Evenimentul, ianuarie-martie 1898 (Anul 6, nr. 1425-1494)
1898-01-01 / nr. 1425
Inginerul acea insă a fost trimes aiurea și de aceea fum ca să puie bețe in roate noului inginer umblă de cauta potcoave de cai morți. 1i degeaba umblă, abatorul este admirat], eu respund de tot ce am făcut, îmi citesc meseria si am instalat multe aparat până azi. Până la ceasulL două dimineață am vorbit cu Margrav despre impresiunile lui din România. Eu am văzut strein atît de decepționat de țara noastră. — „Iti plac romín?“ - „fiu-mi plac de ei. Păcat de ei, ca nu-s proști, dar sunt ieși, atît de leneși nicit nu poți face nic cu el Cînd e vorba de taifas romínul, totdeauna gata. Uite, de pildă, elevii Ș»alei de arte cari după patru ani de studiu nu-s in stare să-ți scoată un desemn saiga_ti mireze o linie.... Pun rămășag că nu peste cincizeci de ani România n’o să a ia industrie“. Și trenul aleargă in noapte c^noi câmpii și păduri. Noi fumăm, din ce in ce mai rar, iar rusul citeze înainte „La Corbe au Cou“. Keows, 1897. Anul care dispare a fost arhi ardent în evenimente importante de tot spus. El a fost denumit anul crimelor și a sinuciderilor, dar nu pe acestea voim i, relevăm, ci voim să scoatem in relief numai acele evenimente cari au o importanță socială. In țară avem de insemnat democratzarea partidului liberal, chiar cu risc de a elimina din sinul său elementele retrograde, o dovadă a acestui fapt este legea asupra Repausului Duminical, care deși inscrisă in programul nominal socialist, a fost votată de parlamentul romanesc, apoi amendamentul pentru Votul Universal care a obținut de astă dată un număr și mai mare de voturi. Inaugurarea abatorului, a portului Constanța, încheierea convențiilor comerciale cu puterile străine, linia maritimă Braila- Roterdam sunt importante evenimente de ordine economică. Inaugurarea monumentelor de la Războeni și Ploești, ne arată că s’a creat un curent pentru a se trece la nemurire și eroii necunoscuți care pier pe cîmpul de rezbel. In fine avem de semnalat inaugurarea palatului Universitar din Iași — triumful științei asupra ignoranței și prejudițiilor care de curînd ne-au cauzat pierderea prin duiel a talentatului confrate Em. Lahovary. In fiine tot in țara noastră avem de remarcat un eveniment de o importanță colosală, un pas îndrăzneț pe calea progresului ie și declarația d-lui Varlam că planeta a descoperit cîrma balonului ! * * In afară evenimentele ce s’au succedat in cursul acestui an sunt de însemnătate cu mult mai mare, avînd consecințe importante. După cîțiva ani de liniște popoarele utopei au simțit din nou fiorii războiului, fără a se ajuge la deslegarea chestiunei orientului. Resbelul Greco-Turc insă deși a menținut aproape status quo ante căci autonomia cretei era aproape acordată mai dinainte, a avut insă de consecință demascarea politică rusești in Balcani,"căci Rusia a făcut schimbare de front pe față, renunțînd la masca protecției creștinilor. Apoi lupta pentru independența Cubei, încoronată cu deplin succes nu poate fi trecută cu vedlerea. In fine de o dată mai recentă avem atitudinea anti-moscovită a Angliei in extremul orient, și alianța apropiată a acesteia puteri cu Japonia, adică a celor 2 mari puteri maritime. Tot de ordine politică este lupta din parlamentul austriac, care denotă sforțările supraomenești de emancipare a popoarelor supuse coroanei austro-ungare. Descoperirile au luat un avânt și mai mare, și alăturea cu expediția lui Nansen și Johansen la polul Nordic, s’a semnalat expedițiunea belgiană la polul Sudic apoi nenorocita călătorie in balon către regiunele septentrionale a lui Andre. Descoperirile științifice de asemenea s’au succedat cu o celeritate uimitoare, mii de cărți s’au scris asupra razelor X (Roentigen), și serviciile aduse