Evenimentul, iulie-septembrie 1907 (Anul 15, nr. 113-184)

1907-07-01 / nr. 113

L XV. — No. 113 OTIA. 81 ADMINISTRAȚIA •adn Tiäpnsneauii 44 IAȘX , im töatd silele de lucra număr vechiu 50 bani ‘Xelefon-MIJMAMJli­m HAM Ziar Conservator Șampanie „mișsliască“ *> -swoo» « „Liberalul“ ne acuză ca, împreună cu „Opinia“, ducem o „mișeleascâ“ campanie în­potriva viitorilor edili ai la­șului. Fără a mai obiecta asupra frumuseței stilului și delica­tei expresiilor, pe care le mtrebulizează numita gazetă, care— pare-s­ă nu cunoaște un limba­m mai civilizat, avem totuși de relevat un fapt. Noi am afirmat, nu m­ai de­parte de­cît acum trei zile, cum că d. Gane, viitorul pri­mar, ar fi un om cinstit. La aceasta, confratele nostru con­servator ,Opinian, a opus a­­cuzațiuni formale despre oare­care afaceri veroase, de care d. Gane nu ar fi strein, iar noi, față cu faptele precise imputate, am somat pe d-nul Gane să dovedească, dacă poate, că acusațiunile nu sunt întemeiate, și cu atît mai mult era obligat de sa s’o facă cu cît i se dăduse brevetul de cinste de către un ziar care represintă în Iași vede­rile adversarilor săi politici. Spre marea noastră sur­priză însă, gazeta patronată și de d. Gane taxează afir­­mațiunea noastră cum că d-sa e un om cinstit, drept un început de «campanie mișe­­lească“, în contra sa și a ce­lorlalți viitori edili. Ce trebue s­ă deducem de aci și care’i atitudinea ce ur­mează să ne impunem? taxa de „c­am­panie mișe­­lească“ laudele aduse cui­va, în­samnă că „Liberalul“ nu vede cu ochi buni gestul nos­tru sincer și imparțial și că, prin urmare, drept ar fi fost să facem o­ altfel de afirmare și anume că d­oane e un om incorect, care nu se dă în lături a’și apropria oare­care mobile aparținând comunei, după ce mai întâi nu s’a dat în lături de la o altă afacere rentabilă, aceea de a trece în compturi suma de 40 mii de lei pentru niște nisip aruncat pe străzi și care nu valora poate nici 3 mii! Prin urmare retractînd bu­nele noastre aprecieri asupra cinstei d-lui Gane, unim gla­sul nostru <u al confratelui „Opinia“ și dat fiind că vi­itorul primir n’a dovedit ca neîntemeiate faptele incorecte ce i s’au inputat prin publi­citate, atragem atențiunea a­­legătorilor ca să știe cine este acela care le cere votul. Cît despre amenințările „Liberalurii“ de a provoca o discuție pe tema cinstei și că ar fi bine ca să știe odată lu­mea cine e cinstit și cine nu, declarăm că primim discuția și’l somăm ca în sprijinul vorbelor să aducă fapte. Nu avem de ce ne teme, întru cît ne privește și am fi chiar bucuroși să iasă odată la lumină toate cîte sunt con­trare cinstei, pentru ca cel întâi care să amuțască să fie chiar „Liberalul“. De­o­cam­dată însă bine­voiască d. Gane să spună a­­legătorilor, cărora le solicită votul, ce a făcut cu cei 40 mii lei și cu mobila de care-l acuză „Opinia“? Discuția e deschisă și sun­tem nerăbdători ca „Libera­lul“ să vină cu fapte. Așteptăm: «o* FUGITIVE „Ne vom sili deci sa punem fii tu cheltue­lelor de lux care mai pot aștepta“ (Din apelul candida­­ților liberali către a­­legători) Zadarnice făgădueli, Vor cheltui de-a pururi bani ; Pot pune frîu la cheltueli Nu insă și la partizani. Socialiștii și re­formele agrare Așa Istrașnin A înc­redera evist,A la sate, că guvernul socialist de astăzi va veni la toamnă cu pro­puneri de reforme agrare, de acele care în adevăr au să remedieze în mod efcace la actuala situație deplorabilă a clasei țărănești, în­cît prin unele localități rurale din Muntenia, Berberile