Evenimentul, octombrie-decembrie 1902 - ianuarie 1903 (Anul 10, nr. 198-289)
1902-10-02 / nr. 198
Redacția și Administrația J A Ș J STRADA LAPUȘNEANU, 44. Apare în toate zilele de Incrn Un număr Țechin 30 bani.E 10 bani—Seria II. AnhI X. So. 198 MERCURI 2 OCTOMBRE 1902 VENTMENUT W ani Jk w mm A ¥ mm MhM m mm Jk U JSoM 251 sex consarrrator Abonamentul Pe un an 24 lei. ps 6 Luni !2 pe 3 luni 6 lei. In străinătate pe un an 3: Le ------------ANUNCIURI INSERȚII ȘI RECLAM 50 bani rindul. T Ultimțli zh ahcordan>itatului Ziarul l’Indépendance roumain a anunțat cu cîteva zile înainte, și apoi a publicat, o corespondență din Viena iscălită XXX. Ea începe printro savantă introducere, în caz se explică cum că Viena e centrul intrigilor Alianței israelite, care se sbuciumă ca să organizeze o demonstrație în contra legislației românești că societățile Union și Jüdisch Volksverein sau înțeles pentru a organiza o întrunire de protestare, în care guvernul austriac să fie invitat să se ridice cu asprime în contra legilor romînești, care privesc pe străini. Independența afirmă că Alianța s’a adresat la de supuși romîni doctorul W (?) ș autorul dramatic doctor B? cari au refuzat categoric și c; s’a mai adresat tuturor evreilor deputați din Reichsrath spre a-i convinge să facă interpelare în această privință In sfîrșit, faimosul diploma XXX, care e în toate secretele culminează . Dacă Alianța Israelită sune din limbița resboinică, o face ci intenția de a aduce o schimbau de guvern în București pentru a tulbura opinia publică într'un mod permanent. Cea ce e curios e că în cercurile diriginte ale agitației internaționale nu se așteaptă scăparea de la o schimbare a constituției de către d. P. Carp, ci de către d. Take Ionescu și fracțiunea vechilor conservatori. Și înșirate, mărgărite continuă pe aproape o coloană. Și organul popular, scris în limba romînă, a rezumat ori articolul, partea finală din articol, promițînd că va reveni și-l va traduce în întregime. In numărul de azi, Secolul da în întregime acea corespondență. Care se fie scopul acestei corespondențe, așa de naiv întocmită, căci nimeni nu va crede că Alianța Israelită și-a comunicat secretele domnului XXX, pentru ca acesta să se înșire în L Indépendance ? — O paranteză. D. Ganz, pe care d. Sturdza trebue sa-l cunoască, a contestat existența faimoasei Alianțe.—Pentru cine a fost scrisă și înserată în coloanele ziarului franțuzit a guvernului ? Desigur că pentru mulțimea naivă, pentru aceea, pe cari franțuzul îi numește des gogos, oameni ce au un stomac așa de vast, încît să înghită orice blagomanie. Acum, în ajunul alegerilor, în special, se obișnuește această invenție de calibru. U Indépendance a iscodit că partidul conservator e vîndut evreilor, articol pe care organul popular s’a pus să-l tălmăcească pe romînește, pe de-o parte, ca să dovedescă alegătorilor că „e vîndut jidanilor“, iar, pe de altă, văzînd că simpatiile finanței sunt perdute pentru liberali, pentru a se prezintă străinătăței ca victima unui complot evreesc. Cu partea întâia a acestui mehenghiu plan s’a însărcinat Secolul. Dar oare se poate ca două oficioase să răspîndească, chiar cu aceste folosinți, știri de asemenea natură, la baza cărora să nu se afle macar e un grăunte de adevăr ? Grec că nu. Atunci, care e adevărul ? Guvernul liberal nu a reușit în străinătate, aceasta nu e o poate contesta nimeni. Dușemănia finanței la adresa guvernului liberal nici nu e așa cunsă; guvernul liberal, de altminteri, a declarat în repetate rînduri că nu are ne voe de concursul finanței și a dus campanii în contra elementului evreesc, pe care marii financiari par că l’ai luat subt protecția lor. Această politică copilăroasă și dăunătoare țarei,— căci e uă are exemplu în analele oricărei țări din lume, că un i guvern, care are de condus elemente eterogene, între care se află și evrei, să pornească război în contra evreilor,—a fost dusă de d. Sturdza