omenirei de descoperirei acestor raze devin din ce in ce mai evidente. In medicină s’a pășit cu curaj inainte și din nou lumea a fost mișcată prin vestea că s’a descoperit baccilul tuberculozei, a cheliei și de abia de cîteva zile un medic german a anunțat că a găsit mijloc a determina după voință sensul copiilor. Prea au fost numeroase evenimentele care ne-au emoționat in cursul acestui an, pentru a pretinde ca intr’un articol s’ar putea face o enumerare macar sumară a lor, dar cred că e foarte nimerit ca terminînd articolul să amintesc pe cele ce mai mult de cit toate au sguduit lumea: Afacerea panamei și reînvierea procesului Dreyfus cu intrarea in joc a lui Estherhazy. Dar cu numele acestui om intrăm deja in evenimente ce aparțin anului 1898. __________ Vizgator. ARHIVA 6 Cu numărul apărut zilele acestea organul Societăți Științifice și Literare a împlinit opt ani de existență. Cred că ie ocaziunea nimerită de a arăta care e împrejurarea căreia se datorește faptul că „Arhiva“ ie astăzi atît de prețuită. Existența revistei „Arhiva“ ie strîns legată de aceia a societăței științifice literare din localitate, întemeiată pentru scopuri pur intelectuale această societate, care de la început și pana astăzi și-a păstrat caracterul său cu totul intim, a reușit să grupeze la un loc pe cei mai de samă oameni culți ai Iașului, indiferent de opiniunile lor politice. Chestiunile de actualitate științifice ori literare precum și problemele sociale erau desbătute in sinul societăței fără patină și aprindere, cu pacientă* și moderath celor doritori de aflare*a adevărului. Un singur om a putut făce ca să se sacrifice politica pentru știință și acela a fost dl A. D. Xenopol, care "s’a "devotat cu trup și suflet pentru triumful adevărului și dreptăței. Cu bunătatea-i cunoscută, cu blîndeța graiului și cu autoritatea-i netăgăduită a știut să modereze pasiunele și să facă ca in sinul societăței să domnească cea mai perfectă armonie. Insă era o datorie morală ca cercetările membrilor societăței să se facă cunoscute publicului, și pentru ca să nu se recurgă la reviste streine s’a hotărît intemeiarea unui organ al societăței. Iată deci originea apariției Arhivei sub direcția președintelui societăței, dl A. D. Xenopol. Pentru ca revista să păstreze tonul societăței și să nu i se imprime vederile unei singure persoane, s’a dispus ca nimic să nu se publice fără aprobarea membrilor societăței. Astfel se explică faptul că in timp de a a jni nici un articol regretabil nu s’a stresit inso »lată. Dacăofi supra unor chestiuni s’au publicat articole contrare, cauza e că acele chestiuni nu fuseseră complect clarificate și iera natural ca să se proceadă astfel pentru ca lumina să se facă. Întemeiată nu pentru scopuri bănești, nici pentru dorința de glorie, nu s’a recurs la reclamă pentru ca revista să se facă cunoscută. Cu răbdare și nădejde întemeietorii revistei au așteptat ca publicul să se convingă prin ei însăși de valoarea ei, căci numai in cazul acesta existența ei va fi fost asigurată. Prevederile s’au indeplinit, căci cetitorii s’au convins de necesitatea existenței acestei reviste, toate piedicile materiale au fost invinse și acum revista pășește in al IX-lea an, menită fiind a juca rolul de odinioară al Convorbirilor Literare. Alexandru Valeriu. Doctor L. Sofrin Fost medic C. F. R. Practicând și în spitalele din Paris Consulta 8-11 a. m. și 3-5 p. m. Strada Palatului No. 9 (Casele Nițescu) X 898 CRONICA ZILEI Anul dramatic Sunt ani de zile de cînd pe scena teatrului național din Iași, nu s’a mai dat vr'o piesă originală. Acum ni se pregătește o surpriză. O cartă de vizită de d. Gavănescul. La noi, la Iași, secetă in privința aceasta. La București insă, lucrurile stau altfel. S’a jucat in stagiunea aceasta păn’acuma, nu