țărănimii au reînceput. Gazetele bucureștene ne-au adus zilele acestea știri despre noui mișcări de trupe, care se expediise spre părțile contaminate de revo­luție,­căci s'ar f aßat, că printre țărani circulă deja cuvîntul de or­dine să nu iasă la seceriș și la a­­dunarea bucatelor de pe ci­mp. In interesul liniștei de care țara are astăzi mai mu­t de­cît ori­cînd nevoe, ne place a nădăjdui că or­dinea nu va f tulburată și că ști­rile alarmante ce se dau pînă acum, vor , fără temeiu. Totuși naște o întrebare : Da la Martie, de cînd partidul liberal și a luat răspunderea si­tuației obligîndu se a reprima pe deoparte imediat mișcarea revolu­ționară iar, pe de alta a veni fără întîrziere cu propuneri de amelioa­­­re a soartei țăranului, făcut’au ceva în a­cest din urmă sens ? Ce-i dreptul, proptind de situația critică în care se ar­a țara, libe­ralii s’au repezit ca niște scăpă­tați pe putere, și în focul repeze­­lei, făceau jurăminte solemne, că de pe loc vor veni cu proecte în ajutorul ușurărei vieței țărănești; de cît, îndată ce s’au văzut așezați­ ­ bine’n scaun, au început să se scar­­pine ’n cap și să trime&tă la ca­lende liberal socialista, mult aș­teptatele reforme, promise imediat. La toamnă se va întruni com­i­­siunea de optzeci și cîțiva, în se­siunea de după sărbătorile de iarnă abia dacă se va începe discuția asupra prosetelor comisiunei, și nu se poate ști dacă la primăvară sau chiar la vara viitoare, adică atunci cînd și cel de al doilea an agricol numerat de la răscoale ’n­coace, va­i deja trecut, celebrele reforme s gl­ave vor­­ putut deveni lucrătoare. Iată ceea ce credem noi că’și vor f spunînd bieții țărani, despre îm­bunătățirile promise de liberalii so­cialiști de la guvern, și astfel iată iarăși de ce luîndu’și nădejdea de la cei din guvern, țărănimea va­­ plănuind noui tulburări.­ La dreptul vorbind, guvernanții de astăzi au tot interesul ca să prelungească pre cît se va putea mai mult soluția chestiei țărănești Căci, cu cît se va rezolvi mai tîrziu această chestie, cu atît ad­versarii noștri au perspectiva de a sta la putere. Și cu alt ea se va rezolvi mai curînd, cu atît ei vor cădea mai curînd. Dar aceasta o vom explica în numărul viitor, faptul că „am continuat opera lor și că am dus la definitivă deslegarea chesprea aducerei apei în Iași, de la Timișești, bine­înțeles. Dacă însă am răsfoi colecțiile „Li­beralului“, am vedea că, pe cînd primarul conservator Gh Lascar își punea toată energia să sfîrșească o dată cu această chestie devenită a­­proape legendară, ziarul colectivist îi punea tot felul de bețe în roate, is­codind asupra Timișeștilor tot felul de snoave. Spunea că apa de la Timișești e plină de tot soiul de microbi, iar cinci isprăvi cu toată bacteriologia, ii născoci pană și microbul gușei. Care din cetățenii lașului nu-și a­­duce­ aminte de campania întreprinsă de „Liberalul“ înpotriva noastră, pe aceasta temă? Și iată că astăzi „Liberalul“ schim­bă tonul și revandică pentru colec­tiviști toată cinstea aducerei apei în Iași de la Timișești. Și nici macar nu’și dă osteneala „Liberalul“ să găsească o formulă in dosul căreia să ascundă asemeni schimbări așa­­ de repezi ... E lipsă de rușine asta, sau lipsă de tact ? Scoțiri politici „Voința Națională“ a intrat în va­canță, asta se vede după materia cu care își complectează coloanele. In ultimul număr dă o convorbire din care trage condușii cum că un nou partid se va înființa în Romînia. Se prea poate, dar asta nu îngri­jește pe nimeni căci n’a