Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)

1919-10-09 / nr. 184

Cm luptă liberalii la alegeri Libertatea de gândire.... a celor ce nu sunt liberali Ma­runtem amici ai Socialiștilor și nu avem nici o simpatie pentru ac­țiunea lor politică. Ne despart de ei, și principiu și tactică, diametral oe pase, in teorie, ei urmatresc răsturna­rea unei ordine sociale pe cari noi nu o socotim ajunsă la capătul e­­voluției ei, iar in activitate practică, ni se pare ca ei dnn o propagandă care­ nu poate fi incă folositoare mari­­lor interese ale țarei. Dar asta nu ne impedică, să pro­testăm contra măsurilor ce se iau in­potriva lor, atunci cănd aceste mă­suri sunt contrare celor mai elemen­tare drepturi pe care constituția și legile țarei le acordă omului, și ce­tățeanului. Aflăm că sasacri ai organiasției socialiste sunt existațî și brutalizați pentru că au indhisuit să-și exprime prin socii și prin gravii, cred­ițele lor politice. Ei bine, nu . Pentru libertatea de găndire, o­­­menirea a făcut sacrificii destule in epocile de intucerie ale trecutului. Sufletul nostru se revoltă astăzi când aceasta libertate de găndire este in­­ofttușata, chiar și la adversari. Pe a­­ceștia înțelegem să i combatem cu arme moderne, dar nu să­­ ardem pe rug pentru credințele și idei­le lor. Protestăm dar, contra măsurilor ce se iau și la Iași contra socialiști­lor, care refuzănd net­ori­os câr­dășie cu despotismul d-lui Ionel Bră­­tianu, căci știm precis, că interven­ției d-lui George­ Mărzescu, se da­torește recenta arestare a unui so­cialist la Iași. Iar Liberalii nu și pot ține Întrunirile prin măhălăli, căci peste tot găsesc socialiști, care nu le permit a amăgi poporul cu promisiuni și minciuni, ca pănă acum. Ei inter­vin aducăndu-i la realitate, stârnind humorul auditorului și acoperind cu ridicol pe candidații ce vin să cerșească voturile celor infometați și speculați sub Batrăpia despotică a guvernului Brătianu. Socialiștii la București au refuzat cu desgust mâna ce li se întindea de fostul ministru de in­terne Georgel Mărzescu, iar la Iași, îi urmăresc pretutindeni, acoperin­­du-i cu noroiul, in care s’a svârcolit căi au fost la guvern Sfătuim pe cei ce astăzi conduc destinele țarei, să nu facă „martiri“ din cei ce luptă pentru răsturnarea ordinii sociale, căci nu este mai mare ajutor ce se poate da unei propagande, de­căt combaterea ei prin violențe și s­agrantă nedrep­tate. X. Cătră mormântul sfânt de la Putna ) (Pelerinajul „Frăției Moldovei Unite“ din Iași II Colo, lâ­ngă zid, sub care e mor­mântul, se depun corone splendide, adași pe brațe, de străluciți și În­suflețiți, de cald patriotism , ostași, profesori universitari, membri ai so­cietății „Frăția Moldovei Unite“, ai Comunei lași, ai studențimei etc. etc. români buni, reprezentanți ai sufla­tului curat a poporului nostrru. Vin apoi ca o străjuire, și se-nșiră stea­­gările ciuruite de gloanțele calda vică, de pe fronturi, și trupele drepte, ne­mișcate mute de sfințenia, de măreția clipelor ce se aștern pe cartea ne­muritoare a neamului. De-ar fi fost și mai mare, Curtea Mănăstirei, tot n’ar fi incăput cei ve­niți cu dor, să vadă, să audă, să simtă, și să plângă! Ca dintr’o bucată și dintr’un chip, sau urmașii plăcșilor lui Ștefan, cu portul la fel curat, sta­tornic, cu părul negru adunat pe u­­meri largi, de a crezi că s vulturi, ochii țintiți colo unde raze ale ace­luiași veșme­toare, de atunci și de-a­­com, bat purpura pajurilor de stea­guri, ce stau și vor sta