Evenimentul, februarie-martie 1905 (Anul 13, nr. 10-39)
1905-02-24 / nr. 10
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LAPUȘNEANU 44 I A 8 1 Apare In toate zilele de lucru Un număr vechin 30 bani Soarele| r. | a. | 21 Luni—Cuv. Timotheiul p.45 6.8 | 22 Marți—Af. r. S.Martiri 6.44 6.9 20 Mercuri—Pir.PolycarpI 6.42 6 10| 10 bani—Seria II Anii XIII So 10 JOI 2á FEBRUARIE 1905 Z iscrr ccaiseivator MESR6IUL RECI AL Corpurile legiuitoare au fost deschise astăzi. Iată mesagiul regal, prin care se declară deschisă sesiunea : Domnilor Senatori, Domnilor Deputați, Simt întotdeauna o vie mulțumire cînd Mă găsesc in mijlocul representațiunei naționale, și deschizînd întâia sesiune a acestei legislaturi, vă salut cu inima caldă, întruniți in capitala Regatului. Eșiți din noi alegeri, făcute sub o lege menită să asigure mai bine libera expresiune a voinței țarei. Domniele Voastre sunteți mai in putință să cunoașteți adevăratele nevoi ale statului și să munciți pentru întărirea și propășirea scumpei noastre Românii Politica prudentă pe care o urmăm intr’un mod statornic ne-a atras încrederea tuturor puterilor, a cărora neîncetată grijă este menținerea păcei. Sforțărilor lor datorim că pacea n'a fost tulburată, cu toate greutățile din acele provincii ale imperiului otoman, pentru care Romînia are un interes deosebit, prin ființa unei numeroase populațiuni de acelaș neam și limbă, care trăește acolo ca supusă credincioasă a M. S. Sultanului, Domnilor Senatori, Domnilor Deputați. Cea dintâi lucrare a Domnielor Voastre va fi votarea la timp a budgetului, căci buna cumpănire dintre venituri și cheltueli, este nevoia de căpetenie a regatului. Pe lingă cîteva legi legate cu budgetul, guvernul Meu vă va supune legea vămilor și legea recensămintului cari nu mai pot fi amînate. Convenția de comerț cu Germania, cea dintâi convenție încheiată pe baza noului tarif vamal, va fi supusă de Îndată deliberărilor Domniilor Voastre. Alcătuită pe concesii reciproce, ea așează pe 12 ani regimul relațiilor economice, mereu crescînde dintre noi și imperiul german. Nădăjduim că in curînd noi convenții vor stabili relațiile noastre economice și cu celelalte state. Agricultura noastră vede produsele sale expuse la urcarea neîncetată a taxelor de import în țările de consumație. Ii datorim deci o deosebită îngrijire. In parte ii putem veni în ajutor prin îmbunătățirea mijloacelor de transport. De aceia guvernul Meu vă va presenta legea drumurilor și legea căilor ferate județene și din inițiativă privată, care executându-se sub privigherea statului, vor primi o subvenție din partea lui. Anul care a trecut și a pricinuit o adîncă mâhnire prin seceta care a lovit într'un mod așa de crud populația rurală. Nu mai trebue să fim surprinși nepregătiți. De acea guvernul Meu vă va propune o legiuire care să înlăture pentru viitor greutățile pe care le-am întimpinat estimp. In ultimele decenii s'au făcut progrese în toate ramurile activităței Statului. A venit acum timpul să se deie garanții mai mari în contra arbitrariului administrativ. Guvernul Meu vă va prezintă în acest scop un proiect de lege care să organizeze recursul în contra tuturor actelor administrative care ar călca o lege sau ar nesocoti un drept positiv. Curtea de Casație va fi chemată să îndeplinească această înaltă sarcină. In legile polițiilor și comunelor rurale, părțile relative la condițiile de admisibilitate și la stabilitate, au nevoe de o nouă regulamentare. Guvernul Meu va propune modificări în acest sens. Legea clerului are și ea trebuință de unele îndreptări pe care le-a învederat experiența. Ele se vor supune Domniilor Voastre; nu vor schimba însă întru