dispărut încă zestrea guvernamentală și pe câtă vreme vor fi ciolane, nu vor lipsi nici cățeii. „După cum am anunțat, consiliul de miniștrii para s’s ținut Marți &’* ocupat cu relațiunile noastre cu Gre­cia. »Consiliul a cercetat eventualitatea desființării taxelor de represalii con­tra produselor de proveniență gre­cească, precum și revocarea decretelor de expulzare lansate împotriva mai multor supuși greci. Știrea aceasta, publicată de ziarul liberal „Secolul , comportă oare­care discuție și ne promitem să revenim asupra ei în numărul nostru viitor cu amănuntele și comentariile cu­venite. Liberalul și apa De multe ori împrejurările te silesc — mai cu seamă în politică — să f­esminți astăzi ceia ce ai afirmat eri, și, de multe ori faptul acesta poate fi chiar scuzabil, cu singura condi­ție de-a ști să găsești formula potri­vită care să salveze măcar aparen­țele. Prea de-a dreptul făcut insă, lucrul devine anost, ceia ce e cazul cu „Li­beralul“ în multe împrejurări. Să luăm la analiză una : Chestia Apei. Azi „Liberalul“ susține că iniția­torii aducerei apei de la Timișești au fost colectiviștii și că noi n’am făcut de­cît să mergem înainte pe drumul bătut deschis de ei. ...Și iată că ,Liberalul“ în ultimul său număr ne felicită chear pentru [ne«'s»0.­’«V«St d mărunțișuri igiena locuitorului Candidații liberali la alegerile co­munale au lansat un apel către ale­gători în care, între altele, găsim și făgăduiala că vor întinde rețeaua șoselelor și a pavelelor pentru a a­­meliora starea higienică a locuitori­lor. Cutarisirea boalelor prin înmulți­rea pavelelor, iată, în adevăr, o ino­vație menită să facă mare zgomot în lumea medicală. Vă’nchipuiți urmările. Vom auzi e sigur despre minuni relatate de fiarele medicale ca de exemplu: •A L­­tzs. .­nabalcula. Broscăriei locui­torul Stan Gheorge s’a Îmbolnăvit de disenterie. Doctorul sosind și prescriindu-i 12 metri de paie, pacientul se simte mult mai bine. 2) Sau­ lui Vasile Ion din desp­­­a, medicul comunal i a prescris 3 metri de șosea și 45 centimetre de trotuar pentru a-l vindeca de pecin­gine. Tratamentul a reușit. Panele și pingele Pasagiul din apel relativ la înmul­țirea pavelelor pentru a înlesni locui­torilor circulațiunea, a fost introdus după cererea viitorului consilier comu­nal, d. Iosipescu cordonierul parti­dului. D sa, a înțăles că, cu cit circulațiu­nea va fi mai lesnicioasă, cu atât lo­cuitorii vor toci mai multe perechi de pin­gele. D. Iosipescu a dat astfel dovadă că e un pantofar subțire... la minte. Prin­ne merit Cetim în „Liberalul“ cu data de 29 iunie 1907: „ ,Evenimentul* ne face imputarea că nu suntem de duh. Noi însă nu suntem răutăcioși și recunoaștem că Evenimentul este ziarul cel mai cu duh etc.“ Un punct de merit pentru „Libe­ralul“ care văzînd că imputarea ce-i facem e dreaptă a lăsat răutatea la o parte și a recunoscut adevărul. Rîs, cîrcei și cinste Tot „Liberalul“ sice, că un om posac, cetind un articolaș de fond al statului nostru, a rîs pînă l-a apucat cîrceii de stomaci. Trebue să fi fost, de bună samă, artico­lul în care s’a zis că d. Nicu Gane e un om cinstit. ---—•*#*«*© $ tesauHr»*««»»» Excluși din partid Un exemplu, demn de imitat, a fost dat de către conservatorii din Tecuci cu privire la doi domni care, deși făcînd parte dintre membrii acestui partid, totuși au găsit cu cale a face tr­ans­acțiuni pe sub mînă cu par­tidul advers, dînd concurs­ și luptînd pentru reușita candida­ților liberali în dauna celor con­servatori, față de care s’au fă­cut astfel