cu succes insă, dar sa jucat. O singură iubire de Nenițescu. mmentan se repetă Minciunele convenții sale a artistului Leonescu și se joacă cu succes in aplauzele unei săli entusiaste: Curcanii de Gr. Ventura. Anul ce vine ?l teatrul național din Iași va fi mai noi va juca poate: Gura lumii și Fără leac, două drame, tot de d. Găvănescul, simpaticul profesor universitar. Scurt an dramatic național! Ci să facem? S’așteptăm un pace al soartei viitor. Chiru. O D. Maior Jean Dimitriu inspectorul jandarmeriei a aprobat pentru intreg corpul jandarmeriei noul sistem de lanțuri (sistemul austriac), in locul celui vechiu de care se uza pentru transportarea arestanților periemig. Această măsură nu poate aduce decît laude d-lui maior Dimitriu, căci se micșorează intru cîtva torturile la care erau expuși nenorociții arestanți. In spitalul Pașcanu sa adus eri 2 copii mici de anghina difterică a locuitorului Pahome Dumitru din comuna Cristești jud. Roman. X Eri prefectura poliției Capitalei a distribuit suma de 6000 lei evreilor sărăci cari au suferit stricăciuni cu ocazia devastărilor. Acestă sumă s-a distribuit după un tablou prezentat de către d-nii dr. Beck si Adolf Solomon. X Eri d. Vasile Lascar fost ministru de interne sub guvernul Aurelian, a fost in orașul nostru in interese private. D-sa aseară cu trenul accelerat de 9 și 15 m. a plecat la București. Consiliul permanent de instrucțiune a fost convocat pentru Luni, Marți și Marcuri 29, 30 și 31 la ministerul cultelor sub președinția d-lui ministru Haret, spre a discuta diferite chestiuni. X Carnetul Sf. Vasile 1 Ianuarie 1898 D-nii Vasile Gheorghian prefectul județului Iași, Vasile Gh. Morțun deputat, Vasile Burlă profesor, Vasile Cogălniceanu, Vasile Paladi profesor, dc. Vasile Negel, Vasile Răceanu, Vanw Caramfii pentaionar. Vasilițg^isjalLriii^avocat _Vanda Vlădoianu, Vasile Popovici-Belcescu, Vasiie Cernătescu, Vasile Manoliu casier sft. Spiridon, Vasile Cucu Comisar, Vasile Culiano grefier curtea de Apel, Vasile Negruți profesor, Vasile Cocuz profesor, Vasile Sculy Logotetides, Vasile Greceanu, Vasile Speranță, Vasile Pogor, Vasile Florea, dr. Vasile Catana, Vasile Ștefănescu comerciant, Vasile Preda, Vasile Atanasiu profesor, Vasile Elefterescu subprefect, Vasile Argintoianu inginer, Vasile Popovici inginer, Vasile Antoniadi, Vasile Frunzeti, Vasile Brăileanu student,’ Preot Vasile lonescu, Vasile Forăscu’ Vasile C. Doma, Vasile Botez șeful siguranței, Vasile Bugeag, căpitan, Vasile Herțeg, căpit, Vasile C. Leon, Vasile Miclescu (Roman), Vasile Lazu, Vasile Cantacuzino, Locot. Vasile Castano (București), Vasile Ioachim (Roman), Vasile Podoleanu avocat, Vasile Vrânceanu, Buțureanu C. Vasile, Vasile Apodoleanu, Vasile lonescu, Vasile J. lonescu, Vasile Gh. Mihailescu, Vasile M. Radovici, Vasile I. Scorpan, Vasile C. Sion, Vasile C. Danu, Vasile Gheorghiu comerciant, Vasile Mihail, Vasile Niculescu, Vasile I. Patron preot, Vasile Stamboleanu, Vasile Andriescu, Diacon Vasile Bălănescu, Vasile Belisimus, Vasile Costin, Vasile Dimitriu student, Vasile Doboș, Vasile Georgescu, Vasile Lateș, Vasile Niculau, Vasile Gh. Pontescu, Vasile M. Stoica, Vasile Stanciu, Vasile Scriban, Vasile Teodorescu, Vasile Saghinescu pensionar, Vasile Teodoreanu, Vasile Bușila student, Vasile Chirnnschi, Vasile Gavriliu, Vasile Jijie, Vasile Olteanu diacon, Vasile Popescu profesor, Vasile C. Pompilian pensionar, Vasile Zaofirescu, Vasile Atanasiu, Vasile Bahrira, Vasile Burghelea, Vasile Damir, Vasile Filipovici, Vasile lehun Vasile Gh. Mihailescu, Vasile Mandinescu, Vasile Gh. Matciuc, Vasile Mancaș, Vasile Gh. Popovici, Vasile Th. Răiieanu, Vasile Stroian, Vasile Teodorii, Vasile Tanasachi, Vasile Zmău, Vasile Gavrilescu (Trg. Frumos). fi In urma incetarei din viață a