Evenimentul, iulie-septembrie 1904 (Anul 12, nr. 113-187)
1904-07-01 / nr. 113
■ ' REDACȚIA și ilMINISTRAȚIA 44 STRADA LATJȘNEANU 44 I AȘI Apare în toate ziele de lucru Un numfir vechii 30 bani 1 'nsi de patriotism Cea întâi călit**' ,. Wr-cetățeanul unșiJi&l-lre distinge pe .-eam, iubirii'f 3te iubjrea de ,s*-TM ut pae, si Cee' Reí-b ® tt atît de sacre im îVio ÜUp(?accepta o patrie și nu putem numi cetățn ne acel cel lipsit de el. P nifest^rf.p?ilie tsă, nu se manumai 8 anunite timpuri și numai întro s^an^ie, intre flieatuUl Patriot lace viața patriot. continua uerare pentru sufletu«1 J ° at^iac.£ ivi«ea lui o >n- Astrul lor in vo f SGInteJa iibirei de neam, scriitorilor, autoritrc;«inorentatorilor* artiștilor, industrilor ruî’iridi^ An/ ^raüe-C&tra jj . iuM‘au necontenit pen. 0 1 • ore binele și mărirea e,‘*r- ' i ruiitar, exercitarea dreptft.ism țantic, luptele politice agitațiile in jur*, ideilor mari și generoase etc. I etc sunt atîtea manifestări ale sabvierului individului, plecate de la acel sentiment nobil, iubirea de patrie. Timpul de activitate al individului I ca și partea lui de sacrificiu insusi birta de patrie se duce ceva mai departe docit la serviciul militar exer■citarea dreptului politic etc. 9 Așa bunăoară am văzut cetățenii Vienei refuzînd cu energie a parti■cipa în teatrul Burg la reprezentațiile unei trupe străin?. ■ Cum ziceau ei să mergem noi la ■ teatru, pentru a contribui la incura■gearea artei streine? nici odată. H Să dăm banul nostru pentru folos [[■sul țarei noastre să încurajam des ^zvoltarea artei la noi“. HH Se știe cu preț «u pe piețele Bas-S Hlinului și Vienei fabricatele France • Ize și vice-versa. ■ Vra să zică, atuncea cînd Vispo- Bzul nu dă banul său, pentru artaT și ■ fabricatul strein, lico fapte 0" pa■triat și numai împins d» sent^jantal B iubirei neamului, a patriai^f ^1 ju I crează cu astfel de manieră iată dar, dovedit, că iubirea nea mului,a patriei, cuprinsa in cadrul ■ activităei sale și alt ma de sacri■ fie iu decit acela al jetului de sîn■ge: «Pesta este tributul, a încuraja g-p industriile, meseriile și co ■ c’iui din țară’.Im patria ta, cetății procedează ei oare I de cctfei manieră ca cetățeanul "3 iituri • Ait .rac, German etc? Nu. ■* nostru nu e bun patriot I faces' raport. ■Ajâ' El'nu numai că nu încurajează, ■**tar dis rețuește ceia ce aparține țăr _?i sal, desprețuește producțiunea și I % conaționalului seu. ■ ce 30 petrece în artă, se petrece în Comerț și în industrie și ■ la serie. I Teatrul național, gol la representaliile trupei române, e plin, peste o măsură deplin la representațiile trupelor streine, deși prețurile sunt furate, deși de multe ori cei ce vin să joace pe sena noastră, sunt niște nulități, mediocri ori refulați. I Același lucru ’1 găsim în Comerț I și in meserie. Marfa e mai bună dar este vîndută de strein. Fabricatul I e mai bun, mai frumos, dacă e strein. Dacă fabricatul Francez nu e mai frumos decât cel Austriac ? Pentru ce Vienezul preferă fabricatul naționalilor săi ? Pentru că e patriot respundem noi. Dar să mergem ceva mai departe, ■ sunt la noi magazine cari importă ■ mărfuri streine, fabricate Franceze. I Atunci pentru care motiv, cetățenii noștri comandă articole de lux și chiar haine de la magazinele Parisiene, Louvre, Au bon Marché, I P> temps etc. etc? SI Pentru fanfaronadă zic uniia, din ■ lipsă de patriotism respundem noi ■ Acolo unde patriotismul există sau■ furonada dispare. 