vinovați de o incali­ficabilă ne­corectitudine politică. Iată cu privire la aceasta un document, comunicat din Tecuci confratelui nostru “Opinia „ Considerînd că, în repetite rînduri, s’a adus la cunoștința comitetului clu­bului conservator din Tecuci, că d-nii dr Brat, Boteanu și Petre Sachelarie, cari sunt membri ai partidului con­servator, lucrează contra organiza­ției noastre ca partid, făcînd uz de numele partidului și acordînd con­curați­lor partid­ului liber..1“. „Considerind că, cu prilejul ale­gerilor generale din luna Mai, au susținut candidaturi neautorizate de partid, luptînd cu energie în con­­tra candidaților conservatori, și că la alegerile de balotaj de la cole­giul al Il-lea da cameră au acordat pe față, concursul lor candidatului liberal, Nicolai Pelin“. „Considerând că acești domni, îna­inte ca și în urma alegerilor, au fă­cut demersuri spre a fi admiși în clu­bul liberal“. „De unde rezultă că conduita po­litică a d-lor Boteanu și Sachelarie este de reprobat și trebuește a fi dezavuată aceste motive, comitetul, în unanimitate, dezaprobă atitudinea po­litică a d lor Boteanu și Petru Sa­chelarie și aduce la cunoștința conser­vatorilor că acești domni nu mai fac parte din organizația partidului con­servator“. „ Urmează semnăturile membrilor co­mitetului clubului conservator din Te­cuci, in frunte cu d­nii Theodor Cin­cu­ și Nestor Cincu“. Măsura luată de comitetul clu­bului conservator din Tecuci este din cele mai bune, căci în­fierează tragerile pe sfoară la care recurg partizanii fără scrupule. OAMENI ȘI LUCRURI ZI de Toamnă O zi întunecată și tristă, tristă ca vîntul toamnei triste, care ți sădește în suflet melancolia frunzelor îngăl­benite, strivite și călcate în picioare de trecătorii vecini, grăbiți frun­zele acestea, sunt întocmai acelor su­flete stinghere cari dispar, pe nesim­țite, una cîte una, în haosul nemăr­­ginit al firei, fără ca nimeni să le plingă, scutite de falsa părere de rău a lumii care i-a părăsit și pe care o părăsesc, la rindul lor, fără urmă de regret. Vîntul, un vînt rece de toamnă, inclină spre pămint frunțele mîndre ale mindrilor copaci, cari, în freamă­tul frunzelor lor, povesteau, pare că, DUMINICA 1 IULIE 190?% ABONAMENTUL an 24 lei, pe 8 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei MNIXATR* pe un an 30 lei Anunciuri, inserții și reclame SO bani rândul in pa, III­­ Telefoxa, tristețea primelor zile reci de toam­nă, povestindu-le povestea în freamă­tul lor plin de înțelesuri, funebru cîn­­tec de inmormîntare al zilelor cu soare cald de vară. Ziua de ari. Cu pustiul și melancolia In suflet priveam tabloul acesta trist, din cale afară trist, al unei zile de toamnă in mijlocul verei, cînd îți culci capul pe pat de verdeață și perne de roze.­­ Enervat peste măsură, am căutat liniștea în vraful cărților din dezor­­donata-mi bibliotecă. Aleg l atim­­plare una : Iubita lui Traian Deme­­trescu. Bizară coincidență ! In cupe de tristeță și melancolie o curioasă în­­tîmplare face să caut liniștea sufle­tului în scrierea duioasă a poetului iubirei și singurătăței, poetului atît de drag mic și de ale cărui scrieri sunt legate pentru mine amintirea nopți­lor de veghe, petrecute în tovărășia eroinelor lui Traian Dem­etrescu. Și, am recitit ori, pentru a nu știu citea oară, după ani și ani de zile, iubita. Cu cît farmec, cu altă poesie, cu ce duioșie și cu cît sentimentalism îmbracă poetul iubirea îndrăgostitu­lui Emil pentru iubita­ i, draga inimei și sufletului seu ales, pa care frica de sfirșit, teama instinctivă de nes­tatornicia iluziei, îl făcea s’o întrebe din cinci in cinci : — „De ce nu este viața o vecinică iubire“ ? Și, avea dreptate, căci, revăzind’o, „iubita era alta, se schimbase,—cea­laltă nu mai exista“.... Cînd am terminat lectura, se ine l* tase. Vîntul șu era mai tare, tot mai tare, pustiul și melancolia îmi cupri­nese și mai mult sufletul, iar gin­du’mi se îndrepta, fără voe, spre draga. Tristă zi, tristă ca vîntul toamnei triste și ca gîndurile mele.