păt lumea, simbol al patriei noastre, nemuritoare, in aere de lumină, căci luminați la minte și suflet, sunt cei in mijlocul cărora stă, este omul cu figura blândă, modest, dar plin de suflet, ca o a­quilă Romană; este omul, care e in stare să tragă o lume după dănsul; om­ul, care ocolind locurile sterpe și pietroase, aruncă semănța, acolo unde știe e­i va ieși rod , omul, care te in­ving» și-ți câștigă inima, prin inimă. Este el, oare uh-le adus aci... ochii noștri înțeleg din ochii lui, că trebuie să inccupa datoria, și toată lumea, ascultă, înaltul Cler, in veșmintele timpu­rilor când evlavia creștinească era darnic Însuflețită cătră biserica stră­moșască, începe serviciul divin, Co­rurile „Armonia“ a Bucovinenilor, și cel al poziiei de D zeu Mitropolit din Iași, in­inioase și mișcătoare răs­punsuri, transport sufletele noastre, m sferele dumneieestelor locuri de odihnă, unde nu este nici durere, nici întristare, nici suspin, ei viața fără de sfărșit! Ce măreț­e, ce splendoare.. iar când răsuna rugăciunea muzicilor militare, ochii noștri caut spre albas­trui nesfârșit ai boltei cerești, ca o reculegere, ca o înălțare a sufletului, spre priceperea celor ce ne-a­mvred­­nicit soarta, na lăptuim, azi, aci! Biărștudu te ser­viciul divin, cu o solemnitate impunătoare, să depun coroanele in bisenșă, de-asupra pie­­trei Mormântului Matelui Voevod, vin etesgurile și se apisc asupra mor­mântului și așa stau aplecate, căt timp se depun coroanele, trupele pre­zintă arma, muzic.ie cănt imnul na­­ț­onal.. General­ul, care a viseț t „Fră­ția Moldovei“, de le I și, și oara a stabilit această urmare, cu ochii in strălucirea unor lacrimi de sfăntă pietate, par« ne s­ce. Șieîape Măria Ta, iata urmașii Pineș..or­lă, inc­hi­­nându ți steagurile mărturii cu gior­a, deasupra Mormântului tău sfant, de oe nșa enderat, de­ spurusta ! Ce momente subl­ine și cât da fe­ricită generația: «pe cea intăi s’a inchinat Ii locul sfânt, cu simțimin­­tele și va forma aceasta, demnă de cel ce să odihnește acolo ! Cl­opotele Mănăstirei, răscolesc adâncurile văi­lor, munții tremur, și in fundurile al­bastrului ce stăpânește iaprejurimile și tinde domnește pacea și liniștea, sărim cu ochii minței, semn al conș­tiinței noastre pline, ori venind aci, ne-am făcut o mare și sfântă datorie, împăcată Dumnezeirea, in pare Ma­­rele Ștefan a avut tot­deauna nădejdea și credința, aleșii pelerinilor, prin cuvântări pline de seninătate sufle­tească, au prilej să se ridice la Înăl­țimea momentului toasta , și mintea lor și­­ un grai­ meșteșugit, si invred­nicesc să lege strina, cuvănt, ca cuvânt, de fie­care fibră a inimai noastre Și ce frumos e, cănd este ce să se vor­bească ! Tot ce au­­ cuprins veacuri de uitare și de admirație, pentru Marele Voevod, să desfășoară astăzi m cuvinte calde.• de ar ști vorbitorii, de căt îndemn de vrednicii viitoare, ne-au făcut in stare, cele ce au putut spune ei, de un Ștefan ! ^Se face defilarea trupelor... lumea este plăcut impresionată, unii au la drimi in ochi, cănd in fruntea ,oș­tenilor ce pășesc mândri, defilează, Generalii! Onoare oștirei de astăzi, că ne au înfățișat glipele­­ din trecut, in care Căpeteniile oștilor, se plecau înaintea celui ce a abătut de atâtea ori fulgerile, de de asupra țerei sale. După sfâtrșitul serbărei oficiale și după luarea mesei o mare horă s’a incins in curtea Mănăstirii, de părea mănunchiuri de cercuri ce se învâr­teau, se învârteau­, pe când un bu­­cium, ca din vech­nic, zicea codrul dea și