1 Avem la noi în țară maiștri, mes ’ seriași foarte experimentați și care au dus pănă la perfecțiune, meseria ■ 1 ca de exemplu: stoleri, argintari ■ (argintarul Ropală) săpători în lemn, ■ etc. 9 Atuncea pentru ce se importă molibile streine ? Pentru ca meseriașul ■ romin să piară de foame, să dispară ■ de pe fața pămintului, banul nostru B fiiind destinat a ingroșa punga stră Bunului. B Apoi nici aceasta nu e lipsă de B patriotism ? B Dar prin dispariția sau sărăcirea meseriașilor se slăbește puterea de viață a națiunei, să amenință exis 9stența noastră economică, atrăgind după sine și pe cea politică. Nepăsarea noastră față cu ruina claselor de comercianți și meserii, dovedește lipsa absolută a patriotismului real și conștient de care sunt cuprinse celelalte clase sociale ce formează națiunea romînă. Dar se vor găsi oameni cari vor zice . Nu voim să încurajăm meseriilezindigene pentru că ele sunt și formează cariera evreilor și prin urmare a străinilor. Obiecțiunea e fără fundament” și lipsa patriotismului in acest argument e datează in toată puterea se. Cetățeanul patriot nu va lipsi a deosebi interesele interne de cele externe. Altă Însemnătate are lupta noastră internă, avind de obiect naționalizarea comerciului și meseriilor și poate și chiar a evreilor șijaltă ceva este lupta noastră contra străini ni și a fabricatului strein de peste hotare. Patriotul trebuie să-și-i dea s samă că streinul locuitor al acestei țâri contribue cu munca, banul și știința sa la ridicarea medriei țări,—ridicarea valorei pământului și proprietaței și mărirea avuției publice.—Pe cind streinul de peste hotare, are singura lui țintă, înbunătățirea starei materiale a lui și țărei lui, fără a se preocupa câuși de puțin de nevoile și interesele țărei rominești. Patriotul, adevăratul și luminatul patriot, va cîntârî in mintea lui greutatea greșir clor[ comise]j[cler romîni timp de 50 ori 60 de ani, părăsind comerciul și meseriile pentru budget, ca smirna sfi fia justificat a contribui la defrag și la ruină a țărei, căutâd să lovească pe streinul ce avea/ne umplea golurile de noi lfisații și create, îndeplinind funcțiuni sociale atît de frumoase și rentabile dar desconsiderate și disprețuite și ’ d-zi încă de romini. Dacă s’a comis și să comite incă neertata greșală a părăsi și disprețui comerțul și meseriile, să nu se comită și culpabila rătăcire de a arunca mizeria și ruina cu credința că se lovește in streini. Urmărind scaparea de șoareci nu se dă foc casei zice proverbul rominesc Cetățenii noștri comit încă o mare greșală, aceia a nu da crezare organelor speciale în afirmările lor, fiecine crezîndu-se destul de apt a judeca și rezolvi diferite chestiuni de ordine Economică. Ei bine lucrul nu e astfel. Chestiile speciale sunt bine cunoscute și tratate numai de oameni speciali, nicinea credem noi nu va îngădui importanța și specialitatea chestiilor economice. Era creștină s’a întemeiat numai prin credința ce s’a pus și ascultarea ce s’a dat propagandei făcută de apostolii creștinismului. Tot astfel economia țarei nu se va înbunătăți decît prin ascultarea, vocei apostolilor economiei naționale și prin practicarea celui mai întins patriotism, care impune oricui sarcina a ajuta și încuraja isvoarele de bogăție și brațele de muncă ale țărei G. D. Șerban li bitul nostru fruntaș, d. A. ABădăreu, a fost crud lovit prin dureroasa perdere a scumtei sale soții, Eugenia A. Bădăreu, decedată subit in București In noaptea de Luni spre Marți. Trista veste sosită eri In Iași, a căzut ca un trăsnet, asupra noastră a tuturora, cli iubim pe acela care In toate ocaziunile dovedește prietinilor săi, ce inimă largă și nobilă are, îndurerați pănă la adâncul sufletului, și purtași la ireparabila și copleșitoarea durere ce-l lovește, rugăm pe fruntașul nostru, scump și iubit, să primească din partea celor de la Evenimentul expresia celor mai vii regrete pentru cruda nenorocire ce l’a lovit. Fie ca dovezile de adâncă iubire pe care i le-au dat numeroșii săi prietini și cunoscuți, sa’i întărească nemungiratul său suflet, pentru a putea rezista cu bărbăție. In această mare nenorocire. 