Evenimentul, iulie-septembrie 1919 (Anul 27, nr. 105-176)

1919-09-20 / nr. 169

H ANUL al XXVII-le* No. 169 KUO ^A&lc&a «I IAȘI PIAȚA UNIREI 25 Bani © rian­ta partidului Ceassrvafar Ca aăt se prelungește crisa, și cu păt sa lățește mai mult credința că singurul om care are cele mai multe șanse să restabilească relațiile de in­­credere dintre România și Democrațiile din Occident, asta d-nul Take Ionescu, cu fităt ind strmnicia d-lui Ion Brătianu ca să împiedice­­ alcătuirea unui gu­­vern, care să dea d-lui Take Ionoscn autoritatea de a trata peste hotare in numele României, devine mai indrtrjită. Dl. Ion Brătianu, stăpân de fapt al României, nu ar avea nimic de spus și ar primi cu amândouă mâinile, ca d-nul Take Ionescu, să pună toată pri­­ceperea, toată experiența, tot prestigiul da care se bucură in Apus și tot patriotismul său, in serviciul unei cauze, al cărui succes, un caz de isbăndă să aparțină pe de-a întregul dinast­ei Brătianu. Dl. Take Ionescu, in serviciul fraților brătieni, ar inesta ca prin farmec de a fi un om capabil să „cedeze Torontalul Sârbilor“, să „săruta măna Aliaților, și să comploteze pentru răs­turnarea Dinastiei de pe Tron“. D- Take Ionescu la serviciul Brătienilor ar fi cea mai strălucită podoabă a politicei românești Ceea ce insă, nu poate tolera d-nul Ion Brătianu, este ca d-nul Take Ionescu să arate Țărei că șeful dinastiei Brătianu, Taikounul României a făcut o politică nefastă și să indrăsnească să afirme că d sa, dacă ar fi fost in locul d-lui Brătianu, ar fi făcut o politică mai bună. Ceea ce, cu nici un preț, nu poate permite d nul Ion Brătianu, este ca d-nul Take Ionescu să aspere însărcinarea da a merge la Paris, pentru a drege politica d­lui Brătianu. Căci d-nul Ion Brătianu, dacă e adevărat că el a îngăduit să se re» •-K­tragă de la guvern, e tot atăt de adevărat că el a primit acest lucru cu con­dițiunea sine qua non, ca ministerul care ii va urma, să nu fie de căt un provizorat, care fără murmur, de bună voe, să iasă după două, trei luni, locul unui nou guvern Ion Brătianu. " Că ministerul provizoriu va face o politică bună cu folos pentru țară, sau, din contra va face o politică rea, care dupa țara și mai in fundul pră­pastiei, iată lucruri cari nu-i fac d-lui Ion Brătianu, nici căld, nici rece. Dl. Ion Brătianu știe una: guvernul trebuie să fie provizoriu și trebua să se retragă la primul semn al baghetei d-lui Brătianu. Constatarea pe care zilnic o face d-nul Ion Brătianu, că Țara, cu căt se prelungește criza, cu atăt mai mult cere ca d­nul Take Ionescu să aibă și el dreptul de a încerca la Paris să obțină căt mai multe avantagii pen­­tru România, și credința că odată ce va reuși, Țara nu ar putea aproba îndepărtarea celui care a știut să o servească și înlocuirea lui prin cel care a­ritout fi asco­­­iată adevăratele cauze ale salturilor mortale pe care le face d-nul Ion Brătianu, de la sosirea sa de la Paris și pănă astăzi, pentru a împiedeca constituirea guvernului pe care il cere și il vrea Țara. Un guvern Take Ionescu—Averescu, care ar avea mai întâi succes la Conferința de Pace, și apoi s’ar Întoarce in țară, pentru a prinde de coadă lipitorile bratieniste cari s’au îngrășat, de pocnesc in pivnițele celor aproape o sută de bănci vintiliste și a le strivi cu călcăiul, iată ce, pentru nimic in lume, nu poate tolera d­nul Ion Brătianu. Aliații? Onoarea și siguranța Țârei? Cinstea? Ordinea? „Arde moara, ardă și șoarecii“. Și de aceea, pfiuă in ziua in care, România va ști, nu numai cari ii sunt drepturile, dar și cum să facă ca ele să fie respectate, pănă in ziua in care contractul da arendă pe 99 de ani al d-lui Ion Brătianu, va fi reziliat de țară, pănă in ziua aceea, la guvernul României, nu e loc nici pentru d-nul Take Ionescu, nici pentru bravul general Averescu. Până atunci, e epoca Brătienilor, Marghilomaanilor-Mackenseni, Mtmoleștii lor-Rămniceni, și chiar a lui Nicu Metz, („Romănimm“). O necuviință „tată rău“ A produs o vie indignare