Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)
1919-11-19 / nr. 216
ANUL AL XXVII LEA NO. 216 3^4mmlsU&ta IAȘI PIAȚA UNIRII 25 Bani Orfan a parfiliilui Demostat Inserții și Reclame pagina 2 a 1 lea rândul Un număr vechia 50 baxi ^.e&adia Apusul Partidului Liberat iv. .«van< «î Cei ca vor avea fericirea da a trăi incă in timpurile, când istoria nepărtinitoare va descrie frământările politice din vechiul regat, petrecute înaintea actualelor alegeri, frământări, cari deși n’au zguduit Încă ț?.ra unele sale cele mai pănă in rădăciadânci, cum inragistrează istoria la alte popoare in situații similare, va putea citi cu siguranță, și următorul pasaj : in toamna anului 1919, cam pe la începutul lunei lui Noembre, pe um timp ploios și posomorât, partidul cel mai tare, cel mai organizat, cu ce a supt aproape necontenit bugetul țârii sale, și de care se leagă o serie intreagă de nenorociri pentru țară, s’a scufundat pentru totdeauna, nutocmai ca un vapor sovă in inimă, de torpila unui sub mari». Stage n’a curs, lacrămi nu s’au vărsat, cioclul a fost Însuși șeful său. Acesta n’avea decât o lozincă , or numai din țara aceasta, sau nimenea. u Câtă vreme a putut guverna ca despot, multi ea terorizată n’a indrăsuit să-i arate ostilitatea sa. Iar cine i s’a opus la cale, vsi c* a pătimit ! Veții și ziua de apoi —ai alegerilor—dorită de mult și de toată lumea, ziua judecății! Și-a alergat mulțimea cea flâmîndă și desbrăcată, de pe drumuri și fără adăposturi și i a dat răsplata tuturor nelegiuirilor, înmormăntându-l de viu și pe el și pe partid. La căpătâiul lui tăcere inmormăntată, căci nici bocitoarele n’au vrut să se angajeze. Nu străbate decăt doar prin văzduh Mus tămultucaia, văduvelor lui Iliescu Turc suspinul mamelor a căror fii goi și flâmînzî, pe frigul cel mai cumplit și-au dat obștescul sfârșit pe marginale drumurilor retragerei, fără ca macar să poată zice, că au murit apărindu și țara. Și in această tristă imprejurare, apar in mintea noastră, nenumăratele sate pustii din împrejurimile lașului și alte localități, a căror grădini și livezi mănoase, au fost transformate in cimitire și pomii tăiați și făcuți cruci la capetele celor ce dorm somnul de veci. Cruci și numai cruci in toate părțile. ,Și ei le au pus și din cauza lor. Și tot semnul crucei și l-au sbs ei, in lupta din toamna lui 1919. Și crucele a pus și poporul romnesc in alegerile actuale, trecându i pentru totdeauna in rândurile răposaților. Așa a apus Partidul Liberal. Mihail C. Borcea Pentru Administrația Comuunială Cum se caută bolnavii Ni se aduce la cunoștință un fapt grav, asupra căruia atragem deosebita atențiune celor in drept. La fiecare comisie de despărțire, medicii comunali primesc în fiecare zi bolnavii din acea despărțire, fie că pe un dintre bolnavi se prezintă cu leziuni, fie pentru orice soi de consultații. La despărțirea Illa, bolnavii care se prezintă, din cauza lipsei de încăperi, sunt căutați chiar in camera de serviciu a comisiei, unde se perindă sute de oameni. Medicul respectiv făcăndu și datoria, caută bolnavii în camera care i s’a dat pentru acest scop. Dăunăzi o femeie bolnavă, plină de răni pe corp, față de numeroasele persoane ce au afaceri de tot soiul la comisie a trebuit să se arate medicului, în halul în care se afla. E un tablou trist, care se prezintă zilnic la aceste comisii. Medicii comunali și localurile comisiilor depind de Primăria Comunei lașori, nu se învrednicește nimeni de acolo, să se ducă să vadă in ce hal se face vizita bolnavilor pe la comisii, dacă medicul are acolo tot ce-i