18 bani—Seria II Anil XII. No. 113 JOI 1 IULIE 1981 Ziar confixtratox Caua „milionului“ Insistind a atribui partidului conservator intenția de a subscrie milioane In scop de alegeri, adversarii noștrii de ambele categorii, junimiști și colectiviștii, pe lingă că se acopăr de ridicol, dar apoi comit și o recuviință la adresa corpului electoral Din punctul lor de vedere, alegătorii țărei românești ar fi niște oameni coruptibili, venali și necălăuziți de altă idee când vin la vot decit de a căuta să fie cumpărați. Din acest punct de vedere, banii ce s’ar strânge prin subscripții de partidul conservator în vederea alegerilor, ar constitui un adevărat pericol pentru libertatea electorală a cetățeanului alegător, care, la vederea aurului, ar avea să uite și conștiința și Dumnezeu și lege și principii, și ar vota după porunca bunastei. Aceste alegațiuni constituesc o adevărată Insultă adusă corpului electoral. Pe de altă parte, casa aceasta a milionului, acopere de ridicol pe adversarii noștri. Spuma ce-și fac, dovedește că ei nu dispun ln păturele electorale de partizani convinși și Inebrardabili, și că voturile ce au obținut pănă acum, sunt datorite numai presiunilor de tot felul exercitate asupra unor alegători cari la prima ocazie li poate părăsi spre a alerga după milioanele ce ar luci la orizont. Pentru detractorii noștri nu e clar altă alternativă, decit necuviincioși sau ridicoli! Pentru serbarea de sine Cînd soarta nemiloasă și trădarea unor pretinși frați a făcut ca guvernul Sturdza să vină la putere, nimeni nu s’ar fi așteptat ca incapacitatea și lipsa de patriotism a celor ce compun guvernul de azi, să constitue condițiile necesare unei lungi guvernări, și toți oamenii de bine se așteptau ca promotorii fraudelor și a celorlalți fărădelegi să fie nevoiți a se îndepărta de la putere, sub presiunea opiniei publice indignate. Dar liberalii, departe de a asculta de voința publică și a țărei, s-au cramponat de cîrmă cu desperarea celora ce văd că vasul lor se îneacă, și totuși nu cedează conducerea altora mai destoinici, preferind să piară corabia cu ei decit să o vadă salvată de alții Astfel au ajuns să dețină puterea, in detrimentul puterei țărei, și, abuzînd de răbdarea poporului, cit și de iubirea noastră de pace, au dus neamul din rușine in rușine, din dezastru in dezastru. Una din nouile dovezi ale incapacităței celor ce ne „conduc“ statul de ripă este și modul cum știu,—adică mai bine zis, nu știu—să-și facă datoria față de datele mari și de sarbătorile neamului, cum sunt; aniversarea morții lui Ștefan cel Mare, aniversarea morții lui Mihai Viteazul și altele. Ne amintim cu toții, cum acum trei ani, sub guvernul de azi, tot sub același președinte de consiliul și tot sub același ministru al Instrucției publice serbarea aniversarei a trei sute de ani de la moartea marelui Mihaiu Viteazul, a fost împiedecată oficial, pe toate căile posibile și imposibile De astă dată însă lipsa de patriotism a colectiviștilor ar fi fost prea flagrantă, prea mare ar fi fost revolta sufletească a poporului dacă guvernul ar fi încercat același sistem și cu aniversarea morței lui Ștefan cel Mare Curentul pentru această serbare era și este, atît de mare, încît guvernului liberal i a fost imposibil să se opună și a trebuit, vrînd nevrînd, sa cedeze, și să organizeze o serbare., a școalelor. Ar fi trebuit, dacă in capul guvernului ar fi fost patrioți adevărați, să se facă din această aniversare, o serbare a întregului neam : școala, clerul, armata, administrația, și întreaga țărănime să ia parte să fie preparată din vreme, și cele mai mari jertfe n’ar fi fost inde ajuns de mari pentru a se aduce romîni de prin toate unghiurile și din țările subjugate la o serbare ca aceasta. Și însuși capul statului ar fi trebuit să se asocieze cu întreaga sa familie la această comemorare, și ca un român să ia parte la serbările din onoarea viteazului nostru străbun. Acestea s’ar fi întîmplat dacă în capul guvernului"am a fi avut un luceafăr ca dl.O Oh- Gr. Cantacuzino, înconjurat de patrioți luminați, de bărbați cari înaintea tuturor prin slăvirea patriei și a eroilor cari au apărat-o. Insă soarta a vrut altfel : e trist, e dureros că noi nu putem schimba, deocamdată, o stare de lucruri existentă, pentru a putea da unei astfel de zile splendoarea ce i se cuvine, dar ca patrioți vom căuta să ne stăpinim; în această zi, vom porunci indignărei noastre să tacă, ne vom abține de a răspunde la atacurile nelealilor noștri adversari vom suspenda pentru o zi armele in panoplie, și, spre a nu face notă discordantă in slabul concert organizat de oficialitate vom căuta să contribuim din puteri la reușita acestei comemorări. Dovada că vom face astfel , am dat-o prin publicitatea întinsă și fără restricție ce am acordat pănă azi preparativelor acestei serbări. Și de aceea, încheind aceste rinduri, ne adresăm tuturor romînilor buni, tuturor acelor ce simt românește și le strigăm : Romîni pregătiți-vă inimile și cugetele. Romîni luați aminte că mîine este ziua in care fără deosebire de culoare politică datori suntem, și trebue ca patrioți, să sărbătorim amintirea celui mai mare erou pe care la avut romînimea. I v5 ■Siv"« ABONAMENTUL Pe un an 24 lei, pe 6 Inni 12 lei pe 3 Inni 6 lei in străinătate pe un an 30 lei -----mic>—''jiugnnciuri, inserții și reclame ^'^/^S.50 bani rlndul ecouri pe deraiare. Trenul mixt 330, care a plecat Luni din Iași la ora 4 și 20, în direcțiunea Dorohoin, a deraiat la eșirea din stația Șoldana. Doua vagoane s’au răsturnat ; ambele au fost prefăcute în bucăți. S’a produs o panică de nedescris printre pasageri. Din fericire nici un accident mortal Singur mașinistul s’a ales cu mici contraziuni pe diferite părți ale corpului. Cauza deraierei e că nu s’a schimbat macazul la timp. Pagubele materiale se evaluează la 5000 lei. Trenul nu și’a putut continua călatoria decît cu o intîrziere de două ore. O , •n înscriere. Anunțăm cu cea mai vie plăcere că dl. Constantin N. Roiu, un tinăr și simpatic avocat, s’a înscris în rîndurile partidului conservator din Roman. Prin înscrierea d-lui Roiu, partidul conservator a cîștigat un prețios element de luptă a cărui venire în rindurile noastre o salutăm cu plină bucurie. Un mers îmbucurător al unei societăți. Una din societățile care a ciștigat mai repede și—după cît sunt semne -și mai durabil elita iașană, este fără îndoială Societatea de gimnastică și muzică, transformată de curînd de cei trei sute de membri ai săi în societate de gimnastică sport și muzică. Așa aflăm cu bucurie că la această societate s’a alipit de curînd și societatea Vânătorilor din localitate care îi dă o strălucire deosebită printr’un contingent de eliță, care e menit a da un mare avînt secției de tir a societăței, pusă sub conducerea unui distins ofițer din Statul major Societatea este sigură că prin crearea secțiunei de tir va aduce Statului Român un capital serviciu, dacă inițiativa pornită din Iași se va generaliza in întreaga țară. Dacă se simțea o asemene nevoe în țara noastră o spun nu numai țările din occident dar chiar Bulgaria cu cele 84 de Societăți de gimnastică și tir ce le are deja de multă vreme. Societatea de gimnastică Sport și Muzică dorind să contribue la întregirea educației fizice—căreia nu i s-au dat pănă acuma mare atenție— a avut norocul să surprindă momentul in care spiritul public era pregătit să acorde o deosebită importantă exercițiilor fizice , și așa de pregătit, încit chiar doamnele au cerut înscrierea ca membre în Societate. Comitetul văzînd curentul ce a cuprins întreaga Societate iașană a hotărît înființarea unei secțiuni speciale pentru doamne încredințînd conducerea acestei secțiuni d-nei Lisette dr. Juvara care a acceptat cu multă abilitate, de la energia și buna-voința d-nei preșidente Juvara. Societatea speră să vadă această nouă secțiune prosperînd astfel că în ce privește organisarea să nu-i rămină nimic de invidiat societăților similare din străinătate. Un cerc larg de activitate cu folos real se deschide Înaintea celei dintăi și celei mai gentile preșidente a unei Societăți