Evenimentul, iulie-septembrie 1907 (Anul 15, nr. 113-184)
1907-07-01 / nr. 113
L XV. — No. 113 OTIA. 81 ADMINISTRAȚIA •adn Tiäpnsneauii 44 IAȘX , im töatd silele de lucra număr vechiu 50 bani ‘Xelefon-MIJMAMJlim HAM Ziar Conservator Șampanie „mișsliască“ *> -swoo» « „Liberalul“ ne acuză ca, împreună cu „Opinia“, ducem o „mișeleascâ“ campanie înpotriva viitorilor edili ai lașului. Fără a mai obiecta asupra frumuseței stilului și delicatei expresiilor, pe care le mtrebulizează numita gazetă, care— pare-să nu cunoaște un limbam mai civilizat, avem totuși de relevat un fapt. Noi am afirmat, nu mai departe decît acum trei zile, cum că d. Gane, viitorul primar, ar fi un om cinstit. La aceasta, confratele nostru conservator ,Opinian, a opus acuzațiuni formale despre oarecare afaceri veroase, de care d. Gane nu ar fi strein, iar noi, față cu faptele precise imputate, am somat pe d-nul Gane să dovedească, dacă poate, că acusațiunile nu sunt întemeiate, și cu atît mai mult era obligat de sa s’o facă cu cît i se dăduse brevetul de cinste de către un ziar care represintă în Iași vederile adversarilor săi politici. Spre marea noastră surpriză însă, gazeta patronată și de d. Gane taxează afirmațiunea noastră cum că d-sa e un om cinstit, drept un început de «campanie mișelească“, în contra sa și a celorlalți viitori edili. Ce trebue să deducem de aci și care’i atitudinea ce urmează să ne impunem? taxa de „campanie mișelească“ laudele aduse cuiva, însamnă că „Liberalul“ nu vede cu ochi buni gestul nostru sincer și imparțial și că, prin urmare, drept ar fi fost să facem o altfel de afirmare și anume că doane e un om incorect, care nu se dă în lături a’și apropria oarecare mobile aparținând comunei, după ce mai întâi nu s’a dat în lături de la o altă afacere rentabilă, aceea de a trece în compturi suma de 40 mii de lei pentru niște nisip aruncat pe străzi și care nu valora poate nici 3 mii! Prin urmare retractînd bunele noastre aprecieri asupra cinstei d-lui Gane, unim glasul nostru <u al confratelui „Opinia“ și dat fiind că viitorul primir n’a dovedit ca neîntemeiate faptele incorecte ce i s’au inputat prin publicitate, atragem atențiunea alegătorilor ca să știe cine este acela care le cere votul. Cît despre amenințările „Liberalurii“ de a provoca o discuție pe tema cinstei și că ar fi bine ca să știe odată lumea cine e cinstit și cine nu, declarăm că primim discuția și’l somăm ca în sprijinul vorbelor să aducă fapte. Nu avem de ce ne teme, întru cît ne privește și am fi chiar bucuroși să iasă odată la lumină toate cîte sunt contrare cinstei, pentru ca cel întâi care să amuțască să fie chiar „Liberalul“. Deocamdată însă binevoiască d. Gane să spună alegătorilor, cărora le solicită votul, ce a făcut cu cei 40 mii lei și cu mobila de care-l acuză „Opinia“? Discuția e deschisă și suntem nerăbdători ca „Liberalul“ să vină cu fapte. Așteptăm: «o* FUGITIVE „Ne vom sili deci sa punem fii tu cheltuelelor de lux care mai pot aștepta“ (Din apelul candidaților liberali către alegători) Zadarnice făgădueli, Vor cheltui de-a pururi bani ; Pot pune frîu la cheltueli Nu insă și la partizani. Socialiștii și reformele agrare Așa Istrașnin A încredera evist,A la sate, că guvernul socialist de astăzi va veni la toamnă cu propuneri de reforme agrare, de acele care în adevăr au să remedieze în mod efcace la actuala situație deplorabilă a clasei țărănești, încît prin unele localități rurale din Muntenia, Berberile