trebue dacă localul este suficient pentru așa ceva in sfârșit dacă lucrurile merg bine. Nimic din acestea. Toate sunt lăsate pe seama lui Dumnezeu. Dacă vine jalbă în acest sens la d. primar, acesta trimete la d. ajutor de primar să resolve chestiunea. Dacă d. ajutor de primar este dispus să se ocupe de așa fleacuri, binede bine, dacă nu — cum e și cazul — lucrurile merg înainte, cum au mers și până acum, adecă rău și fără cale de prost Neglijența însă e condamnabilă. Să reclame de urgenți serviciul sanitar sau consiliul de higienă, celor mai sus, cât de sus și dacă nu se va ordona ,să se facă bună rănduială, deia joc mai bine și comisiei și primăriei, că tot deageaba mai ființează ele. ȘTIR” JUDICIARE FEMELE A AVOCAT Mercuri 26 Noembria c„ se va judeca la Curtea de Apel din Iași secția II, procesul relativ la apelul făcut de un număr de avocați din Baroul de Iași, contra deciziei Consiliului de disciplină al Baroului Corpului de Avocați din Iași, prin care a’a admis în majoritate înscrierea d-rei Elena Popp ca avocată stagiară. Din partea apelantei vor pleda d-nii Matei B. Cantacuzino, Eugen Herovanu, Petru Sion, Lascar Antonin, Alfons Fierovanni și însuși intimata d-ra Elena Popp, și din partea apelanților d nii Evsanoil Carnelssen, St. Georgescu, Const. Manciu, Ion Serafim, Dim. Ștefănescu, Ion Dobjan și O Faur, ȘTIRI UNIVERSITARE CURSURILE FACULTĂȚII JURIDICE Anul I doctorat juridic Dr. Roman aprofundat. Istoria doctrinelor economice ca d profesor Albert Popovici Tașcă Sâmbătă 46 p. m. Iatoria dreptului Român veeh u ca d. prof. Mototolescu Marți și Sâmbătă 4—6 p. m. Anul II doctorat. Dr. Civil aprofundat și comparat cu d. prof A P. Zeuleanu. Dr. Comercial și Maritim Dr. internațional Privat cu d. A. P. Zeuleanu. D Filizofia Dreptului de d. profesor Gusti. Anni I. Doctoret cu specialitatea Științe Sosiale Dr. Roman, Istoria doctrinelor economice ca a. A Popovici Tașcă Sâmbătă 4—6 p. m. Statistica și finanțe cu d G. D. Creangă Sâmbătă 2 luna.—4 jam p. m. Anul II Dr. Civil A. P. Zeuleanu Dr. Administrativ, Legislația agrară și industrială cu d. prof. A. C. Casa Vineri 4—6 p. sn Sociologia cu d. prof. I. Gusti, PRELEGERILE DE LA FACULTATEA JURIDICA Lunea, Mercurea, Vinerea de la 9 -10 an. Joi despre Caragiu de la 9 10 a. sa. SEMINARUL cu anul III Sâmbătă data 5 6 pta Cu anul I doctorat, Marila și Sâmbăta da la 5 6 Legiuirile bizantine. In astă seară are loc primul Concert, Simfonic, in sala Teatrului Național. Parlamentarii basmbeni, din cauza intărzierei trenurii de Chișinău, n’au mai putut, intra ori în oraș ca să mai meargă la Sislua lui Ștefan cel Mare, c*, au plecat direct la lcurești, odată cu pla lamentării ieșeni. * i Zarzavaturile s’au văndut astăzi in piețe, cu prețuri foarta rădicate. Informații D. I. A. Grecia nu va fi primit astăzi un audienți de AJ. S. Regele. Budapesta a fost evacuată da apusa 4 zile de către trupele romăne Citim în „Excelsiori* data 5 Noembrie : „Ziarele din Italia anunță că logodna prințesei Elisabeta a României cu prințul George al Greciei, fratele regelui Alexandru, va & ancurată in curând in mod oficial.