de gimnastică romînești. Numai așa se vor putea organisa diferite feluri de jocuri ca lawn-tennis, croquet etc. diferite feluri de exerciții ca patinaj, skating ring, popier etc. serate muzicale și dansante în sine tot ce poate imagina ca exercițiu și distracție o minte larg dotată și o energie conștientă de sine însăși. Suntem siguri că programul schițat de noi pentru secția doamnelor va fi cu prisosință adus la îndeplinire. Absolvenții Liceului Național, Iată numele elevilor, din clasa a XVIII-a, a liceului Național, în ordinea alfabetică, care în urma examenului de capacitate, ce au depus, au fost declarați absolvenți: Secția Modernă: Borș E, Botez D , Dumitrescu Al., Frătiță D, Golăescu C. , Grigorescu G , Handrian S., Ioan D, Comnescu O., Mihailov I., Netzer Iulian, Pavlov P., Răcanu V., Rotemberg B, Simionescu Cezar, Weinstok M., Vartolomeu M., Weiselberg Iancu. Secția Reală : Alexandrescu N., Andriano A., Andrievici N., Atanasiu T., Bardasare R, Buicliu M, Cioc M , Denize E., Bighor A., Ene O., Ghiorghieș Al., Ghiulea N., Giuncu Gh , Glantz ștein L , Goldenbaum D., Ioanid A., Lupașcu I., Margulieș M., Michiu O., Năsturaș D., Palade S., Păcurariu M , Petrovanu D., Rișcanu I., Săvescu V , Storfer L, Șerban Al., Trufinescu N., Țupa R., Vidrighin Gh., Vlăhuță E., Vrănceanu V. Q Sosire în vederea centenarului. 1. P. S. S. Mitropolitul Partenie a telegrafiat că sosește în localitate joi dimineață, cu acceleratul de 8—5 P. S S. Arehiereul Ghenadie Georgescu vicarul Mitropoliei, a plecat ori pentru a întîmpina la Ploești pe mnaltul ierarh. Oameni, fapte și heranditiCtU. Cum lucrurile și instituțiunile omenești ascultă de legea firei care a înțeles să plămădească viața din moarte pentru ca din izvorul vieței să răsară moartea ! Cum ele ascultă de legea această imuabilă și cum de strălucirea lor să leagă nimbul morței ! In nopțile de vară, cînd strălucirea făpturei lumești face cu putință gustarea a unui moment de viață cu adevărat, splendida grădină domnească din dealul Socolei însemna o culminare a acestor frumuseți și sufletul însetat de frumos și liniște se îndrepta în neștire spre Rivalet. Era ceva în această grădină din sinteza vieței trecutului acestei Capitale a Moldovei. Și totul și toate, lumina discretă ca și altele rău întreținute își aveau farmecul lor și se asemuiau cu lipsa de rafinărie și aproprierea de natură caracteristică Ieșanului. Și s’a dus și Rivalet! Porțile sunt mereu închise și nu mai resună nici cîntece vechi Moldovenești precum nu mai resună rîsul zglobiu al frumoaselor ieșence Trecătorii privesc cu mirare atîtea frumumuseți perdute și se întreabă de pe această părăsire. Și aceasta întrebare este cu atît mai justificată cu cît temperamentul ieșenilor nu explică starea aceasta de părăsire. Psihologia locuitorului vechii Capitale a Moldovei este cu mult diferită de acea a altor orașe. In sufletul ieșanului trăiește mai viu trecutul și forma lui de petrecere nu însamnă decît rare ori o scoborîre ci cele de mai multe ori o înălțare. In petrecerea ieșanului, elementul frumosului nu este plasat pe planul al doilea și dorul lui spre sensațiuni deosebite îl mină să caute in frumoasele împrejurimi localul de petrecere. Și cu toate aceste, unul eite unul, aceste localuri dispar și în locul lor remîne amintirea mai tristă decît neființă. Un semn mai mult cît de mult s’au schimbat firea lucrurilor în orașul atît de glorios odinioară și cum legea firea își deapănă mersul obligînd la regres pe cei care odinioară erau în plină vigoare a formei de viață. Și dacă singuraticul rătăcitor pe stradele lașului caută să retrăiască trecutul, el în zadar întreabă aleele întunecate din dealul Copoului sau frumoasele drumuri ale Socolei. Acolo nu este viață ci moartea și. — Nu învie morții, ie în zadar copile. Y% Instrucțiunea publică in BULGARIA Invățămintul superior Vizita de mai dăun o zi a domnului Șișmanof, ministrul instrucțiunei