țărănimii au reînceput. Gazetele bucureștene ne-au adus zilele acestea știri despre noui mișcări de trupe, care se expediise spre părțile contaminate de revoluție,căci s'ar f aßat, că printre țărani circulă deja cuvîntul de ordine să nu iasă la seceriș și la adunarea bucatelor de pe cimp. In interesul liniștei de care țara are astăzi mai mut decît oricînd nevoe, ne place a nădăjdui că ordinea nu va f tulburată și că știrile alarmante ce se dau pînă acum, vor , fără temeiu. Totuși naște o întrebare : Da la Martie, de cînd partidul liberal și a luat răspunderea situației obligîndu se a reprima pe deoparte imediat mișcarea revoluționară iar, pe de alta a veni fără întîrziere cu propuneri de amelioare a soartei țăranului, făcut’au ceva în acest din urmă sens ? Ce-i dreptul, proptind de situația critică în care se ara țara, liberalii s’au repezit ca niște scăpătați pe putere, și în focul repezelei, făceau jurăminte solemne, că de pe loc vor veni cu proecte în ajutorul ușurărei vieței țărănești; de cît, îndată ce s’au văzut așezați bine’n scaun, au început să se scarpine ’n cap și să trime&tă la calende liberal socialista, mult așteptatele reforme, promise imediat. La toamnă se va întruni comisiunea de optzeci și cîțiva, în sesiunea de după sărbătorile de iarnă abia dacă se va începe discuția asupra prosetelor comisiunei, și nu se poate ști dacă la primăvară sau chiar la vara viitoare, adică atunci cînd și cel de al doilea an agricol numerat de la răscoale ’ncoace, vai deja trecut, celebrele reforme s glave vor putut deveni lucrătoare. Iată ceea ce credem noi că’și vor f spunînd bieții țărani, despre îmbunătățirile promise de liberalii socialiști de la guvern, și astfel iată iarăși de ce luîndu’și nădejdea de la cei din guvern, țărănimea va plănuind noui tulburări. La dreptul vorbind, guvernanții de astăzi au tot interesul ca să prelungească pre cît se va putea mai mult soluția chestiei țărănești Căci, cu cît se va rezolvi mai tîrziu această chestie, cu atît adversarii noștri au perspectiva de a sta la putere. Și cu alt ea se va rezolvi mai curînd, cu atît ei vor cădea mai curînd. Dar aceasta o vom explica în numărul viitor, faptul că „am continuat opera lor și că am dus la definitivă deslegarea chesprea aducerei apei în Iași, de la Timișești, bineînțeles. Dacă însă am răsfoi colecțiile „Liberalului“, am vedea că, pe cînd primarul conservator Gh Lascar își punea toată energia să sfîrșească o dată cu această chestie devenită aproape legendară, ziarul colectivist îi punea tot felul de bețe în roate, iscodind asupra Timișeștilor tot felul de snoave. Spunea că apa de la Timișești e plină de tot soiul de microbi, iar cinci isprăvi cu toată bacteriologia, ii născoci pană și microbul gușei. Care din cetățenii lașului nu-și aduce aminte de campania întreprinsă de „Liberalul“ înpotriva noastră, pe aceasta temă? Și iată că astăzi „Liberalul“ schimbă tonul și revandică pentru colectiviști toată cinstea aducerei apei în Iași de la Timișești. Și nici macar nu’și dă osteneala „Liberalul“ să găsească o formulă in dosul căreia să ascundă asemeni schimbări așa de repezi ... E lipsă de rușine asta, sau lipsă de tact ? Scoțiri politici „Voința Națională“ a intrat în vacanță, asta se vede după materia cu care își complectează coloanele. In ultimul număr dă o convorbire din care trage condușii cum că un nou partid se va înființa în Romînia. Se prea poate, dar asta nu îngrijește pe nimeni căci n’a dispărut încă