regretatului profesor de muzică, I. Filip, de la gimnaziul din localitate, se crede că va fi numit dl Grigorie Scorpan, profesor de desemn și caligrafie la acel gimnaziu, care este și absolvent cu diplomă a conservatorului din Iași. Cu acestă numire s’ar face un act de cea mai mare dreptate, căci dl Scorpan este destul de cunoscut prin bucățile sale muzicale. Tina di Lorenzo, o nouă stea artistică, care trece ca rivala celebrei Duse, va veni însoțită de o trupă escelentă de comedie, in a căreia frunte se află Flavio Ando partenerul Dusei, pentru a da la noi numai o singură reprezentație pe la 25 Ianuarie. De la noi Tina di Lorenzo se va duce la București, unde va da 4 reprezentațiuni. Aranjarea acestor spectacole la București și Iași e încredințată Agenției teatrale. *5 in locul fostului primar al orașului Piatra, D. Adamescu, care a demisionat impreună cu ajutorul seu, s’a ales ca primar d. Ioan D. Ioaniu. Alegerea senatorului democrat și a distinsului avocat, nu poate fi privită de noi decit cu mulțumire. Intru cit privește pe Pietreni suntem siguri că d. laniu după cum a știut să fie un demn reprezentant al Pietrei, va ști a fi și un adevarat părinte al acestui oraș. ft .Procesul Esterhazy — Prima zi — Paris, 29 Decembre.— Procesul maiorului Esterhazy in fața consiliului de rezbel incepe la ora 9 de dimineață. Doamna Dreyfus și d. Mathieu Dreyfus sunt de față. Consiliul respinge propunerea de a autoriza pr1* îl na pa d-na Dreyfus și pe Mathieu Dreyfus de a asista la dezbaterile complecte.* * * Actul de dare in judecată a maiorului Esterhazy zice că instrucția neproducînd o lumină suficientă pentru a proclama ieculpabilitatea lui Esterhazy, inculpatul a fost primes in fața consiliului de războiu sub acuzare de mașinațiuni și de relațiuni întreținute cu o putere străină. După apelul martorilor, comisarul guvernului cere ședința secretă. Consiliul decide ca desbaterile să fie publice, pănă in momentul când publicitatea va părea că devine primejdioasă pentru apărarea națională. Se dă cifiri raportului maiorului Bovary, după care Esterhazy protestează un in contra tuturor acuzațiunilor indreptate in contra sa și neagă ca ar fi autorul borderoului ; experții au declarat că borderoul nu este opera maiorului Esterhazy. Colonelul Picquart a comis in această campanie abateri grave si și n’a observat discreția. Pare că Picquart a fost sufletul acestei campanii. Raportul conchide zicînd că dacă acuzările nn contra lui Esterhazy nu au fost stabilite pe nici o dovadă probantă juridică de culpabilitate și că î dacă instrucția laborioasă n’a putut culege sarcine suficiente pentru a stabili acuzarea de inaltă trădare intreptată in contra lui Esterhazy, este fie de a se da o ordonanță de neurmărire.* Jfc ? Maiorul Esterhazy interogat povestește că o scrisoare anonimă l-a pus in cuvant cu complotul ateit in contra sa. El a întâlnit lingă podul Alexandru o femee voalată, al cărui nume nu-l cunoaște. Esterhazy adnptă ca in Februarie 93, a trimis un raport scris cu mana sa; el credea că acest raport i se cerea de un capitan. In urmă poliția a descoperit că cerea pare că provinae de la Hadamard, socrul lui Dreyfus. Esterhazy resping cu indignare acuzația că ar fi autorul borderoului. El explică că diferitele acte ale borderoului n’au putut fi date de domul. Acuză in mod formal pe colonelul Picmart «a i a spart casa, l’a prădat și a acut să se confiște scrisorile sale. Notele militare asupra mabrului Esterhazy sunt foarte elogioase. * 1»* Primul martor Mahieu Dreyfus, pretinde că scrisul lui Esterhazy ie acelaș cu acela al borderoului. Impune lui Esterhazy că ar fi scris o scrisoare in care zicea că nu poate eși din situația sa mizerabilă decît printr’o crimă. D. Seheurer-Kestner zice că a făcut o anchetă personală care