— mircea ALDER, Țara cere lămuriri In „L’Independance Roumaine“ de ori citim o informațiune care sui­e ast­fel: „Precum am anunțat, consi­liul de miniștri care s’a întrunit la ministerul de interne s’a ocupat de relațiunile noastre cu Grecia. Consiliul a examinat eventualita­tea abolirei taxelor de represalii i­­potriva produselor de proveniență greacă, precum și revocarea decrete­lor de expulzare a mai multor su­puși greci". Țara are dreptul să întrebe în ce condițiuni se vor da grecilor­­ aceste concesiuni ? Guvernul conservator, care a con­dus politica în­potriva guvernelor din Atena și care a luat seria de măsuri pe care voește să le desființeze actu­alul guvern liberal, a lucrat atunci în acord cu sentimentul public și a fost aprobat de către toți romîni­­i , pentru ca ministerul Sturdza să pă­răsească politica fostului guvern. In această privință trebue, nu greșit, să aibă cuvinte puternice și să fi dobîn­­dit avantagii însemnate pentru inte­resele rominești. Guvernul actual nu poate uita că in Macedonia s’a vărsat mult sînge rominesc și că se varsă încă, guver­nul actual nu poate uita că mulți dintre cei mai valoroși patrioți Aro­­mîni au căzut sub cuțitele, și sub gloanțele Antarților și că propagan­dei pacinice a Romînilor i s’a r­ăspuns în­totdeauna de la Atena cu bande, cu teroare și cu omoruri 2) 3in­­ fiestia răscoalelor O an­chetă în Seminarul „V­e­nichia“ din Iași — (Urmare și fine) „In satul meu mișcarea a fost în­dreptată contra evreilor, care storc pe țaran și conrup pe autorități. De alte oi cu vorba și rachiu, sunt stare să paralizeze banca și tot ce s’ar putea face spre binele obștesc“. Cam in acelaș fel gindesc alți 18 e­levi­ Ațu­dența anului trecut a făcut pi să prețuiască mai mult de oit ori­cînd pămîntul. Svonindu-se că M. S Regina ar vrea să le dea pă­­mînt, sau că in unele părți cei ce s’au resculat au căpătat păimînt, și mult și eftin s’au răsculat și cei din satul meu. In parte mișcarea e legi­timă*. ..Comuna P. a fost centrul, de un­de a pornit nu numai îndemnurile dar ci cîte o ceată de oameni, prin comunele vecine, pentru a însufleți mișcarea. Comuna aceasta este in majoritate locuită de răzeși, bogați, care au între 10-15 pogoane. Pen­tru care motiv s’au resculat locuito­rii an­ei comuni, care n’au nevoie de nimic și n’au nici boar pe capul lor? Am credința că au fost îndemnați de cine­va și acel cineva, dacă nu este un mizerabil ordinar, este un soci­alist. „Județul nostru e un focar. A­proape nu găsești tineri îmbrăcați nemțește, care să nu-ți spue că e so­cialist , că aceasta o fac din convin­gere, mă îndoesc, sunt prea puțin instruiți și prea multe prostii pun pe socoteala ------’-­-­ului. căința mea este că acești oameni—nu socialiștii sunt periculoși pentru țărănime și pentru siguranța țărei noastre. Că mișcarea țarăne­scă a avut partea ei de dreptate, nici se încape îndoială. Țărănimea e baza, viața și puterea statului nostru și ea a fost uitata, lăsată în voia întimplărei, fără nici o îndrumare; în­ciz copleșită de viții și sărăcie, necazuri și impovorări era gata de perie. Mișcarea a atras din nou privirea spre ea. E un bine; rău insă că prea brutală a fost­ prea mult sînge și prea multe bogății s’au pră­pădit. 