zestrea guvernamentală și pe câtă vreme vor fi ciolane, nu vor lipsi nici cățeii. „După cum am anunțat, consiliul de miniștrii para s’s ținut Marți &’* ocupat cu relațiunile noastre cu Grecia. »Consiliul a cercetat eventualitatea desființării taxelor de represalii contra produselor de proveniență grecească, precum și revocarea decretelor de expulzare lansate împotriva mai multor supuși greci. Știrea aceasta, publicată de ziarul liberal „Secolul , comportă oarecare discuție și ne promitem să revenim asupra ei în numărul nostru viitor cu amănuntele și comentariile cuvenite. Liberalul și apa De multe ori împrejurările te silesc — mai cu seamă în politică — să fesminți astăzi ceia ce ai afirmat eri, și, de multe ori faptul acesta poate fi chiar scuzabil, cu singura condiție de-a ști să găsești formula potrivită care să salveze măcar aparențele. Prea de-a dreptul făcut insă, lucrul devine anost, ceia ce e cazul cu „Liberalul“ în multe împrejurări. Să luăm la analiză una : Chestia Apei. Azi „Liberalul“ susține că inițiatorii aducerei apei de la Timișești au fost colectiviștii și că noi n’am făcut decît să mergem înainte pe drumul bătut deschis de ei. ...Și iată că ,Liberalul“ în ultimul său număr ne felicită chear pentru [ne«'s»0.’«V«St d mărunțișuri igiena locuitorului Candidații liberali la alegerile comunale au lansat un apel către alegători în care, între altele, găsim și făgăduiala că vor întinde rețeaua șoselelor și a pavelelor pentru a ameliora starea higienică a locuitorilor. Cutarisirea boalelor prin înmulțirea pavelelor, iată, în adevăr, o inovație menită să facă mare zgomot în lumea medicală. Vă’nchipuiți urmările. Vom auzi e sigur despre minuni relatate de fiarele medicale ca de exemplu: •A Ltzs. .nabalcula. Broscăriei locuitorul Stan Gheorge s’a Îmbolnăvit de disenterie. Doctorul sosind și prescriindu-i 12 metri de paie, pacientul se simte mult mai bine. 2) Sau lui Vasile Ion din despa, medicul comunal i a prescris 3 metri de șosea și 45 centimetre de trotuar pentru a-l vindeca de pecingine. Tratamentul a reușit. Panele și pingele Pasagiul din apel relativ la înmulțirea pavelelor pentru a înlesni locuitorilor circulațiunea, a fost introdus după cererea viitorului consilier comunal, d. Iosipescu cordonierul partidului. D sa, a înțăles că, cu cit circulațiunea va fi mai lesnicioasă, cu atât locuitorii vor toci mai multe perechi de pingele. D. Iosipescu a dat astfel dovadă că e un pantofar subțire... la minte. Prinne merit Cetim în „Liberalul“ cu data de 29 iunie 1907: „ ,Evenimentul* ne face imputarea că nu suntem de duh. Noi însă nu suntem răutăcioși și recunoaștem că Evenimentul este ziarul cel mai cu duh etc.“ Un punct de merit pentru „Liberalul“ care văzînd că imputarea ce-i facem e dreaptă a lăsat răutatea la o parte și a recunoscut adevărul. Rîs, cîrcei și cinste Tot „Liberalul“ sice, că un om posac, cetind un articolaș de fond al statului nostru, a rîs pînă l-a apucat cîrceii de stomaci. Trebue să fi fost, de bună samă, articolul în care s’a zis că d. Nicu Gane e un om cinstit. ---—•*#*«*© $ tesauHr»*««»»» Excluși din partid Un exemplu, demn de imitat, a fost dat de către conservatorii din Tecuci cu privire la doi domni care, deși făcînd parte dintre membrii acestui partid, totuși au găsit cu cale a face transacțiuni pe sub mînă cu partidul advers, dînd concurs și luptînd pentru reușita candidaților liberali în dauna celor conservatori, față de care s’au făcut astfel