verde, din muntele ce străjn­­ește Mănăstirea. Și pelerinii, au încheiat demn ziua de la Futna, vizitând peștera lui Da­niil Sihastru, din ani de fabrica de sticlărie Seara, s’a reluat drumul înapoi la Iași, indeplinindu-se și a doua parte a pelerinajului: vizitarea Mănăstire! de la Rădăuți, unde se află mormân­tul lui Bogdan cel bătrân, intem­ee­­torul statului Moldovei, deasupra pietrei căruia mormânt, „Frăția Mol­dovei Unite", a dapus o mare co­roana, in timp ce clerul Mănâstirei, a slujit un parastas și pentru pome­nirea acestui Domn, uitat de urmași, încurcat de istorici, și părăsit de dru­meții, ne pănă acum, cu trd Futna. Și’utr’un târziu de noapte, împăcați in su­flete, ne luai fini locul, ji fie­care, cu trenul împodobit cu steaguri, cu ghirlande și op însuflețire, nemum­­căndu-ne unul ,altul», bucuria de a fi avut prileju­l, să vedem unde stau de veacuri, cel ce a fondat țara Moldo­vei, și cel ce­ a ocrotit-o au faptele lui. Și iată cum „Frăția Moldovei U­nie“, realizând închinarea de la Futna, a aruncat o rază de lumină spre tre­cu­tul nostru ca sa vedem prin tranșal, strălucirea viitorului; și de ar fi nu­mai atât ce a făcut această societate, e demnă de laudă ; ea a pus un semn de putere morala, pentru generația care încheie astă­zi, cea mai frumoasă pagină, din Istoria Neamului. (Sfârșit) _ General Anastasiu fW­irtzhmei 4 ca“8ra ** 0 In­­vilii 161 .bucătărie Str. Pojărnioiei 6. Doi it­orii se vor adrs.­sa ia proprietar in carte. E­VENI MENT­Ul* ertea catolică în biserica mitropolituluV ortodoxă din Iași VI (Urmare și sfârșit) Și Înainte de a o părăsi, aproape buimăcit, mn'a­ut intors și am aruncat o privire asupra portalului și a sm­­­părțirei arhitectonice din jurul lui. Mărturisesc sincer, că buimăceala de-odată s’a schimbat in o revoltă sufletească, cănd am văzut de asupra unei aripi a portalului o statue de inger aripat!! Dapoi aici nu mai ai de-a face cu abateri rituale, cari nu o biserică pro­vincială ar avea poate scuze, mi-am zis, ceea ce vezi aci e revoltător, căci se sfidează deaisiuni de ale Sfinților Părinți ca au devenit legi și s’au păs­trat cu sfințenie in decursul secolilor de strămoșii noștri. Da, luptele pentru icoane, cari au ținut peste o sută de ani, au dat pri­lej Părinților bisericei să stabilească rolul picturilor in biserică și să con­damne plastica figurativă pentru că incureja pe dușmanii religiei creștine in acuzarea de idololatrie a credin­­șilor creștini. Sinodul al doilea de Nicea (787) avusese fericitul rol de a pune capăt greșelilor și șovăirilor relativ la cultul icoanelor. Ședința a cincea și ședința a șaptea a sinodu­lui sunt memorabile pentru interpre­tarea celei d’intăi porunci din cele zece ale Moisi. De atunci s’a delăturat pentru tot­deauna din biserica ortodoxă statuete și busturile, adecă ori­ce sculptură figurativă plastică omenească pe o poți de toate părțile privi și prinde. Severini Bănii: Concilia generația et provincialis graeca et latina Tomus quintus 1636. Iar acest inger cioplit in lemn și așezat pe partea de-asupra aripei din­spre miază­noapte sau mai bine zis de-asupra mijlocului portalului bi­sericei mitropolitane din Iași este o inovațiune căt se poate de con­damnabilă ce a trecut de sub vede­rea a trei Mitropoliți, cari au păs­torit și păstorește blândul popor mol­dovenesc ! Atâta catolicism In o bi­serică catedrală ortodoxă cu gren­am Bila intr’un alt loc! Oare pen­tru ce ? Pr. Dr. Sever Mureșianu. Cum se va vinde berea? FIXAREA PREȚURILOR