in o­­pinia publică un inter­viev al d-lui Victor Antonescu, ministrul Ro­mâniei la Paris, oferit ziarului „Le Matin“. Satelitul d-lui Bră­tianu s’a crezut in stare să dea indicațiuni precise asupra felului cum se va rezolva criza de gu­vern din România. Nu știi ce să admiri mai mult in acel interviev, cinizmul ori inconștiența din Vic­tor Antone­scu. Pe când noi, cei din Țară, nu știm încă nimic asupra viitorului guvern, ministrul d-lui Brătianu din Capitala Franței informează opinia publică din Apus că Rege­le nostru va insărcina pe d. Cor­nelia Manole­scu Frâmniceanu cu formarea viitorului cabinet, care va continua politica de rezisten­ță a d-lui Ionel Brătianu. De unde știe d. Antonescu lucrul acesta ? S’a autorizat Suveranul s’o spună presei franceze? Să se publice depeșa Regelui către d. Victor Antonescu. Plenipotențiarul român de la Paris, uitându-și rolul său, care i­­mpune anumite rezerve, a făcut oficiu de agent electoral de ma­hala. După cum gazetele colecti­viste scriu zilnic că Țara e cu liberali, că opinia publică aprobă politica d­lui Brătianuu, că viitorul guvern va face aceeași politică, tot așa d. Victor Antonescu face a­­firmațiuni eftine, bune poate in țară, dar nu in Metropola lumei. Cum au constatat gazetarii li­berali pulsul Târei ? In ce fel s’a manifestat sentimentele publicu­lui român, cind cenzura masacrea­ză presa, iar starea de asediu o­­prește ori­ce întrunire ? Dacă Țara era așa de mulțumită de succesele diplomatice ale d-lui Ionel Brătianu, de ce guvernul nu ridica regimul excepțional ? Pentru ce sâ iei garanții îm­potriva cetățenilor dacă aceștia sunt partizanii tăi ? Dar celebritatea d-lui Victor An­­­tonescu nu e ds­eri, de "a’altăeri, nici de la inter­lie­vul din „Le M&tin“. Ea e veche, de pe cînd diplomatul de azi era ministru in guvernul Brătianu pe timpul neu­­tralităței și cînd știrile de străină­tate curgeau gârlă in răcoarea Si­­naei. Ori­cine voia să se inte­rneze de la d. Victor Antonescu asupra mersului evenimentelor, punea invariabil acelaș răspuns : „e lată rău“". Plenipotențiarul brătienist nu și-a dezmințit repu­tația nici de astă dată , a făcut o necuviință „iată rău“. Liberalii din Botoșani contra d-lui Gh. Mărzescu Ci­­i­prini ai Multi țrii­aia Desorganisarea liberală din Boto­șani e complectă. In privința aceas­ta, ziarul național liberal din acel oraș „Libertatea“ dă mereu amă­nunte. Printre altele, el scrie că de aproape trei luni, partidul național liberal din Botoșani trece prin gre­le frământări, datorită străduinței ce-și dă d. Gh. Mărzescu, de a da acest partid pe măna, unui om­ ne­cinstit și compromis, care e d. Smeltz, încurajând, el ministrul de interne pe protejatul său, să facă tot soiul de matrapaslăcuri care nu pot de­căt înjosi chiar pe cel mai de rând și pe cel mai de jos politician. Ultima vizită a d­lui Mărzescu la Botoșani, a avut darul de a zdrun­­­cina partidul liberal. Ca urmare, o întrunire a avut loc Mercuri 10 Sep­tembrie, a membrilor clubului națio­­nal liberal din Botoșani, sub pre­­ședenția d-lui Il. Savinescu, care cum se știe a fost silit, in urma mizeriilor ce i se f­ăcea­u Märzes­­­cu, să demisioneze din calitatea de prefect de județ. Cu ocaziunea acestei întruniri, s’a expediat o telegramă d-lui I.­ I. Brătianu, prin care i se face cunoscut că liberalii din Botoșani sunt strânși uniți in jurul d-lui N­. (care a fost exclus de d. Savinescu Mărzescu de la președenția clubului), și nu in jurul d lui Smeltz, omul d-lui Măr­zescu, care dirijase o grupare de mercenari. Vom urmări și cu si mișcarea pornită de liberalii din Botoșani, îm­potriva d lui Gh. Mărsescu, prote­guitorul d-lui Smeltz, fostul prefect incorect, cum il demască foștii lui prieteni politici. Informații „Mișcarea“ anunță­m­­­­ numărul da ori că, candidații liberali au luat și ieau contact zilnic cu ce­tățenii alegători și că la privința aceasta, ne poate serv cu plăcere informații precise Pănă ne-o servi ziarul liberal, să le servim noi, una