vinovați de o incalificabilă necorectitudine politică. Iată cu privire la aceasta un document, comunicat din Tecuci confratelui nostru “Opinia „ Considerînd că, în repetite rînduri, s’a adus la cunoștința comitetului clubului conservator din Tecuci, că d-nii dr Brat, Boteanu și Petre Sachelarie, cari sunt membri ai partidului conservator, lucrează contra organizației noastre ca partid, făcînd uz de numele partidului și acordînd concuraților partidului liber..1“. „Considerind că, cu prilejul alegerilor generale din luna Mai, au susținut candidaturi neautorizate de partid, luptînd cu energie în contra candidaților conservatori, și că la alegerile de balotaj de la colegiul al Il-lea da cameră au acordat pe față, concursul lor candidatului liberal, Nicolai Pelin“. „Considerând că acești domni, înainte ca și în urma alegerilor, au făcut demersuri spre a fi admiși în clubul liberal“. „De unde rezultă că conduita politică a d-lor Boteanu și Sachelarie este de reprobat și trebuește a fi dezavuată aceste motive, comitetul, în unanimitate, dezaprobă atitudinea politică a d lor Boteanu și Petru Sachelarie și aduce la cunoștința conservatorilor că acești domni nu mai fac parte din organizația partidului conservator“. „ Urmează semnăturile membrilor comitetului clubului conservator din Tecuci, in frunte cu dnii Theodor Cincu și Nestor Cincu“. Măsura luată de comitetul clubului conservator din Tecuci este din cele mai bune, căci înfierează tragerile pe sfoară la care recurg partizanii fără scrupule. OAMENI ȘI LUCRURI ZI de Toamnă O zi întunecată și tristă, tristă ca vîntul toamnei triste, care ți sădește în suflet melancolia frunzelor îngălbenite, strivite și călcate în picioare de trecătorii vecini, grăbiți frunzele acestea, sunt întocmai acelor suflete stinghere cari dispar, pe nesimțite, una cîte una, în haosul nemărginit al firei, fără ca nimeni să le plingă, scutite de falsa părere de rău a lumii care i-a părăsit și pe care o părăsesc, la rindul lor, fără urmă de regret. Vîntul, un vînt rece de toamnă, inclină spre pămint frunțele mîndre ale mindrilor copaci, cari, în freamătul frunzelor lor, povesteau, pare că, DUMINICA 1 IULIE 190?% ABONAMENTUL an 24 lei, pe 8 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei MNIXATR* pe un an 30 lei Anunciuri, inserții și reclame SO bani rândul in pa, III Telefoxa, tristețea primelor zile reci de toamnă, povestindu-le povestea în freamătul lor plin de înțelesuri, funebru cîntec de inmormîntare al zilelor cu soare cald de vară. Ziua de ari. Cu pustiul și melancolia In suflet priveam tabloul acesta trist, din cale afară trist, al unei zile de toamnă in mijlocul verei, cînd îți culci capul pe pat de verdeață și perne de roze. Enervat peste măsură, am căutat liniștea în vraful cărților din dezordonata-mi bibliotecă. Aleg l atimplare una : Iubita lui Traian Demetrescu. Bizară coincidență ! In cupe de tristeță și melancolie o curioasă întîmplare face să caut liniștea sufletului în scrierea duioasă a poetului iubirei și singurătăței, poetului atît de drag mic și de ale cărui scrieri sunt legate pentru mine amintirea nopților de veghe, petrecute în tovărășia eroinelor lui Traian Demetrescu. Și, am recitit ori, pentru a nu știu citea oară, după ani și ani de zile, iubita. Cu cît farmec, cu altă poesie, cu ce duioșie și cu cît sentimentalism îmbracă poetul iubirea îndrăgostitului Emil pentru iubita i, draga inimei și sufletului seu ales, pa care frica de sfirșit, teama instinctivă de nestatornicia iluziei, îl făcea s’o întrebe din cinci in cinci : — „De ce nu este viața o vecinică iubire“ ? Și, avea dreptate, căci, revăzind’o, „iubita era alta, se schimbase,—cealaltă nu mai exista“.... Cînd am terminat lectura, se ine l* tase. Vîntul șu era mai tare, tot mai tare, pustiul și melancolia îmi cuprinese și mai mult sufletul, iar gindu’mi se îndrepta, fără voe, spre draga. Tristă zi, tristă ca vîntul toamnei triste și ca gîndurile mele.