pentru a-și pregăti o platformă t . de opoziție. D. Sturdza simte că terenul îi fuge de sub picioare. Politica lui generală l’a pus într’un impas, de unde nu poate ieși. Ceasul din urmă îi se apropie, d. Sturdza o simte. i Iată explicația politicei „speoiale“ a d-lui Sturdza în chestia evreească. Din moment ce vede că puterea îl părăsește, el, om prevăzător își alege de pe acum un teren de opoziție: „Partidul liberal s’a opus cerințelor evreești, „machinațiunelor Alianței Israelite“, iată de ce a căzut de la cîrmă“. Conservatorii-cancuziniști îi vor urma, aceasta e indiscutabil; iată de ce , gazetele liberale tind să acrediteze zvonul că „partidul conservator, prin d. Take Ionescu, s’a vîndut Alianței“, după cum Faust își vînduse sufletul lui Mefistofele.* -----------*OOOLOOOOX----------- Dar Secolul desminte „tot.“ Și noi am afirmat că d. Cosmovici însuși a confirmat că scena a avut loc,— minus „acuzațiile dezonorante.“ — Secolul trebue să știe că d. Cosmovici e deputatul, care a executat pe d. Sterea înaintea d-lui Pallade. Articolul de polemică cu Secolul e iscălit cu un semn convențional, care,—lucru știut de toți confrații noștri—nu aparține d-lui Bădăcău. Deci, toată diplomația ziarului liberal, toată melenghia sa, cade baltă. Cu privire la chestia evreească, in acel articol nu se află decit un crîmpei de frază, care să se refere la părerea noastră în această chestie: „Totuși, articolele incriminată (din La Roumanie) au fost destul de categorice cu privire la emigrări, într’un spirit, pe care noi nu ni-l însușim, cunoscute fiind părerile noastre in această privință Nu e așa că e frumoasă, bunacredință a Secolului ? Fiiar Buna credință a „Secolului“ Secolul de azi se ocupă de noi. Vom reproduce aceste mici notițe și apoi vom răspunde. Prima: „Desmințirea ce am dat-o „Epocei“ in ce privește scena ce s’ar fi petrecut la clubul liberal din Iași, între d. deputat Stere și un alt deputat liberal, față fiind d. ministru de interne, nu e pe placul„Evenimentului“. „Evenimentul“ găsește că desmințirea noastră nu e nici complectă nici categorică, de vreme ce n’am atins „acuzațiile desonorante“ ce s’ar fi aruncat d-li Sterea în această ședință a clubului liberal Ba e foarte complectă și precisă. Am desmințit tot.“ A doua : „D. Budărău, care este conducătorul de fapt al „Evenimentului“, a făcut deună zi în coloanele acestei foi, în cursul unei polemici cu „Secolul“, o declarație ce merită a fi reținută. D-sa, vorbind de articolele din „La Roumanie“ prin care se cerea un privilegiu, un regim de excepțională favoare pentru evreii din țară, a dat a înțelege destul de clar că „La Roumanie“ nu merge destul de departe pe calea confesiilor către evreii. Ü. Budărău are, desigur, dreptul să meargă cu de departe în dragostea sa pentru evrei. Dar și noi avem dreptul să recomandăm opiniile sale atențiunei speciale a alegătorilor din a doua capitală a ărei.“ La întăia întrebare răspundem , din contra, noi am spus că nu am fi intervenit în discuția dintre Secolul și Epoca, dacă ar fi fost vorba numai de „acuzațiile dezonorante.“ ------------*«««000»—--— Umbre și măști Kora pupului — Poeții modernizați — Lupu bea la Abator, La Șoituz, cu Deodor. El aprinde un mare foc Și cîntă voios în joc . — Haideți, feciori, după mine Să vă ’nvăț a trăi bine ! O haham cu barba lungă, Zis’am ca să te ajungă, La ciraci, ca să te ardă, La ciraci, ca să te peardă ! — Haideți, feciori, după mine Să vă ’nvăț a trăi bine ! Măcelar, blne turbat. Multe boațe ți-am răbdat, Dar venit-n ceasul meu ca să te ’ncasez ,și eu ! — Haideți, feciori, după mine Să vă ’nvăț a trăi bine! Am venit la Iași în sbor Și m’am făcut ajutor. Și-s călău, din înălțime, Pentru hlda calicime. Haideți, feciori, după mine Să vă ’nvăț a trăi bine! Și răcnesc jivinele Și s’oprind slăninele, De nu curg banii pe șin La chimirul meu cel plin ! — Trageți hora ca să joc La lumina celui foc ! Șfichiu. —:------Kooooooexr------------ț «ÎJarăși „Catastiful" Domnul Jellea se apără prin Liberalul de aseară în chestia monopolului rețetelor gratuite. Apararea e specifică, argumentele sunt cîntârite cu miligramul. Un lucru, însă, rugăm pe cel ce fa scris să aibă în vedere și întimpinarea, pe care am dat-o noi în numărul nostru de ori. Dar ca să nu lăsăm rubrica aceasta in părăsire, vom releva cîteva lucruri, la cari socotim că va fi ușor d-lui Jellea să ne răspundă. După cîte știm, la abator s’au comandat hurtume noi, dar cum se face că acele hurtume nu au fost comandate la magazinul Abramovitz, care furnizează toate cele necesare Primăriei in această branșă? Cui s’a dat această comandă, cînd și prin ce formalități ? Odată cu faimoasa ordonanță, d. Pennescu dăduse ordin ca amicul d-lui Jellea să nu mai fie primit în abator. Se știe că d. Steinberg să lăudase că această măsură nu va ține mult. Intradevăr, azi d. Steinberg e iarăși în abator, întrebăm pe d. Jellea: cărui minuni se datorează această calcare a deciziei d-lui Primar ? Cu toată ordonanța Primarului, carnea tot e scumpă„ Se hotărîse chiar înlocuirea actualului administrator al Abatorului, din această pricină, întrebăm de d. Jellea: de ce s'a revenit asupra acestei decizii ? Cu toată ordonanța, carnea se vinde în piață cu 80 de bani. Oficiosul liberal a dat un comunicat, prin care se spunea căsapilor că cei, cari nu vor vinde cu 70 de bani Kng, vor fi dați judecăței. Casapii au răspuns că, din moment ce li se vinde carnea de către măcelari cu 62 de bani Klg., ei nu pot extim prețul Administrația s'a cercat să facă presiuni asupra măcelarilor, cari au ispuns punîndu-se în grevă. La cea de întăi zbîrniere a măcelarilor, d. Jellea a revenit asupra mâsurei. De ce ? JItarcial. -----------** -xassax- x----------- M itima oră DIN LOCALITATE — Ora 4 p. m. — Mn pagina a treia a ziarului de azi relatăm un nou plan de stabilire a unei congregațiuni de călugări catolici. Intr’un număr viitor vom reveni asupra acestui pericol, care ne amenință: ^solemnitatea deschiderei cursu^rilor Universitare se va face Joi 3 Octombrie la ora 2. p. m. După sfințirea apei, dl. profesor D. Alexandrescu va ține o cuvântare a cărei subiect este „Vasile Lupu și opera sa legislativă“. Toți d-nii studenți, sunt rugați să iea parte. S ’a încuviințat d-lor I. “Tin jală, N. Rugină și Gh. Ciociu, deschiderea de circiume în comuna Ciurea. Micii meseriași Mai mulți cojocari, peticari de cojoace din Tg.Neamț, au cerut camerei de comerț din localitate, prin Ministerul de industrie, să fie scoși din lege, adică a nu li se aplica disposițiunile legei, de vreme ce ei ciștigă puțin. D. Gh. Șerban președintele camerei a făcut cunoscut Ministerului următoarele : ("Avînd in vedere că legea meseriilor are de scop, in primul loc a 1 se îngrădi pe meseriași de concurența nereală și in acelaș timp a se asigura meseriile prin stabilitatea lucrătorilor și pregătirea lor la cunoștința meseriilor. Scoaterea petiționarilor din dispozițiunile legei actuale, ar insemna a se anihila cu desăvîrșire avantajele ce le acordă lor constituirea corporațiunilor. Pe aceste considerațiuni credem, că acei ce cad în categoria petiționarilor, de orice meserie, să fie considerați ca lucrători, eliberindu-li-se carnete. tarea sanitară a orașului din nou este îngrijitoare. Epidemiile și în special epidemiile de boli de copii au izbucnit și bîntuie cu furie. Iată într’adevăr pe ziua de astazi ce avem de înregistrat din acest punct de vedere. In strada Cucu No. 11 un copil de cinci ani a lui Iancu Feraru a neetat din viață fiind bolnav de cori. In stradada Morilor, la casa No. 20 , se află bolnavă de cori copila Lența Popazu. I La spitalul Pașcanu au fost internați copii Dina David de 5 ani din str. Lozonschi și David Solomoni la 7 ani din str. Dăscălitoare bolnavi le scarlatină. i D. dr. Buicliu este rugat a se întreșa de aproape de cele denunțate de noi dar să procedeze mai energic iecit în