Iată Procesul Verbal care s’a în­cheiat astăzi 8 Octombrie, in ches­tiunea aceasta. „Prin care membrii comisiunei a­leasă din Bănui Ligei Consumatorilor, secția Iași pentru verificarea prețului Berei pe de o parte și d. Csțap, di­­reptorul Fabricei de bere Zimbru și procuristul ei, constatăm prin pre­santul proces verbal că după dis­­cuțiunile urmate, convin­gea începă­tor de la data de 8 Octombrie, anul curent produsele fabricei de bere se vor vinde . Kilogramul de bere cu lei 3­50 dus la localurile de desfacere in care preț intră și spesele de transport in­­clusiv. La localurile de desfacere prețul halbei va fi de 2.25, iar al țapului de lei 150 Sticla de jumătate kilogram tran­sportată la depozitele de desfacere se va vinde­­ cu lei doi, iar la debitant cu lei 2 .0. Prezentele prețuri intră in vigoare pentru producător de la data de 8 Octombrie a. o, iar pentru localurile de desfacere de la data de 9 Octom­brie a. o., și se vor menține pănă la data de 15 Noembrie, cănd se va verifica din nou. Producătorul (Fabrica) va elibera facturi vânzătorului pentru cantitățile de bere ce vor vinde. Prețurile prezente ei au luat de po­mun acord cu Liga Consumatorilor, representanții fabricei și de ajutor de primar O. Mancin, ! Mult întristații și in veci nem­u­­gâi­ții: Mathade, soție ; Georges,fiu ; Iufia și Maiorul C. Lascaraki, fiică și ginere au durerea de a anunța în­cetarea din viață a mult scampului lor soț și tată Constantin D.Gheorghiu Profesor la Liceul din Fiatra N. Cu etate de­­ 3 ani înmormântarea a avut loc Marți 30 Septembrie 1919, la cimitirul din Ip­­­össlf Ratificarea tratatului din Versailles Roma 8 Octombrie „Tribuna“ confirmă că publicarea decretului regal privitor la ratificarea tratatului de pace din Versailles este iminentă] Japonia șt­ratificarea .­­ fiyon 8 Octombrie. In cercurile Conferinței v 3 crede că ratifrarea ti statului de către Japonia se va face la 11 Octombrie. Ungaria la conferința de pace Paris 8 Octombrie. Guvernul ungar se pregătește a trimite delegă­ți la conferiați și se crede că luna Octombrie nu se va sfărși fără ca textul tratatului pregătit de Consiliul suprem să nu fie remis plenipotențiarilor ma­ghiari și cloar semnat de aceștia. Ungaria va perde un teritoriu mai întinse de­căt acela pe c­are-l va păstra, fiindcă suprafața regiunilor care-i sunt luate de aproape 185 mii kilometri pătrați. Ungaria va perde 10 milioane locuitori (?). Mari­,serbări la: Castel Fondak OCCipât Cassel 8 Octomb­rie Se organizează mari serbări cu lotul vizitei Mareșalului Fochi, care pri­va veni in oraș la 11 Octombrie. . ✓ Uolații între Italia și Austria Viena 8 Octombrie. Noul ambasador al Italiei la Viena, Marchizul Toretta, a făcut Duminecă prima sa vizită cancelarului Renner, de­clarăndu i că este însărcinat a­bili relații normale intre Italia și vesta­Aus­tria, exprimând speranța că raporturile intre cele două state vor redeveni a­­micale. Z­on 8 Octombrie. Se telegrafias­ă din Algeziras­că că forțele colonelului San Giurgiu și Otcol castro au ojijpit Fondari Duminică dimineața. Mai multe grupări republicane au fondat un bloc național in vederea alegerilor, cu­ un program de uniu­ne contra bolșevismului. Susmisia ministerului turc Lion 8 Octombrie Marele vizir Deșad Ferid a demisionat cu întreg ministerul Generalul Al Riga Pașa a fost însărcinat cu formarea noului ca­binet­ Sayd Methal a fost numit 8 er­o islam. • Cîțî locuitori pierde Diogarla? Ratificarea picei de către ceho-slovaci , Fraga 8 Octombrie Se crede că ratificarea tratatului de pace de către Cehoslovacia s’ar putea produce in ședința plenară a Camerei in cursul primelor săptămâni din Noembrie. P­euarea colone­lului H surse Paris 8 Octombrie sus. Colonelul N­ourse a părăsit Paru­­mbar cănduse la Brest pe, „North Pacific” cu destinația New - York, unde va ajunge in 8 zile. Formarea unui bloc național Paris 8 Octombrie SPECTACOLE La CINEMA ELISABETA.