nimic temelia unui edificiu care stă neclintit de 10 ani de zile. Grija de căpetenie a țarei a fost și este neîncetat pentru armată, fără de care orice progres ar fi zadarnic Guvernul Meu, hotărît să întărească instrucția și să întregească și îmbunătățească armamentul și echipamentul, vă va propune sporirea treptată a alocațiilor budgetare, începînd chiar de la acest prim budget. Tot în acelaș scop se va întrebuința o parte din excedentul budgetar al anului din urmă. Domnilor Senatori, Domnilor Deputați. Lucrările care vor fi supuse la chibzuirea Domniilor Voastre sunt numeroase și însemnate. Am însă toată încrederea că Domnile Voastră veți fi la înălțimea așteptărilor țârei și veți dovedi din prima sesiune, că noua legislatură este menită să lase urme din cele mai trainice, în opera de desvoltare statornică și așa de binecuvîntată a statului român, cu care se fălește istoria națională din ultima jumătate de veac Dumnezeu să binecuvinteze lucrările Domniilor- Voastre. Sesiunea ordinară a Corpurilor legiuitoare este deschisă. (is.) CAROL (Urmează semnaturile D-lor Miniștri) Somăm pe d. C. B. Pendescu să bine-voiască a răspunde la următoarele întrebări: I) . Cinstit este să nu-și țină Cuvîntul de onoare dat atit față de autorități și adversari politici, cît și prin ziare ( II) . 1si mai duce aminte d. Pennescu că și-a luat angajament, pe cuvîntul d-sale de cinste că, în caz cînd d-ra Agatha Bîrsescu nu va achita până la 1 Februarie a. c. polița de 1000 lei ce datorește Teatrului Național, va plăti d-sa cei 1000 lei ? III) . Și dacă lucrul este astfel să ne răspundă d. Femescu cum poate fi calificată fapta d-sale din momentul ce pănă azi polița de 1000 lei n’a fost achitată nici de d-sa, nici de d-ra Bîrsescu ? IV) . Recunoaște d. Fennescu că și-a călcat cuvîntul de onoare? Dăm răgaz de 24 ore d-lui Pennescu ca să se explice. VIITOR DE AUR“ încă nici odată în Romănia, corpurile legiuitoare nu s’au prezentat sub o lumină atît de favorabilă, cum se prezintă actualele camere, cu majoritățile conservatoare. Eșite din alegerile cele mai libere ce s’au văzut și s’au făcut în aceasta țară, și fiind expresia exactă a voinței alegătorilor grație secretului de vot,—pe care adversarii noștri în deplină cunoștință de cauză l’au scos în relief mult timp înainte de alegeri —ele constituesc adevărata cea mai adevarată și curata expresie a țărei reale, a acelei țări, care a gustat și a apreciat timp de patru ani toate panglicăriile colectiviste Ele constituesc rezultatul de netăgăduit pe care l’a dat redeșteptarea conștiinței cetățenești, și sînt pentru opoziție o dezaprobare a felului cum a guvernat partidul liberal timp de patru ani, iar pentru partidul conservator, ele sînt, o aprobare, o încurajiare pentru aducerea la îndeplinire a frumosului și bogatului program de reforme, pe care veneratul nostru șef a. Gh. G. Cantacuzino l’a citit în întrunirea de la 16 ianuarie la noi. Mesagiul Regal de deschidere a nouilor corpuri legiuitoare, citit azi de M. S. Regele în Cameră, constitue la rîndul său, o nouă dovadă a încrederei pe care a acordat-o Suveranul partidului, și guvernului dat de partidul conservator. Această dovadă, adăugată la aceea pe care au dat-o cu atîta pusosință masele electorale partidului nostru, vine să consfințească și să întărească încrederea în puterile proprii, și încrederea în partid a fruntașilor noștri. Pană acuma— după cum spuneau adversarii noștri, — partidul conservator, avea încrederea manifesta a Suveranului, care apreciase, la justa lor lipsă de valoare, puterile de a guverna, ale adversarilor noștri ; azi, nimeni nu o mai poate nega, covîrșitoarele majorități ce a obținut