trecut. Solația financiară a județului G .Iași, face cunoscut că cererile le prefaceri ale contribuțiunelor diecte urmează in mod excepțional să se adreseze în anul acesta biurourilor de percepție in intervalul de la 15 Octombrie la 15 Noembre 1902. [aniera de comerț și lucrat, italieni Am anunțat la timp intimpinarea făcută Ministerului de domenii de d. Gh. D. Șarban președintele camerei de comerț, cu privire la eliberarea brevetelor lucrătorilor italieni, care stau în țara numai în cursul campaniei de lucru. Ca rezultat al acestei adrese, astăzi a sosit la camera de comerț o circulară semnată de însăși d. ministru P. S. Aurelian, care glăsuește astfel : „Art. 13 din legea meseriașilor dispune că se pot elibera carnete oricărei persoane fără excepție și afară de aceasta nu vedem nici un inconvenient prin plecarea și reîntoarcerea in țară a meseriașilor arătați in adresa dvs. Pentru motivele aratate se autoriză să liberați și carnete, observîndu-se îndeplinirea celorlalte condițiuni prevăzute de lege“. Urmărirea unui delapidator Poliția de siguranță din Viena, prin Ministerul de interne, a cerut poliției noastre urmărirea oficiantului superior Frederich Kroch, de la serviciul poștelor și telegrafelor din Viena, care a dispărut delapidind suma de 57,192 lei și 08 bani. Adiția poștelor din Viena oferă 1000 de coroane, aceluia care va da informațiuni asupra locului unde s’ar alla refugiat delapidatorul. 1 / Take Cardaș telegrafist va fi ‘^m avansat impegat de mișcare și mutat la gara Verești pentru ziua de 16 Octombre. f-amera de comerț din localiatate pentru a înlătura aglomerațiunile și înlesni meserașii pentru care timpul—în acest sezon e atât de prețios, a dispus că lucrătorii și maeștrii pot să-și depue actele sau să le trimită prin poștă, răminînd ca să-și primească rezultatul mai tirziu. un incendiu violent a prefăcut în cenușă astăzi casa săteanului I. Enea din comuna Țigănași. Cișman de la Huși, care a făcut pe revoluționarul, s’a lăsat a fi îndulcit. D-sa va fi ales primar și deputat. Actualul primar d. Irimia Gheorghiu, va fi numit președinte al tribunalului Fălciu, in locul d-lui I.Z Ahărescu, care va fi transferat la Iași. Se telegrafiază că într’o altă de pe teritoriul comunei Zvorîștea niște băeți, care pășteau vitele, au găsit cadavrul unui sătean necunoscut, în vârstă ca de 35 ani. DIN LUMEA LARGA -Serviciul telegrafic special- Râscoala Macedoneană Viena, 1 Octombre.—Noul ziar vienez, Die Zeit, care face concurență cotidianului Neue Freie Presse, publică o scrisoare, pe care pretinde că a primit-o de la generalul Zontchev, care a scăpat din închisoare. Scrisoarea are data de la 8 Octombre st. n. Vice-președintele comitetului andriano-macedonean spune, între altele, că „marea luptă a poporului bulgar a început”. Apoi generalul definește ținta, pe care o urmărește insurecția . ..Prin această luptă poporul bulgar nu aspiră la realizarea tractatului de a San-Stefano, nici la crearea unei Bulgarii mari; el combate numai spre a scutura jugul tiraniei și a obține drepturile, pe cari un popor liber trebue să le aibă. Acestă luptă se poate să se sfirșească cu exterminarea creștinilor din Macedonia; dar din cenușa lor vor renaște răzbunătorii suferințelor lor“. Această scrisoare a produs mansensație. Demisia unui cabinet 3 Belgrad, 1 Octombrie. Ia ministerul nele cercuri se zvonește ci și-ar fi oferit Regelu Alexandru demisiunea. . Această retragere ar fi prilejită de unele chestiuni politice. Generalii boer. 3>î ani, 1 Octombre. Domni Botha, Dewet și Delarey, după ameză, au vizitat pe d. Gombes președintele Consiliului de miniștri , pe d. Delcassé, ministrul afacerilor străine. S’a pus, însă, în evidență că aceste vizite nu au avut nici un caracter oficial. ” Discurs ținut de părintele Teodosie Atanasiu, egumenul bisericei St. Spiridon. („Doamne ajută’mi" Math 15, 21—28) Iubiții mei frați, II. Dară, oare, iubiților, ce este smerenia ? Sau