din Bulgaria, venit spre a ne vedea școlile, a ști ce se poate împrumuta din învățămîntul nostru, despre care d. Șișmanuv se exprima în termeni foarte măgulitori pentru noi, ne face să ne întrebăm și noi, ce vor fi prezentind în materie de învățămînt vecinii noștri, care ne laudă așa de mult, și dacă invățămintul din Bulgaria e de bună seamă așa de înapoiat încă, cum ne-o spunea cu modestie însuși ministrul bulgar, siu dacă poate în Orientul Europei nu se va fi ridicând cumva, pe lingă Belgia cunoscută, și vr’o mică Japonie, despre ale cărei progrese noi încă nici nu visăm. Lipsa materialului necesar însă, ne permițindu-ne o dare de seamă suficientă despre învâțămîntul primar din principatul vecin, aminăm pentru altă dată darea de seamă despre școala rurală și urbană din Bulgaria și ne mărginim de astă dată cu scurtă dare de seamă despre învățămîntul superior, și mai apoi și cel mediu, pendinte de ministerul instrucțiunei. Dar mai întâi o parantesă : ar fi o greșală a crede că bulgarii n au început să aibă școli și n’au încăput să învețe carte, pe cît de la 1878 încoace, adecă de la firșitul războiului și liberarea de sub turci. Adevărul e că, cu toată vitregia soartei și toată greutatea jugului musulman, zeci și sute de tineri bulgari, cu multe decenii înainte de război, își făceau instrucțiunea lor, fie în școlile proprii întreținute de comunități, fie prin liceele, sau chiar universitățile din străinătate și mai ales din Rusia. ^împrejurarea însă, ei, în urma răsboiului, Bulgaria se prezintă cu așa de puține forțe culte și semănă așa de puțin preparată pentru noua-i viață de stat, se explică prin faptul că o mare parte din intelectualii de odinioară au pierit sau în răscoalele anterioare din 1877, sau că conducători ai drujinilor de voluntari In timpul războiului. Astfel se explica la început lipsa simțitoare de oameni capabili și mulțimea neașteptată de simple stomachuri gata a digera budgetul statului aflător încă in față, gata a-i da de ripă la primul apel al apetiturilor deșteptate. S’a petrecut și aici ceea ce s’a petrecut și se va mai petrece nu o dată și în alte țări: eroii adevarați, bravii și patrioții au așternut cîmpul de luptă cu oasele lor, iar lașii și carnasierii de toate spețele au rămas ca să domnească și să se ingrașe,... Totuși, odată cu izbucnirea răsboiului sîrbo-bulgar de acum vr’o 20 de ani, principatul de o dată se văzu inundat de o mulțime de tineret cult, grăbit să vie din toate universitățile Europei pentru a liua parte la luptă Un regiment întreg se formă numai din studenți și liceeni, gata să înfrunte focul inamicului... Adevărul e că tinerii entusiaști se mărginiră cu așteptarea în corturi citava săptămîni, iar focul inamicului fu potolit de alții... Vina însă nu fu a tinerilor patrioți, ci a guvernului, care procedă foarte judicios, nelăsind tînărul regiment să intre în foc, nelăsind tineretul cel mai cult, aproape întregul viitor al țarei, la capriciul unei lupte nenorocite... Tinerii eroi au rămas indignați de „infamia“ guvernului, care te a sustras coroana de martiri, au strigat și au protestat, dar s’au potolit și au rămas să trăiască... și trăesc și azi... Și azi, cînd la numărul vechiu de licențiați și doctori, s’au adăugit alte și alte sute noi, „pletora“ aceasta intelectuală, cum o numim noi, tot nu sparie încă pe nimeni, și tineretul cult se înmulțește pe zi ce merge. N’a mai ramas un scaun neocupat în serviciile publice, și totuși spaima de carte prea multă, de care încep a suferi alte popoare ... pe bulgari incă nu i-a atins.. Mai mult, au și ei, deja de vr’o 1215 ani, o școală superioară în care învață mai multe sute de tineri, pe lângă cei de prin universitățile din străinătate: Franța, Sințeza, Rusia etc. Mai mult, acea școală superioară, prin ucazul din 23 Ianuarie a. c. devine universitate cu 3 facultăți, numită Universitatea Gheorghe și Hristo Evloghiev, după numele a 2 I