4 Răspunsurile date la chestiunea a patra, care ar fi mijloacele de în­dreptare a răului, sunt foarte suges­tive. Afară da răspunsul „să nu se mai împăraîntenească evrei ca până acum, căci în curînd țara va deveni o adevarată Palestina, celelate sunt bine cumpănite. Așa 27 elevi cred că singurul mijloc, care ar asigura pe țăran, ar fi o lega a tocmelelor a­­gricole și o lege, care să le înlesneas­că arendarea de pămînt, pe moșiile statului, pe cele ale particularilor cu condițiunea ca, aceste legi, să fie aplicat și riguros controlate. 18 elevi cred că, împărțindu-se pă­­mint și micșorîndu-se dările, țăranul ar scăpa de nevoi. 4 elevi zic „pămînt și, celor ce în primul loc sunt chemați de a face cultura țăranului, preoților și învăță­torilor „stimă și ajutor“. „Trebue îndreptată țărănimea nepro­prietară spre industrii și comerț, cea proprietară învățată de a cultiva ra­țional; numai astfel vom viitoarele revoluții agrare, scapa de ce ame­nință țara noastră. „Numai în cultură stă scăparea țăranului și a țărei noastre“. Cam în acelaș fel cugetă alți 11 elevi. „Să se încurajeze băncile populare și mai ales societățile de consum; a­­ceste vor scăpa pe țăran din ghia­­rele cămătarilor și a evreilor negus­tori, învățători și preoții să fie sus­ținuți in munca ce o depun, cam în acelaș fel gîndesc alți 6 elevi, din a­­cești­a mai cer ca evreii să fie is goniți din sate. f „ Săla Sndraj jufe mani- HL festul dat în numele M. S. Regelui* acerată cu atît mai mult cu cît teama îmi e că se vor revolta din nou“. „Să se oblige prin lege comunele de a cumpăra, de pe proprietățile particulare, pămînt îndestulător pen­tru imașul satului. Vitele sunt pro­prietatea țăranului și de cînd cultu­ra pămîntului s’a extins, aproape au dispărut“. „In țara noastră avem legi și incă bune ; nu sunt oameni care să le a­­plice. Afară de cultură, e necesar in primul loc de a se găsi mijlocul de a stîrpi abuzurile comise de propri­etari și administrație și o lege, care să fixeze prețul muncei și a pămîn­tului“. „Să se facă o anchetă serioasă a­­supra nevoilor și a mijloacelor de îndreptare. Să nu se trimeată la țară funcționari nepregătiți, căci cei ce nu folosesc țăranului, li strică. Să fie des și riguros controlați și fără milă isgoniți, cînd se vor abate de la datoria lo­r „Sunt de domeniile Coroanei și din­­’ericire starea țăranilor, atît din punct de vedere material cit și intelectual, este mai bună, și aceasta grație neobositului administrator al domeniilor, d. Ion Kalinderu, care, în toate timpurile, n’a uitat pe trrac I a făcut Biserică, Școală, de lemne pentru casă, ba chiar și ajutoare in bani. Mijloacele de îndreptare le văd in însăși felul de a proceda a d-lui Administrator , dacă ar fi pretutinde­­ne asemenea oameni 1 Pămînt și cul­tură, cultură practică, iată ce cred că ar fi bine de dat țăranului“. „Numai îndreptarea stărei intelec­tuale și morale va forma baza trai­nică a viitorului nostru, învățătorul și preotul, toți oameni de bine, să lupte fără încetare pentru răspîndi­­rea luminei. Țăranul nostru, drept vorbind, are tot­ ce-i trebue, nu știe insă să se folosească de ceea­ ce are. Starea de incultură e buba, izvorul tuturor re­lelor. „Țăranii cer pămint și numai pă­mint Pămînt li s’au dat in 1866, ii 1898 patripl li se va da in li dar la

Next