absolut precisă. Ori­ce desmințire a ziaru­lui corect­ist, unde este instalat și clubul lor și unde și d. Gh. Mărsescu cănd sosește la Iași le visitează tripoul—ca să fim in limbajul baerilor de acolo—orice desmințire e de prisos. E un fapt absolut exact că la întrunirea pe care au avut-o câți­va clubiști și candidați­­ liberali, la­d. Const. Avrami­sen din maha­laua Adunaților din desp. IV, fe­meia Elena Cucu întovărășită de alte numeroase femei, i-a invitat frumușel să plece de acolo. Așa primise și așa contact să dea D-zeu veșnic, celor de la „Mișcarea”. Starea de asediu .interzice în­trunirile publice cu caracter poli­­­­tic, cu toate aceste la colectiviști totul e permis. Așa, la Cernăuți s’a lansat un manifest, prin care sa convoacă cetățenii la o intru­nire publică, de către cei de la guvern. Ia Hotin a sosit o misiune edili­tară engleză, compusă din generalul Greenley și un cap­can,­­condusă de colonelul Poltzer din artilerie." Generalul englez a primit defilarea trupelor, după care a ținut in româ­nește o cuvântare, mulțumind trupe­lor de ținuta lor. __ La Bulina a sosit ,pentru Galați, marele vapor Transvaal, venind din Cuba, cu 6800 tone zahăr «din tres­tie. Costul măriei e de­­ 35,000.000. Navlul costă 6 milioane jumătate. SAM­BATA 20 SEPTEMBRIE 1919 - mm« wafttaS! ! “ a^mmm înseși și Ryeken 1 tea ritaW . ________ •­*$ @m­mmtar vechia 58 baai Bandldmtura d-tuS lön *' ; I. Brătianu la Hasiul Emi sa depus la Trib Vaslui cărnii datura d lui Ion I Brătianu pentru a le prea de deputați. Intre depunătorii candidaturei sunt foarte mulți condamnați definitiv, pentru fapte infamante, iar alții sunt încă sub­ inculpare și in curs de judecare la a­celași Tribunal. Ulte­ior vom publica certificatul Gre­tei Trib, Vaslui, de toate condamnațiu­­­nile propunătorilor listei. C. Brăteanu prin o petiție scrisă și subscrisă da zi­sa și adresată Președintelui comitetului electoral, a consimțit la can­didatura propusă de aceste simandicoa­­­se și onorabile figuri ale Vasluiului. Și mai rău sa-l vedem. Un conflict s-a iscat sub­e­siunea americană și epitropia mi­Sf. Spiridon, in următoarele împre­jurări : Misiunea americana din orașul nostru vrănd să doneze inst­ituțiu­­nea Sf. Spiridon îmbrăcăminte și medicamente, a cazul epitropilor ca să nu se schimbe destinația cei­ ce Ep­tropii au refuzat, răs­punzând că tot ce vor primi vor împărți cum vor crede de cu­viință. Probabil că misiunea nă a înțeles ca să doneze america­pentru bolnavii spitalelor Sf. Spiridon, îmbrăcăminte, medicamente și în­călțăminte, ceia ce epitropiî, iarăși probabil n’au vrut să înțeleagă, mai cu sună acum in toiul, pro [UNK]­pagandei electorale. Epitropia, văzând că nu poate dispune cum vrea de această do­nație, a refuzat’o. Duminecă 21 Septembrie, orele 5 p­­m, la biserica Sf. Spiridon, se va celebra cununia religioasă a d-lui Alex. Bacaloglu cu d ra Vio­­­rica Mandrea. Senatul Universitar convocat aseară, a decis ca examenele de la toate fa­cultățile să se țină de la 1 Octombrie pănă la 1 Noembrie. Politic« Eri s’a judecat in cabinetul D lui Prim Președinte al Tribunalului N. Radovici contestația introdusă de candidații par­tidului liberal contra semnului ales de candidații partidului socialist național. Liberalii și au ales o cruce simplă. Naționaliștii *două ciocane închise intr’o cruce, iar­ progresiștii o cruce cu vase ii un cerc. D-nii Eug. Herovanu și Toma din par­tea liberalilor au susținut că semnul crucei fiind cel întâi depus de ei, nu s­e mai poate fi ales de alți candidați. D nii Petrea și Chineseu din partea progresiștilor, și­ Popescu-Berca și Las­car Tărăbuță din partea socialiștilor na­ționaliști, au susținut că semnul lor es­te in spiritul legei, fiind o combinație de figuri geometrice și nu e nici o identi­tate de semne, dovedind chiar cu exem­plele din listele model date de minister, unde se găsesc foarte multe exemple identice. Primul președinte a respins contes­tația . Păr. Gh. Petrovanu, revizor eparhial,­­ rugând preoțimea adunată la un cultural in jud. Doi oboi, să și dea cerc obo­lul pentru revista preoțească, ce urmea­ză să apară la Iași, următorii preoți au donat sumele: preotul D. Ștefănescu 580, preotul Brânzei 200, preotul Dimi­triu 100, preotul N. Sandovici 100, pre­­otul N. Hodoroabă 100, preotul C­răi­leanu 100, preotul A. Durău 50, preotul I. Hodărcă 50, preotul Gherasim 50, preotul V. Stugescu 100, preotul Măn­­­drescu 50, preotul Gr. Costică 50, și preotul G. Urzică 50. Păr. revizor a mulțumit preoțimei adunate, pentru in­teresul ce poartă noilor mișcări bise­ricești. D. Ion Chiriță, ad-tor Financiar clasa III ai județului Roman, a fost avansați Ad-tor Financier clasa II, NEGUSTORIA CU RUBLELE Și după răsboi, afacerile, de ori­ce natură sunt ele, iși urmează cursul lor, in dauna avuției naționale și a intereselor românești. Firește, vorbim de afacerile oneroasa și vătămătoare țarei. Pe deasupra acestora insă, ca cul­me, și astăzi se practică pe o scară foarte întinsă și periculoasă, z«m­­blunituriile cu­ tablele rusești, in dahna banului românesc. Pentru atingerea scopului, se in» tribuințează toata mijloacele posibile. Mai datorazî, cetirăm ott toții cum prin aeroplan­trn prinț gurman­gi’a cărat o sumă de juvaeruri, în valoare de milioane, fie că soate juvaernul i’au aparținut lu! sau nu in între­gime. In chestiunea rublelor, da care ne preoaupă asum, emisarii se servesc și dăngii de ori­ce mijloace. La noi la lagi, se fac operațiuni in stil marș, cu schimbul d­e ruble, lașul fiind un centru important, ales de bancheri, zarafi și emisari, prin care se poate corespunda mai lesne cu agenții din Bucovina și Basarabia. Mai întâi rublele se aduc din Con­­stantinopol la Constanța, in schimbul mărfurilor care sa transportă prin Marea Neagră din Constantinopol in Rusia La Constanța, prin ajutorul a nu­meroși funcționari, rublele ajung la Galați, de unde, sute de emisari, za­rafi, bancheri se iaprăștie in întreaga țară, făcând o negustorie foarte ren­tabilă, cu schimbul lor. In ce privește Moldova, s’a ales Iașul ca centru și pentru Bucovina și Basarabia. La noi la Iași se introduc sute de mii de ruble. Dacă s’ar face o întinsă osrpetsie la bancherii și zarafii din orașul nos­tru, cu scop de a se bűb căte ruble s’au cumpărat de dânșii, s’ar găsi că au ajuns la lumi fabuloase. S’ar da încetul cu încetul de ur­mele intregei contrabande. s’ar ur­mări pe agenții cari aduc la Iași rublele și s’er mai da și da pro­veniența ruble’or* In schimbul lor, iesâ o contravaloare da bancnote ro­mânești și mărfuri, cari aduc după sine și deprecierea valutei noastre și scumpirea mărfurilor. In Constanța, circulă sute de mi­lioane de bancnote românești, in urma acestor combinațiuni de rable. Asupra acestui fapt vom­ mai re­veni, ’ Contrabanda cu chibriturile Astăzi dimineață la plecarea tre­nului spre Chi­șinău, a fost surprins de către d-nii : Șadbai șeful Stației Iași și Maior Bogdan, coamndantul militar al Gărei, un individ care transporta prin contrabandă un stoc de 65000 entii CU chibrituri Individul a fost arestat iar contrabanda vărsată la depozitul Regiei. Și in Iași nu se găsește pe piață o­ cutie de chibrituri. Păr. Gh. Petrovanu revizor epar­hial, asistat de păr. protoereu Gri­­gorescu al jud Dorohoi, a anchetat in ziua de 17 Sept a c pe pr. N. Hodoroabă din Honegu­ Domnii membri ai Consiliului Societatei de învățătură a poporu­lui român din Iași sunt convocați pe ziua de 20 Septembre orele 17 in str. Păcurari 31, la ordinea zi­lei fiind chestia distribuirei ajutoa­­re­lor. în ecrano­va apare in volum : „Starea noastră n­e fapi in raport cu cea­­ ie drept din care o parte s’a publicat in ziarul nostru. Autorul, d avocat V. Cireș, dedică această lucrare d-lui general Averescu. La concursul pentru bursele ds metalurgia și mîne la Birmingham, acordata de Academia Româ­nă (Fon­dul Adamache), au reușit la mine d. A. Th. Bădărău cu media 8.70 și la metalurgie de Georgescu Radu cu media S.

Next