guvernul, vorbesc limpede despre mărimea încrederei pe care o acordă poporul, noului cabinet. Guvernul Cantacuzino are dar nu numai sprijinul Suveranului, ci și al tuturor păturilor sociale, și, are pe lângă toate acestea și ceva, ce nu mai avea cabinetul trecut, are încrederea deplină, ne- condiționată a oamenilor. Iln atari condiții corpurile legiuitoare cît și guvernul dat de partidul conservator, constituese cea mai sigură garanție că atît punctele și reformele enunțate prin Mesagiul Regal, cît și punctele din programul partidului conservator, vor fi puse în practică în cel mai scurt timp, cu stăruitoarea hotărîre care caracterizează toate actele fruntașilor noștri. De aceea, privind cu mulțumire sufletească la frumoasele majorități ce a dat masa electorală partidului, și guvernului conservator, și între crezatori în puterea de muncă și în patriotizmul încercat al fruntașilor noștri, salutam cu o legitimă mîndrie această zi frumoasă, în care discursul Tronului consfințește o epocă de cinste și iubire de ordine, depusă în cursul opoziției și întărește, încuragiază, la muncă stăruitoare, un partid dovedit că s’a făcut probele de patriotism și de abnegație. Cînd un guvern, alcătuit din așa valoroase elemente, se bucură de atîtea avantagii, cum sunt încrederea Suveranului, a Țarei și a Corpurilor legiuitoare, ori cît de rea ar fi situația tarei, putem spune cu mîndria cu care vorbea odinioară poetul de soarta neamului nostru . Viitor de aur țara noastră are ' V. I _________ ' .F* VI~ 3- IȚI .fa. Școala de conrupțiune politiei... Liberalul Liberalul cînd vorbește Despre asta, se gîndește. Nici nu-i vorbă la o... școală Junimista Liberală. X. ----------«apoaia Sțajjiglg, ------------ Să răspundă »Liberalul* D. G. Sterea a demisionat din clubul liberal ieșan. Am afirmat aceasta cu deplină siguranță în numărul de alalteri al ziarului nostru și deși Liberalul a avut timpul trebuincios să ne dezmintă, totuși ziarul colectivist a tăcut și va tăcea și de acum înainte. Cînd am spus că d. Sterea a demisionat, eram perfect încredințați de adevărul spuselor noastre. Tăcerea Liberalului e însă confirmarea indiscutabilă a aserțiunei noastre, e recunoașterea de marele public că dl. Stere a a d misionat din clubul colectivist, desgustat de intrigile și meschinăriile ce se țes zilnic în tăinuitele sale culise. Demisia d-lui Stere a mai înseamnă încă, pe lângă confirmarea Supuselor noastre din trecut, că între d nii Poni și Stere a existau serioase animozități, că azi chiar clubul colectivist ieșan e zilnic framîntat de ce mai vâd tn neînțelegeri și că o dizidența serioasă a luat naștere din sinul colectivităței ieșene. înainte de a intra în alte amănunte, somăm Liberalul ca în termen de 24 ore să ne răspundă dacă d. Sterea a demisionat sau nu din clubul liberal ieșan. Tăcerea ziarului liberal o vom considera drept confirmarea celor spuse de noi. Să ne răspundă. ABONAMENTUL Pe «na» 24 l«i p** luni 12 lift* pn lî lîMtf « *«i I« strainutst« pe an a« 30 l«i * ■" A Annimert, inserții și reclame ;fi0 bani rîndul «gM - Poarele a. i v 24.16i—Aflst loan Bot. 6.40 6 11 • • y'AÄ'vineri—Păr. Tarasie 6 38 6.13 • '"■“’26 Sâmb.-Pftr. Porfirie 6.37 6.14 •„ Liberalul“ ? cînd dă prima versiunhi/T f/f* 1 ne, sau cînd dă pe a doua ?!! Și la această întrebare, alți cititori tot aici de blazați asupra celor ce afirmă forța colectivistă, răspund flegmatic : — „Iu amîndoua cazurile, onorabile, nu amîndouă. Dar ar trebui mai degrabă să întrebi: cînd nu minte Libert* Iul" ?