— mircea ALDER, Țara cere lămuriri In „L’Independance Roumaine“ de ori citim o informațiune care suie astfel: „Precum am anunțat, consiliul de miniștri care s’a întrunit la ministerul de interne s’a ocupat de relațiunile noastre cu Grecia. Consiliul a examinat eventualitatea abolirei taxelor de represalii ipotriva produselor de proveniență greacă, precum și revocarea decretelor de expulzare a mai multor supuși greci". Țara are dreptul să întrebe în ce condițiuni se vor da grecilor aceste concesiuni ? Guvernul conservator, care a condus politica înpotriva guvernelor din Atena și care a luat seria de măsuri pe care voește să le desființeze actualul guvern liberal, a lucrat atunci în acord cu sentimentul public și a fost aprobat de către toți romînii , pentru ca ministerul Sturdza să părăsească politica fostului guvern. In această privință trebue, nu greșit, să aibă cuvinte puternice și să fi dobîndit avantagii însemnate pentru interesele rominești. Guvernul actual nu poate uita că in Macedonia s’a vărsat mult sînge rominesc și că se varsă încă, guvernul actual nu poate uita că mulți dintre cei mai valoroși patrioți Aromîni au căzut sub cuțitele, și sub gloanțele Antarților și că propagandei pacinice a Romînilor i s’a răspuns întotdeauna de la Atena cu bande, cu teroare și cu omoruri 2) 3in fiestia răscoalelor O anchetă în Seminarul „Venichia“ din Iași — (Urmare și fine) „In satul meu mișcarea a fost îndreptată contra evreilor, care storc pe țaran și conrup pe autorități. De alte oi cu vorba și rachiu, sunt stare să paralizeze banca și tot ce s’ar putea face spre binele obștesc“. Cam in acelaș fel gindesc alți 18 elevi Ațudența anului trecut a făcut pi să prețuiască mai mult de oit oricînd pămîntul. Svonindu-se că M. S Regina ar vrea să le dea pămînt, sau că in unele părți cei ce s’au resculat au căpătat păimînt, și mult și eftin s’au răsculat și cei din satul meu. In parte mișcarea e legitimă*. ..Comuna P. a fost centrul, de unde a pornit nu numai îndemnurile dar ci cîte o ceată de oameni, prin comunele vecine, pentru a însufleți mișcarea. Comuna aceasta este in majoritate locuită de răzeși, bogați, care au între 10-15 pogoane. Pentru care motiv s’au resculat locuitorii anei comuni, care n’au nevoie de nimic și n’au nici boar pe capul lor? Am credința că au fost îndemnați de cineva și acel cineva, dacă nu este un mizerabil ordinar, este un socialist. „Județul nostru e un focar. Aproape nu găsești tineri îmbrăcați nemțește, care să nu-ți spue că e socialist , că aceasta o fac din convingere, mă îndoesc, sunt prea puțin instruiți și prea multe prostii pun pe socoteala ------’--ului. căința mea este că acești oameni—nu socialiștii sunt periculoși pentru țărănime și pentru siguranța țărei noastre. Că mișcarea țarănescă a avut partea ei de dreptate, nici se încape îndoială. Țărănimea e baza, viața și puterea statului nostru și ea a fost uitata, lăsată în voia întimplărei, fără nici o îndrumare; înciz copleșită de viții și sărăcie, necazuri și impovorări era gata de perie. Mișcarea a atras din nou privirea spre ea. E un bine; rău insă că prea brutală a fost prea mult sînge și prea multe bogății s’au prăpădit. 