a dovedit că borderoul nu a fost scris de Dreyus. Martorul a aflat că la ministerul de resbel lumea era convinsă că borderoul en al lui Esterhazy , in special colonelul Picquart și generalul Gouse impărtășau această opinie. Martorul declară că s’a ocupat de Dreyfus pentru că ieste compatriotul său. La cererea avocatului Tezenas de a arata faimosul său dosar, o. Scheurer-Khestner răspunde că n’a avut nici odată vr’un dosar, dar că avocatul Leblois posedă unul. După interogatorul cîtorva alți martori, colonelul Picquart le pune in ședință, secretă. Audiența este suspendată și se va relua mîine. X Rubrica călătorilor Sosiți in Iași Hotel Traian, Petru Panicciu Galați, Dimitrie Iamandi Roman, Karl Buxman Botoșani, Gabril Kron Botoșani, Leon Berer Roman, 1. Mayer Bârlad X Un spectacol foarte trist și in acestș timp revoltător a fost dat trecătorilor de cătră un sergent de strada. Prinsese pe strada Stefan cel mare pe un biet biut nebun și in foc de a’l pane intr’n trăsură să’l ducă la poliție, gardistul a găsit de cuviință ca să-l lege cu frînghii și in ghionturi să-l ducă pănă la parchet, pe jos, urmat de o mulțime imensă de spectatori. « Denunțăm cuul d-lui SVírison si carumf» ca să deie barbarului sergent o pedeapsă exemplară pentru ca pe viitor să nu se mai ofere publicului priveliștea unor asemenea sălbătăcii . Teatru de varietăți Ultima reprezentație a trupei de varietăți a avut loc eri sara. Reducerea prețurilor a făcut ca se fie mai multă lume ca de obicei. Ca altmintrelea artiști s’au distins mai mult ca oricind și in specal Kara și, Lescaut au cîntat atît de sine, atîtie dragalașin cît desigur au lăsat in urma lor una din cele mai frumiase amintiri pe care le poate lasa vre-o dată un artist. O strainsă, gingașa Kara mai înainte de a părăsi lașul, unde a fost atît de mult sărbatorită, a ținut se multmeaacă „Evenimentului“ pentru incrajarea care e a dat, trimețindu-ne urmatorea scrisoare : " ‘Mademoiselle C, Kara renieres et finiment Monsieur le directeur du journal pour article blogieux qu’il a eu la bonde de metrn dans le Journal d’hier ,et le prie d’agreer l’exression de ses sentiments les plus distirusons. Kara. X FOIȚA „EVENIMENTULUI“ 333) INTRIGA MORTALĂ PARtEA A PATRA Respins IX Pedeapsă înfricoșătoare (Urmare) Dacă acea ce presupunea directorul „Națiunei Franceze“ i era adevărat, daca baroana Berthier începuse săvârșirea vreunei crime îngrozitoare, nu i era de temut tocmai clipa acea de somn cu atât mai adinc, cu căt căuta să’l invingă mai mult ? Intr’adevăr nu făcuse nici o obiecție serioasă cănd spusese de Graves că va veghea necontenit, fiind-că la urma urmei de Graves i era bărbatul legitim al Francoisei. Nu făcuse nici o greutate, nu spusese că se necuviincios ca bolnava să fie căutată de iei. Se mulțumi a spune nepotului său : — Bine, dacă vrei așa, ie minunat. Dacă te vei simți obosit nu te sinchisi cu toate că s’a purtat așa de prost cu mine, ieu nu voiu uita că ie fiica mea și voiu ingriji-o cu aceiași dragoste de mamă, cum am ingrijit’o cind iera mică. Insă cind de Graves rugă pe Maxime sa-1 inlocuiească iei, Sylvia se revoltă și nu voi să consimtă. — De ce nu vrei ? întrebă Eugen uitîndu-se in ochii iei. Normanda nu se tulbură tare, ci recăpătîndu-și sîngele rece, zise . — Adevărat că Maxime ie fratele Francoisei, dar spune și tu,ie potrivit ca un tânăr de vrîsta lui Maxime să facă oarecare servicii unei fete cum ie logodnica ta. Mi se pare că ie chiar jignitor. Francoise care auzise convorbirea, le tăia vorba zicînd: — Vreau!... Maxime al cărui devotament iera in afară de orice bănuială, inlocui din clipa acea pe vărul său istovit de puteri, dînd toate ingrijirele necesare, domnișoarei Berthier. Intr’o dimineață Francoise după ce fusese ceva mai bine se simți deodată rău