—P. ^Două săptămîni de-a rindul înainte de alegeri, Voința Națională a tot îndemnat pe liberali să dea în judecată pe funcționarii administrativi, sub pretext că fac ingerințe electorale , două săptămîni de-a rlndul, apoi, după alegeri, Voința Națională a tot repetat petițiile cîtorva colectiviști cari, următori recomandați unei organului liberal," au adresat justiției cîte-va plîngeri, pe cari, de altfel, nu le sprijinesc cu nimic Acum se schimbă lucrurile—și ce Íschimbă serios: d Dumitrie Protopopenet, consili r comunal la București, ia fost el în judecată, de către un număr de conservatori din Slatina ț pentru est, deși cu domiciliul gospodăresc în Capitală, a votat la Slatina [cu ocazia alegerilor comunale din zilele trecute. Va fi interesant de văzut cum va [pleda clientul Voinței Naționale ca Isis arate că poate fi alegător și prin urmare ales, in acelaș timp la București și la Slatina, că adică se poate,după lege, să fie cineva primar la Slatina in același timp cind este spre pildă, ajutor de primar la București. /"nuiie și aducă descurajare "*■*' domnește printre tinerii din gruparea junimistă, in urma dezastruosului rezultat pentru dinșii al alegerilor generale. Nu facem aici numai simple afirmațiuni. Spunem un adevăr care poate fi controlat oricînd și de oricine dorește să se convingă de realitate. Am avut ori ocazia să întîlnim pe unul din listeletualii, pe care prestigiul și vorbele înșelătoare ale d-lui Maiorescu l-au atras în gruparea junimistă. Profesor universitar, acest tînăr a dat dovezi că e un adine cugetător, care se preocupă mai ales de chestiile sociale. Declarațiile sale sunt foarte interesante. Intelectualul junimist a început prin a constata dezastrul politicei d-lor Carp și N. Filipescu, și concluzia sa a fost că tot numărul prevalează, în orice combinație și iu orice chestie. — Sunt cu totul descurajat de această stare de lucruri—ne-a deolirat dnsul. De acum înainte, sunt decis să stau de-o parte, să părăsesc gruparea în care mă găsesc și să rămîn în espectativă. Politica, pe care am lăcut-o pină acuma, voi considera-o ca „o simplă perioadă de încercare* și cind va fi sa reîncep, „voiu lupta alături cu unul dintre partidele constituite. * La această importantă declarație, trebui să mai adăugim o alta, tot atît de importantă. Profesorul universitar ne-a mai afirmat, că sunt numeroși tinerii din gruparea junimistă, cari cugetă ca dmsuil și cari sunt deciși să se retragă de sub șefia d-lui Carp, să abandoneze astfel politica de sfidare și de ambiții personale, poreclită în deriziune „asanarea moravurilor“. Sâmbăta viitoare va avea loc o nouă mișcare în magistratură Cu această ocazie se va face și numirea în locul vacant la Curtea de Apel din Capitală, prin moartea regretatului Tătăranu. Organul minciunilor patente și a invențiilor necurate și nebrevetate,—am numit pe »Liberalul“— afirmă cu obișnuita-i lipsă de jenă că „pentru a se satisface poftele tuturor clubistilor“ s’a făcut un adevarat »asalt asupra budgetului“ căpătuindu-se de la cel mai înalt pănă la cel mai din urmă membru al partidului conservator. Dar tot acelaș organ, afirmă că cea mai neagră zavistie, cea mai inflănăr«taură a izbucnit în „tabăra conservatoare1 23 * din pricină că „mai [toți au fost lăsați pe din afară, și astfel nemulțumiți până în adiucul mim«“. Aceste două versiuni, cari apar a- i un iapa a niște clișee, regulat, sub din r ts forme, in forța minciunilor brevetate, se bat cap în cap, după cum o poate vedea oricine. Totuși „Liberalul“ nu se sfiește să le publice, și cetitorii lui, le primesc cu aceeași ridicare din umeri, cu același zîmbet de milă pentru elucubrațiile prostești. Sunt însă printre acei cetitori ai „Liberalului“ unii cari se întreabă nedumeriți: „Mă rog, cînd minte ^?in inițiativa dlui Take Zosronescu, ministru de finanțe, o