4 Răspunsurile date la chestiunea a patra, care ar fi mijloacele de îndreptare a răului, sunt foarte sugestive. Afară da răspunsul „să nu se mai împăraîntenească evrei ca până acum, căci în curînd țara va deveni o adevarată Palestina, celelate sunt bine cumpănite. Așa 27 elevi cred că singurul mijloc, care ar asigura pe țăran, ar fi o lega a tocmelelor agricole și o lege, care să le înlesnească arendarea de pămînt, pe moșiile statului, pe cele ale particularilor cu condițiunea ca, aceste legi, să fie aplicat și riguros controlate. 18 elevi cred că, împărțindu-se pămint și micșorîndu-se dările, țăranul ar scăpa de nevoi. 4 elevi zic „pămînt și, celor ce în primul loc sunt chemați de a face cultura țăranului, preoților și învățătorilor „stimă și ajutor“. „Trebue îndreptată țărănimea neproprietară spre industrii și comerț, cea proprietară învățată de a cultiva rațional; numai astfel vom viitoarele revoluții agrare, scapa de ce amenință țara noastră. „Numai în cultură stă scăparea țăranului și a țărei noastre“. Cam în acelaș fel cugetă alți 11 elevi. „Să se încurajeze băncile populare și mai ales societățile de consum; aceste vor scăpa pe țăran din ghiarele cămătarilor și a evreilor negustori, învățători și preoții să fie susținuți in munca ce o depun, cam în acelaș fel gîndesc alți 6 elevi, din aceștia mai cer ca evreii să fie is goniți din sate. f „ Săla Sndraj jufe mani- HL festul dat în numele M. S. Regelui* acerată cu atît mai mult cu cît teama îmi e că se vor revolta din nou“. „Să se oblige prin lege comunele de a cumpăra, de pe proprietățile particulare, pămînt îndestulător pentru imașul satului. Vitele sunt proprietatea țăranului și de cînd cultura pămîntului s’a extins, aproape au dispărut“. „In țara noastră avem legi și incă bune ; nu sunt oameni care să le aplice. Afară de cultură, e necesar in primul loc de a se găsi mijlocul de a stîrpi abuzurile comise de proprietari și administrație și o lege, care să fixeze prețul muncei și a pămîntului“. „Să se facă o anchetă serioasă asupra nevoilor și a mijloacelor de îndreptare. Să nu se trimeată la țară funcționari nepregătiți, căci cei ce nu folosesc țăranului, li strică. Să fie des și riguros controlați și fără milă isgoniți, cînd se vor abate de la datoria lor „Sunt de domeniile Coroanei și din’ericire starea țăranilor, atît din punct de vedere material cit și intelectual, este mai bună, și aceasta grație neobositului administrator al domeniilor, d. Ion Kalinderu, care, în toate timpurile, n’a uitat pe trrac I a făcut Biserică, Școală, de lemne pentru casă, ba chiar și ajutoare in bani. Mijloacele de îndreptare le văd in însăși felul de a proceda a d-lui Administrator , dacă ar fi pretutindene asemenea oameni 1 Pămînt și cultură, cultură practică, iată ce cred că ar fi bine de dat țăranului“. „Numai îndreptarea stărei intelectuale și morale va forma baza trainică a viitorului nostru, învățătorul și preotul, toți oameni de bine, să lupte fără încetare pentru răspîndirea luminei. Țăranul nostru, drept vorbind, are tot ce-i trebue, nu știe insă să se folosească de ceea ce are. Starea de incultură e buba, izvorul tuturor relelor. „Țăranii cer pămint și numai pămint Pămînt li s’au dat in 1866, ii 1898 patripl li se va da in li dar la