mai bine zis, care, e definițiunea exactă a smereniei ? Este ea o virtute aparte, sau că pare este numai companionul celelalte virtuți, și fără de din a nu poate exista virtute ? Să vedem. O definițiune precisă a smereniei nu se poate da, iubiților, ci numai atât se poate spune că, smerenia sau umilința este acea insușire a sufletului omenesc, prin care omul își recunoaște micimea și imperfecțiunea sa față de Dumnezeu creatoriul, drept care numai la dinsul năzuește și numai în el își concentrează tote aspirațiunile sale. După cum se vede clacă, smerenia nu este o virtute aparte, și cu toate acestea fără de dinsa nu poate exista nici o virtute. Smerenia este așa zicînd temelia, pe care se clădete celelalte virtuți, este magazinul unde sunt depozitate toate virtuțile creștinești, deși ea examinată în parte și prin sine însăși, nu-și insușore nici pe una din ele. Smerenia in definitiv este înainte mergătoarea virtutei, și fără de dinsa nu poate exista virtutea, precum nici virtutea nu poate exista fără de C harul lui D-zeu. Dară dacă virtuțile in general cer de la noi mai mult sau mai puțin oarecare calități spirituale, care nu intotdeauna și nici pentru fiecare pot fi lesnicioase, ei bine, iată că smerenia este cea mai simplă dintre toate virtuțile,—dacă am putea-o prenumăra printre virtuți— și este accesibilă și lesnicioasă pentru fiecare. Bogatul și înțeleptul, împăratul și stăpinitorii lumei, pot foarte bine de a fi tot așa de smeriți ca și saracul și omul de rind; ba încă mai mult de incintă, cind găsești această virtute la cel bogat, de cit la cel sarac, la cel înțălept, de cit la cel prost, la stăpinitorii și puternicii zilei, de cit a oameni de rind. Săracul, omul mic și nebăgat în Samă, este smerit poate și din cauza pozițiunei sale, din cauza împrejurărilor exterioare care-1 silesc de a fi umilit și smerit, pe cînd bogații, înțelepții și cei puternici dacă să smeresc în adevăratul ințeles al cuvintului, apoi e dovada cea mai pipăită, că ei își dau samă de micimea lor față de D-zeu, își recunosc imperfecțiunea lor, și de aceia se smeresc și invoacă în ajuoriul lor harul lui, care le vindecă cele neputincioase, și îndeplinește pe cte defectuoase. Dară vai, iubiții mei ! că pe cînd in alte timpuri, umilința chreștinească, adecă smerenia, sau după cum ’i mai zicem noi modestia, această perlă prețioasă a fiecărui suflet încălzit la razele moralei Evanghelice, pe cînd astă-dată zic, impodobea aproape pe fe care creștin, astăzi a ajuns a fi atît de rar văzută printre fiii veaculi, nicit nu va fi de mirare dacă mai curind chiar de cum ne așteptam, să ne piardă păni chiar și noiunea de ea. Această podoabă a sufletului, zice, e necunoscută multora, iubiților, căci stăpîniți de vanitate și de mîndrie drăcească ei își închipuesc lucruri mari de dînșii, ca și oricind Fariseii și cărturarii Iudeilor ! Vorbele-le or de smerenie, că de îndată iți răspund , a trecut timpul acela, cind smerenia călătoria pe pămînt, și cu toate acestea și lor le place să vadă pe alii modești față de dînșii. Asta nimic alt nu dovedește, iubiților, decit că ui lipsește educațiunea morală relioasă, care altă dată era așa zicind, fala și mîndria oricărei case creștinești. De aceia, iubiții mei frați, știind noi că omul nu poate fi virtuos, dacă nu are în inima și nu sufletul său umilința creștinească, smerenia sau modestia, și mai știind apoi că fără virtuți nu poate fi cineva nici bun creștin și nici bun cetățean, să căutăm a cultiva și desvolta în noi această calitate frumoasă a sufletului omenesc, care ne face plăcuți și lui Dumnezeu și oamenilor, iar cei ce au copii să le insufle din cea mai frageda copilărie sentimentul modestiei, care nu e altceva decât umilința sau smerenia creștinească și care este atât de potrivită tinerilor ca și bătrânilor, bărbaților ca și femeilor. Să lum de pildă pe Hananianca despre care ni s’a spus în evanghelia de astăzi, să luăm ca pildă pe