casă de bancă din țară va înființa în Macedonia o Bancă a Macedonia, cu sediul principal la Salonic și cu sucursala la Bitolia întreg personalul acestui institut financiar,—în afară de directorul general, care va fi o persoană cu o capacitate financiară încercată,—va fi recrutat numai dintre Romînii Macedoneni. Suntem informati că d. general Iacob Lahovari va opta pentru colegiul I de Senat al județului Covurlui, unde a fost ales și în opoziție. D. general Lahovari, în înțelegere cu șeful partidului conservator d.Gh. G. Cantacuzino și cu ceilalți colegi ai d-sale la adresa alegătorilor Ialomițeni o scrisoare, prin care sa face cunoscut motivul care’l determină să opteze pentru Senat și mulțumindule că l’au onorat cu mandatul de deputat, îi va ruga să mențină legăturile politice ce îl unesc cu dinșii, alegând în locu-i pe nepotul d-sale, d. Scarlat Gr. Lahovari, actual comisar al guvernului pe lângă creditele funciare, desemnat de partidul conservator de candidat la colegiul vacant din Ialomița, prin optarea d-lui general Lahovari. Tistă-seară, va avea loc în cancelaria liceului Național, obicinuita ședință săptămînală a membrilor Societăței „Archivs“. Logică liberală Colectiviștii nu pot să ierte parti dubii conservator îndrăzneala de a fi acceptat să ia binele puterei, după înțeleaptă chibzuință a Coroanei Ca să -și verse focul, gazetele colectiviste în frunte cu Epoca și Tojița Națională, toarnă cu galeata injurii la adresa parlamentului, a guvernului și chiar a alegătorilor. Verde tot una și una, care mai de care de la ușa cortului, și dacă relevezi toate aceste insanități și mostre de asanare de moravuri, sare mai întâi Epoca și -ți răspunde cu trivialități personale, și mai apoi Voința care, ca să scuzeze tonul ei mojbesc exclamă: Ciuta amenințat ca asasinat, soi și sabie, daca Raestatea sa nu va depărta pe liberali de la putere? Cine a făcut capital și arma din fie care succes electoral pentru a cere puterea? Auziți logică liberal-iaționala ? Pentru că partidul conservator a obținut succese electorale in toate alegerile parțiale pentru parlament, cum și in alegerea generale județene, apoi, trebue numai decit făcut albie de cînt! Pentru că Maiestatea Sa Regele nind samă de indicațiile marei opiniuni publice a țar i, a încredințat prezitarea algerilor parlamentare partidului conservator și n’a lasat pe colectiviști si’și s -vă da cap, apoi care pentru această înțeleaptă fapta a Suveranului, trebue așa batjocorit intri un mod nedemn toate ilustrațiile partidului conservator, care sunt dus rații a țărei întregi ? Se vede clar din aceasta că șleahta colectivistă nu urmărește decît puterea pentru putere, și că nu are alcceva în vedere, nu luptele ei politice, decît budgetul. Considerente superioare, rațiuni constituționale, cuviința față cu expresiunea opiniei publice, respect pentru voința poporului, n’au nici o valoare pentru orbirea colectivistă, care nu vede alteva și nu are alt obiectiv de cu țtța puterei! Și la toate aceste, singura alifie colectivistă este: insulta Zi’i logică liberal națională și te mîntue. - --- - Despre barbaria ungurilor și a turcilor Schiță dedicată Valacho-Romînilor (). Am vorbit în altă scriere, despre sălbătăcia Ungurilor față de frații noștri, Valahhii, cînd cineva aduce fapte de acestea, trebue să dea probe despre ele, și iată aceste probe. O parte din Unguri la venirea lor din Asia se așezară pe țărmurile murilor Iuis, Volga, Ural, unde făcură cunoștință cu Kazarin (Cazacii primitivi sau Tatarii, cari nu trebuie a fi confundați cu cazacii actuali, cari sunt Slavi); ei părăsiră în urmă această regiune, și duseră pustiirile în Europa, în țările așezate