem totuși că astăzi d. dr. Rojniță, sprijinit pe votul categoric al colegilor săi de la consiliu sanitar, ar putea impune administrației comunale de a mări sacrificiul pentru spitalul de izolare, lăsând ca in felinarele orașului să se arză tot trei centilitre de petrol pe oră, care e o cantitate prea suficientă și din care ar rezulta o economie pentru comună de cel puțin 30.000 hi. SILUETE Elena Vaslui Din cite ființe am putut cunoaște pînă acum, cea mai incîntătoare este ’duduia E... B... și mai ales de cinci au implinit cele 15 primăveri pe care le urmărea de mult. Ochi negri, expresivi, plini de un farmec inbătător. Pe fața ei albă și veselă ’și ascunde zimbetul fermecător. *E atit de admirabilă, mai ales in timpul sărei cind soarele revarsă după chial razele roșietice, voește se intreacă in frumusețe pe* ori ce ființă pământească, din care causă ’și schimbă hainele pe fiecare zi. Pe cit e de sburdalnică pe atît e și mai drăguță. Semne particulare : ’i place la nebunie se citiască scrieri... amoroase. Alte semne : Va fi fericită (zice), cind va scăpa de casa părintească, pănă atunci jelește... plecarea subsemnatului. Myosotis 100,000 k lei a SB DI de Sylves, prefectul Senei a primit ori dimineață pe directorul asistenței publice, și i-a remis suma de 100.000 de lei, destinată săracilor din orașul Paris și provenind din liberalitățile Împăratului Nicolae. Pe bonurile remise săracilor va purta următoarea inscripție : „Dar din partea imparatului Rusiei! Spitalul de Izolare Ji Am promis sa revenim asupra acestei chestiuni, care a făcut obiectul unei discuțiuni interesante in sinul consiliului sanitar. Sunt cinci luni de zile de cînd Evenimentul stăruie pentru înființarea unui spital de izolare, mijlocul cel mai eficace ce credem noi că va pune capăt mizeriilor de astăzi. E vădit lucru. Boalele bântite mai ales populațiunea săracă și nici o izolare nu poate avea loc, căci sunt familii întregi care locuiesc intr’o singură odaie și asta încă ca vai de ea. Nepăsătoare a rămas administrația comunală la strigătul nostru de alarmă, și cu drept cuvint. Ce să pesc unor oameni cari trăesc desfătându-se in budget și considerând cassa comunală ca a lor proprie, de vaetele sărăcimei care moare, nimicită de trei boli nemiloase! Cu dispreț administrația comunală a primit avertisarea d-lui dr. Felix, directorul general al serviciului sanitar, care a formulat aceiași cerere. Lasă sărăcimea să piară, și-a zis administrația comunală, numai noi să chefuim. Intervine medicul primar al orașului. Tot sperând intr'o inbunătățire a caracterului epidemiilor, medicul primar al orașului se convinse la urmă, din visitele dese ce făcu pe la bolnavii semnalați, că înființarea unui spital de izolare nu mai poate fi evitată. uar medicul primar era pus intr’o grea dilemă. A cere un credit mai mare, era sigur că va fi refuzat și atunci iși mărgeni cererea la un spital cuprinzind numai 12 paturi. Administrația comunală, ne mai avind un cotro, consimți, și un credit de 11.000 lei se votase. Consiliul sanitar, care nu are nici o legătură cu administrația comunală, care nu știe ce greutăți sunt a intimpina pentru a obține de la ea vr'o reformă oarecare, și-a dat cuvîntul in mod pur științific, declarându-se nemulțumit de un spital numai cu 12 paturi și care să servească pentru două boli diferite. Nemic mai adeverat și formează chiar intima convingere a d-lui dr. Roiniță, care, după cum am zis, și-a formulat cererea iu mai mic pentru a nu întâmpina un refuz categoric. Ca pentru partea morală, medicul primar speră a reuși, luind asupra-și sarcina de a supraveghia ca să se îndeplinească cu stricteță toate legile științei in această privință * Va reuși ? viitorul puțin îndepărtat nu va răspunde. Noii deși mulțumiți că o dorință a Eveni:-------- -* Inalmantste in Cili Pentru a sili pe Maurio Gomez se ridice asediul de la Cescarro, generalul Costellanos, in 18 lupte a bătut complectamente pe inimic, alungîndu-i in partea orientală a insulei. O telegramă din Havana anunță că canoniera „Jenez Pinzon“ a parvenit să ajute garnizoana din Port Bonos, asediată de rebeli. Inimicii au fost puși pe fugă. Demisia Il-lui Palaie Prin unele cercuri guvernamentale se vorbește că d. G. D. Paladi, ministrul domeniilor, și ar fi dat demisia incă de alaltă ori, Sâmbătă. Acest svon are multă probabilitate de a fi adevărat, deoarece d. Paladi pleacă Cercuri in străinătate. Punerea in libertate a lui Tynan Se anunță din Bulgaria că ministrul de interne