—Astăzi JUDEX, seria a IV a, marele roman detectiv de Bernede și Feuillade. Seria aceasta e una din cele mai interesen­te și cea mai bogată in aventuri, cu­prinzând­­ Lapte. Programul nou mai cuprinde cel mai recent Jurnal de actualități La CINEMA SIDOL 1. La ambele matineuri de la ora 3 și 6 juno, și seara la ora 9 și un sfert va rula GRADINA VOLUPTATEI, grandioasă înscenare cinematografică in 5 mari acte dă marele scriitor Marcel Prevost. In programul viitor : DEZERTOAREA dramă socială in 5 acte, scrisa de L. Feuillade autorul romanului Judex. Teza este: Ușurința unui soț poate dis­truge o căsnicie chiar sănd voaște să fie corectă. La CINEMA ORF. PRINCP. MIRCEA MISTERUL CRUCEI DUBLE, extra­ordinar film detectiv in 36 acta. Seria II a, 12 acte in­­ î mari părți. 3000 metri lung. B íLI­TCA. I-A.S23LOR SOCIETATE ANONIMA IASL Capital Social Les 6.000.000 SUCURSALE: Cernăuți, Chișinău, Galați _______ ■ ................ --- . . . . . .. • .„s-s .­­­­­.wi«­v»vwwwwwWW­ ■­-»rO MOSHCÎ m Ud­gJäöHE 8000 de acțiuni pentru sporirea capitalului la Lei­lOuOOO.OcO­­ o Consiliul de Administrație al Băncii loși­or, Societate Ațion­ist­ă din Iași a hotărât, pa baza Art. 4 din statute, sporirea capitalului social al Macii la lei 10.000.000—prin emisiun­ea a 8CCÜ,— acțiuni, a câte lei 500,—valoare no­minală fiecare. Acțiunile se emit pe cursul do lei 650, din care cei 11>0 trec la fondul de rezervă, iar cei 500, la capitalul social. O treime din totalul de 6000,—­ce acțiuni câte rezervată Băncii Ro­­mănești din București. Acțiunile rămase sunt oferite subscripției publice ca: a) Ireductibile, numai pentru vechii acționari, in propoti­e de o acti­țiune nouă la trei vechi. b) Reductibile pentru tri­cere subscriitor, atribuirea­cți­unilor fa­­căndu-se de câtre Consiliul de Administrare proporțional cu numărul ac­țiunilor subscrise. Primul varsămănt asupra capitalului va fi de 30 la sută, adică lei 160 da fiecare acțiune, plus lei 150, rep­rezentănd paitea rezervei, adică lei 800 in total. Datele celorlalte vărsăminte se vor fixa la timp de către Consiliul de Administrație. Noile acțiuni participă la dividență de la data atribuitei lor, propor­țional cu vărsămintele efectuate. Vărsămintele întârziate vor suferi o dobândă de 9 la sută. Subscrierile incep la 10 OCTOMBRIE­­ 1919 și durează pănă la 15 OC­TOMBRIE 1919, putându-se închide și înainte ne­această dată, dacă Con­sulul de Administrație va crede de cuviință. La subscriere se va depune și anina tip lei 10 * de fiecare acțiune sub­­sorită, pentru acoperirea cheltuelilor de emisiune. Subscrierile se pot face la sediul băncii, la sucursalele sale din: Cer­năuți, Chișinău și Galați precum și la­­­­ BUCUREȘTI la Banca Românească, Ba­nca de Scont a Ro­mâniei și la Creditul Teohaio. CRAIOVA la Banca Comerțului, BOTOȘANI la Banca Botoșaneas­ă Română, BACAU la Banca Bacăului. ROMAN la Banca Romanului. BARLAD la Banca Moldovei de Jos din Bârlad. In celelalte ore de la sucursalele Băncii Romănești, Băncii de Scont a României și Băncii Comerțului, Consiliul de Administrația,

Next