între Don, Nipru și Igur. Toți acești fii ai Hunilor formau un fel de confederație republicană compusă din șapte triburi, avind fiecare constituția proprie și șeful său independent. O comunitate de origine și de religiune lega pe acesta triburi între ele. Inse evenimentele dovediră că aceste legături erau neputincioase pentru a pástra armonia; ele se hotărîră să-și dea un șef comun; alegerea căzui asupra lui Arpad, pe care tradiția îl făcea urmaș din vița lui Attila.... Șefii triburilor și părinții sau șefii de familii, scoaseră atunci singe din vinele lor, îl amestecară cu vin pus într’un pahar, goliră paharul cu toții împreună și jurară să aleagă pe ducele lor din familia lui Arpad, și de a împărți pămînturile cucerite in comun, între toți membrii națiunei; ei pustiiră, apoi, Ukraina și Moldova, cum și regiunea pe care ei o locuiesc astazi. Deposedară pe locuitori (Valachi, Galachi, Gaelachi, Gaeți, etc.), luară averile lor, pe cari le țin și azi, și reduseră pe acești nenorociți la așa stare de mizerie, încît Hippolyte Desprez, care i-a vizitat, acum cîțiva ani, spună în scrierea sa întitulată : „Popoarele Austriei și ale Turciei„Nu există mizerie mai adîncă și mai vădită decit acea a Romanilor (Valahiilor) din Transilvania* Cînd Ungurii cuceriră Transilvania în secolul IX, ei găsiră încă de pe atunci, in munți, pe sălbaticii Szekieri *), ultimii pogorîtori ai Hunilor lui Attila, frații lor, cari primiră pactul lor fundamental și recunoscură și pe Arpad de șef suprem *), și de la această epocă ei torturără în comun pe nefericiții Valaehi. * Să citam citeva exemple despre aceste îngrozitoare tratări. La pagina 50-a scrierea intitulată Panlatinismul, este demonstrat în mod lerestrigator, cum Vlah, Vlah, Va- H'-h (sau Galahh), Galat, Gael sau Wael. Gali, Guhois și Gaulois, nu sunt decît unul și acelaș cuvînt sub forme și variațiuni diferite, și la pag. 31 cum Valahhii sunt pogoritorii strămoșilor noștri. Noi socotim Că este nefolositor de a stărui mai mult asupra acestui subiect. Sa spunem numai cum, după ce Ugurii i au despuiat de toate, o tratează acum. Iată ce se citește în lucrarea intitulată „Călătorie în Ungaria de Torruson, 3 vol iu 8“, Paris 1803, tom. II, pag. 119. Autorul vorbind de Transilvania se exprimă astfel: ,Am vizitat temnițele, și am avut neplăcerea să le găsesc pline. Valaihienii (Malachit) sunt poporul cel mai puțin civilizat și cel mai sălbatic din Ungaria. Este nevoa de a exercita față de ei justiția in toată rigoare sa; în 17h5 ( ei se resculară în Transilvania și măcelăriră un mare număr de nobili 5). Preoții lor, numiți popi, sunt foarte grosolani; se calculează în general că la douăzeci de execuții este totdeauna și un popă. Li se dadeau pedepsele cele mai grosolane, ii puneau în țeapă, ii jupuiau de vii, etc. etc. Insă, torturile eie mai îngrozitoare de care am auzit vre odată vorbindu-se sunt acelea cari se dădeau șefilor, cari în colul XVI câlăuziau pe țăranii resvrătiți. Ele sunt prea aricioase pentru ca să-mi permit a le descrie. Prin: Această schițâ, datorită d-lui Prosper Valderange, se află inserată în Almanach des Devinettes, pe anul 1904, am așteptat un an ca să o văd reprodusă pe românește în vreun ziar, și nu am văzut’o, de aceea mă simt dator a o face cu aceasta. V. I. Atanasiu 2. Secul 3. Informațiunile cari preced sunt aproape toate scoase dintr’o broșură întitulată : „Drepturile Arpazilor (Crouy-Chanel de Hongries, de Albert Nyary, membru născut al Camerei Innalte din Ungaria și traduse dinungurește. In 8. Duprage de La, Mahé ria 1862. 4) Să se observe bine data. Este Revoluția lui Horia, Cloșca și Crișian. 5) Nobil este aci sinonim cu Ungur.