a telegrafiat astăzi suprefectului din Bulogna pentru ca Tynan se fie pus imediat in libertate. In urma unui ordin sosit din Bulogna la șase ore și jura sara, biurourile suprefecturei fiind inchise a trebuit a se anunța pe secretar care s’a dus la inchisoare acompaniat de comisarul central și de agentul aducător Backeroat. La 71/4 Tynan a fost pus in libertate. O ultimă încercare Guvernul a trimis in nenumărate rinduri emisari la I. P. S. S. Mitropolitul Primat, ca să’l induplece să renunțe la revendicarea scaunului sau in care țara s’a instalat. Propunerile insă au ramas toate fără efect. Acum, guvernul, spăimintat de consecințele ce vor avea petiția primarului cătră Rege, precum și broșura prin care I. P. S. S. povestește modul nelegitit cum a fost detronat și spulberă învinuirile cu cari s’au incarcat plastografii, a făcut o ultimă incercare de pace. Suntem insă informați că înaltul prelat a respins și de astă-dată propunerile emisarilor d-lui Sturza și le-a pus in vedere că ori ce tentative de natura aceasta îl vor găsi intotdeauna neînduplecat. De-acuma deci guvernul poate reincepe cu o indoită furie prigonirile infame și torturile neomenoase degeaba, atitudinea hotărîtă a I. P. S. S., curagiul ce-i dă dreptatea cauzei sale,o vor sfirși prin a triumfa. ForțareaOaralalor Prin fir telegrafic PARIS 6 Octombre.Se anunța din Mena „Agenției Havas“ ci după „Asif“ staționarul american va sili trecerea Dardanelelor . 2 torpilare turcești a plecat la Dardanele și două la Smirna. Joile din filium Cînd spiritul, frumuseța și blîndeța se întrunesc intr’o femee» e imposibil ca amorul să se depărteze de ea. * * * Amorul e o vapoare care se suie de la inimă la cap și nnebunește pe cei care-l posed. ^ Insurecția din Filipine Telegramele din Momila cauzează o vie emoție; se speră că sosirea trupelor spanioale va produce un efect eficace; este insă posibil să se mai trimeată și alte raporturi. SPECTACOLE Aseară lașul părea un moment in serbatoare. Lumea mișuia grăbită indreptindu-se cătră noul nostru teatru iluminat cu feerică lumină electrică. Era in adevăr superbă clădirea de pe piața verstei primării și prin ochiurile micilor ferești numeroasele lampioane sclipiau ispititor și voios. Frumos trebue să fi fost interiorul—pe care nu l am putut admira din simpla pricină că „Evenimentul“ nu a fost poftit la serbare,—frumoase erau toate și lumea avea dreptate să se grăbească a admira de-acamdata clădirea : Cind nu ai ce s’admiri pe scenă, Macar pereții să-i privești... Cum zice mult spiritualul Giordano. Era frumos, —și nu noi vom fi aceia care să negăm importanța noului templu al artelor, ridicat in mijlocul pustiului nostru oraș. Dar, mărturisesc, că sunt un sceptic incorigibil. Sunt naturi nefericite cari nu pot uita rațiunea in mijlocul entuziasmului, și in timp ce lumea se grămădea să admire clădirea și lumina, in treacăt mă gindeam sceptic și mihnit . E scump, e prea scump.... Teatrul, cu bulevardul absolut necesar, va costa milioane. Și cu luxul acesta de cheltueli s’ar fi umplut poate goluri mai mult simțite, s’ar fi adus imbunătățiri mai imperios cerute. Mă gindeam la spitale de izolare, la canalizare de ape, la școli rurale, la internate pentru elevi saraci si la cite altele... Mă gindeam că ne mor copiii de boli și meditind asupra findurilor scrise de Nemo in Evenimentul de ieri, mă ’ntrebam de nu vom ajunge mulțumită mortalităței colosale a lașului să avem lumina electrică și teatrul ca o candelă și o capelă intr'un cimitir ? D. Două sinistruri Incendiurile de la Saint-Ouen și de la Grenelle. Flăcări imense urcîndu-se către cer proiectînd in depărtare lumina lor sinistră, baga, in sara de 17 Octombrie spaima in locuitorii din suburbia de la nordestul Parisului și chiar in parisieni. Un incendiu considerabil se declarase la Saint-Orien. Atelierele, depositele de lemne și magaziele de rezervă a Casei Muller,et fiu, erau ln flăcări. Semnalul de alarmă fu dat de un copil anume Renandeau in virstă de 10 ani. Sosiră imediat supraveghetorii de nopte și apoi pompele de la usinele invecinate, insă lucrarea lor fu paralizată de lipsa de apă. in fine după sosirea pompierilor din Paris focul fu localizat, insă usina și toate atenansele fură distruse; pagubele se urcă la mai bine de 2.000.000. Asemenea isbucnit la Grenelle un incendiu in fabrica de cauciuc a d-lor Francois și Gresson. Focul a inceput de la un cazan care conținea o cantitate de gumă udată cu esență. Pompierii localizară focul, insă