de tot. — Ai părăsit-o ? intrebă Eugene pe Maxime. — Nici o secundă, respinse fiul Sylvei. — Și n’am dormit?.... — Io cu putință ca da. Îmi pare că spre trei ceasuri am perdut câteva momente conștiința. Oh ! dar asta n’a ținut mult... Un vuiet, tot atât de ușor ca și acela al unui vuiet produs prin căderea mobilelor, m’a trezit din somn, intr’atâta ieram preocupat de a implini bine rolul meu de infirmier. — Ești sigur că vuietul acela a fost produs de o mobila ?... insistă Eugene, deja curios prin modul in care vărul seu ii povestise lucrul. — Doamne 1 răspunse tânărul ce vrai ca să fie?... — Tatăl tău sau mama ta să vie să ieie informații despre Francoise. Ceia ce ar fi fost cât se poate de natural. Tânărul Berthier se gîndi un moment. — Intr’adevăr, zise iei, ai putea să ai dreptate. Deschizînd ochii la vităia vedere, mi s’a părut că văd siluieta uriașă a mamei. Dar fiindcă nu s’a intors cănd am chemat-o, am crezut că am visat! Mai iutăi de toate, iea nu mai aude de loc, zilele acestea. Și apoi iubește intr’atăta pe soră incâ și le atât de supărată că o vede in starea asta, incăt se scoală in timpul nopței pentru a vedea cum îi mai ieste. — N’ai intrebat-o, dacă a venit la dansa in timpul nopței ? — Nici nu mî’am gândit la așa ceva. De altfel, fără Întrebările tale, nici nu ma’ași fi gândit la acest incident intr’atăta nu-i am dat importanță. Eugene zăcă Iera ceasul cănd venea doctorul Tavernier. — Cum îți mai ieste ? intrebă iei pe bolnava. — Din ce in ce mai slab, respunse aceasta. Frigul de care m’am plîns de la începutul boalei mele, crește intr’un mod simțitor de ieri. — Cine a veghiat asupra ta in astă noapte ? —- Fratele meu, Maxime. — Ai băut adesea ori ? — Ca și de obiceiu. Numai Dumnealui te-a îngrijit? Iea se opri de o dată, cu ochii fixi, cu o increțitură intre sprincen și zise. — O femeie, venise aproape de patul meu in astă noapte, în sigur. — Care femeie ? intrebară in acelaș timp doctorul și de Graves. Francoise se găndi un momement. — Ad! iată, zise rea in sfârșit, nu știu ! Dormeam, un vuiet nu tocmai puternic, cu toate acestea m’a trezit. Am privit, in prada acestei somnolenți curioase, care mă impiedecă trei sferturi de ceas de a deschide ochii dacă nu mi se vorbește, dar îmi pare că o formă albă iera acolo, in dosul fotoliului fratelui meu! Sa mai stăpâni incă, pârănd că face apel la toată voința iei : — Da, zise iea după căteva secunde, Imi aduc aminte! Se incruntă strașnic. — Iera mama mea vitregă, zise iea in sfârșit. Acuma îs sigură de asta, apoi violent, bolnava urmă: — Iea s’a apropiat de paul meu, mi-a dat o ceașcă cu ceai și mi-a zis : Bea ! — Și ai băt ? — Îmi pare. Ochii lui Eugene strălucit. Doctorul il atrase intr’un elf al odăiei pentru a redija, dragă doar arî ordonanța Și buletinul zilei, și aci ne plănd fi nici văzut, nici auzit de bolnavă, zise : — Nu veghezi nn de-aproap asupra femeiei d-tale, cu toate acestea ți-am zis ca să iei sama! — Sunt istovit, respinse de rares , dar chiar dacă mi-ași expune vina, n’o voiu mai părăsi, fii fara frică !... sau de nu voiu pune pe lăngă dansa pe cineva care să aibă aceiași valoare ca inimna. Un sfert de vară după acea, Eugene sera in cabinetul lui Louis. Stătuse mult timp la găndui dacă să-i comunice sau nu bănuielile sae sau chiar acela de care era sigur. Două lucruri îl reținură: turerea pe care ar fi pricinuit-o acestuia care nici odată nu i-a făcut rău lui. In al doilea loc, cu toată încrederea ce-i inspira doctorul Tavernier, ultima îndoială îi mai remănea. Și iei punea incă in socoteala șaretei Francoisei, grav in dispoziție aici. Cu toate acestea i se părea că Berthier trebuie să fie ținut in curent cu aceste lucruri și urmănd cursul pe care il da conversația, de Graves se hotărî ca si-i, vorbească. (Va urma)