fabrica fu distrusă, pagubele se urcă peste 300.000 de lei. Două beții ! M’am îmbătat cu vin odată bram atit de fericit. Mi se părea că Universul I e pentru mine sorocit. Videam auitea inainte’mi Credeam că văd și chipul iei, Icoana care pentru mine I e cea mai frumoasă din femei. Dar cînd intăia oară ’n viață M’am oglindit in ochii iei, Aceleia ce va rămine Cea mai frumoasa ’ntre femei, M’am amețit atit de tare, Mi se părea cu’n altul sînt, In altă lume, ne'nțăleasă Nu ca acea de pe pămint... Și nu mai uit, acuma vecinie, Mă tot gîndesc la ce-a trecut... Viața și da’o pentru-o clipă Din clipele ce s’au perdut... DIONISIE COLOANA A GINGEA HAVRELE Reflecțiile unui gazetar. Istoric. Educația la evrei. Școli israelito-romîne Concluzii. O lovitură de stat aproape, și totuși nu s’a scris nici un cuvînt, nu s’a făcut nici o observație, nu s’a regretat o clipă. Intr’o bună zi un ordin al consiliului sanitar in conspirație cu inspectorul școlar a suprimat una din cele mai vechi instituții ale Moldovei, havrele s’au inchis. Din peste 150, numai patru dăscăli ai havrelor din Iași au putut dovedi că știu limba și alfabetul țării, și tot atîția intruneau condițiile higienice la locuințele lor. Atîția numai s’au „modernizat“ până astăzi rupînd cu vechile și tradiționalele organizații ale havrelor legendare, „hedurim“. Soarta m’a destinat să locuesc intr’o uiiță retrasă, pe care am ales-o cu speranță să mă bucur de liniștea trebuitoare ocupațiilor mele. Gara insă nu-mi fu mirarea cînd a doua zi după instalarea mea fui Întrerupt de un zgomot ciudat, un cor barbar de voci copilărești pițigăiate, un cintec de monosilabe intonate, cu accentul caracteristic limbii semite. Aflăm cu groază că in vale, nu departe se afla instalată harra clasică și de cite ori a trebuit să mă resemneze cu ciudă, să fiu intrerupt de acelaș cintec stupid tocmai cînd mai dragă-mi era liniștea, mai dor de tăcere ! înțălegeți lesne egoista mea bucurie cînd aflăm daunăzi că voi fi scutit pe viitor de cumplitele întreruperi, de strigătele stridente, și iată cum s’a intîmplat să fiu singurul gazetar, care consacra o coloană vechilor și răposatelor așezăminte ale neamului lui Israel. Sunt de ordinar clădiri mizerabile situate prin măhălăli, mai rari prin străzile principale, încăperi stricite, infecte, adăpostind copii foarte numeroși in mare parte săraci, rău nutriți, chinuiți prin o muncă timpurie și prin o lipsă desăvîrșită de higienă, aproape toată ziua și iarna pănă seara tirziu. O singură cameră neincăpătoare servea adese pentru locuința „rabinului“ ori dascălului și aduna zeci de copii, amestec de băeți *și fete, intre 3 și 10 ani. Educația la Evrei. Cu deosebire la cei saraci incepe in genere in aceste școli primitive la o vrîstă foarte precoce,—uneori la 3 ani ! Astfel munca intelectuală datează de la cea mai fragedă etate și acestui fapt se datorește o bună parte din dialectica legendară și rafinată, din inteligența sofistică a rasei evreești de la noi. Invățămîntul e absurd și* barbar, scris intr’o limbă cu totul străină generației actuale evreești și tradus de asemeni intr’un dialect pocit, el lasă urme foarte șterse in aceia cari au parte mai tirziu de o cultură modernă, dar în schimb el deprinde pe copilul lor a rezista mai lesne greutăților absurde din programul din școlile noastre publice, desfășură inteligența pregătind insă cu atit mai multe victime surmenajului epocei noastre de slăbiciune. De ordinar la 7, mult la 10 ani, invățătura națională e pe sfirșite și de aci parte urmează școlile publice romanești iar altă parte se dedă de timpuriu „comerțului“ sau meseriei. De orice clasă copilul evreu trece negreșit prin filtrul acestei prime și primitive educațiuni naționale, cu rare foarte rare excepțiuni. Scoli izraelito-române. Progresul n’a lasat neatins nici cea mai refractară rasă, cele mai tari prejudicii, cultura modernă devenind tot mai necesară in lupta pentru traiu, invățătura havrei fu cu începutul tot mai părăsită și simțul național, cu o tărie de fier, iu* învins de nevoia existenței. Școlile izraelito-romîne au fost mijlocul de impacare a prejudiciului cu cultura trebuincioasă și unele de aceste școli, contrasted absolut cu havrele seculare, rivalizează cu școlile noastre publice, fără ca să se fi părăsit in ele invățătura limbei evreești, ceea ce n’a împiedecat să avem pînă odinioară in Iași peste 150 de havre !... Indicere. De aci inainte fără havre, in scopul adevarat al cuuntului, nu mai există . Havrele