“ Teatrul Național din Cluj, care sene teste pregătirile pentru prima sesiune 1919-20, sa va deschide în seara de 30 Ncembrie. Prima reprezentație românească în Cluj se va da cu prezența M. S. Regelui și a Reginei, cara vin să ia parte la inaugurarea soliastă a Universităței și Teatrului. Vor mai lua parte la această serbare, dupa cât suntem infrmșți pănă acum, Directorul General al teatrelor din Reșcăia, dl. I. Pereți, însoțit de câțiva scriitori de geamă și de un număr de zariști. Sâmbătă 15 Noembrie a. o ora 10 a. m fi avut loc la Bistrica Sft. Sava de localtate, parastasul de 8 ani, de la moartea lui Alexandru I. Manoliu Tețcanu, mort pa câmpul de luptă în primale lupte de pa Argeș și înmormântat la Sirea Curtea ds. Argeș Serviciul religios a fost oficiat de către Preotul profesor Arhimandrit Iosipesscul din Bucovina, actualul Paroh al lui SJ8 SÍbLerici Direcția C. F. R. ne a făgăduit vagoane pentru Călători Până acumi cm resuas armat cu promiscue…. Ia trenuri e o iglomerație sufocantă E o adevărată nenorocire să călătorești in vreatori^de azi Ce ne mai aude cu locomotivele și vagoanele ce trebuiau să nu sosească din străinătate ? ieri a avut loc la Facultatea de Ltete un examen de licență pentru filologia clasică, care merită să fie cunoscut de public Candidatul, d. Gheorghe Cârlan, a scris cea două teza in latinește intr’o limbă corectă și elegantă. Exisenul oral a’a’ ficut tot in limba latină întrebările ..Pan fost puse in latinește și grecește . Cîrlan a răspuns iatinește Acest examen constitue un eveniment la Universitatea noastră. Comisiunea alcătuită din d. C. Tufrali, președinte, părintele Marinescu, membri, pr Isopescul și d. felicitat călduros pa candidat, conferindu’i gradul de doctorat in litera „magna cum laude“. CONVOCARE:— Unii studenți a. Fac. de Drept sunt rugați a lua partid la ședința Societăței Studenților in Drept, care va avea loc Mercuri 19 Noembrie st. n. ora <S p. m. în Amfiteatrul Facultății de Drept. Comitetul. MERCUT 1D NOEMBRIE 1919 - f Hiftk Breit« de Is Pacta lfw.1 »MWUWt(.7 (MW4 :. < He la 19Q8, de la întrunirile pe care le ținea in sah Băilor Eforiei, partidul conservator-democrat. Capitala nu a mai văzut până astăzi o întrunire mai populară și mai entuziastă decât marea întrunire pe care a ținut-o ori in sala teatrului n Dacia“ opoziția unită, fară a exagera intru nimic, putem afirma că socotind lumea care se găsea in sală, lumea care a umplut curtea teatrului, lumea care fundase lungile coridoare și lumea care, ne mai putând să răzbească înla intrare, sa oprit in strada Carol, cu speranța de a putea găsi, până la sfârșit un loc să se strecoare, au răspuns la apelul opoziției unite peste 19900 de oameni. Sosirea șefilor opoziției a fost salutată cu ovațiuni care făceau să se cutremure teatrul, iar apariția lor pe scenă, unde un soldat invalid (cu ambele picioare tăiate de la genunchi), a aștepta cu un buchet flori albe, a electrizat sala. Timp de 10 minute, primul orator, din general Averescu, a putut să-și înceapă cuvântarea. Lumea din curte, după încercări zadarnice de a pătrunde in sala în care nu mai încăpea nimeni, a hotărât să țină întrunire și sub cerul liber. . Aplauzele și inovațiunile alternau Oratorii din sală erau împiedicați sa continue de aplauzele din curte, iar când ele conteneau, porneau ovațiile din sală care opreau pe loc cuvântările oratorilor din curte. Discursul d-lui Tache Ionescu 1) Take Ionescu este intămpinat cu rațiuni cari nu mai contenesc. Întreaga sală aplaudă: — Iubiți cetățeni. Au trecut mai mult de trei ani de cănd am vorbit pentru ultima oară in această sală. Era in Iulie 1915, veniam aci, înconjurat nu numai de prieteni politici ci de «anteni din toata partidele, de Români de pretutindeni, și nu cereau, un lucru mare, pe care ni l’au dat cu prisosință. Era Nicolae Filipescu, era doctorul Cantacuzino, păr, Lucaci, Goga, exilații Ardealului pe cari îndrăzneala liberală nu-i lăsase să intre in Parlament. Și atunci ni se spunea că umblăm după putere iar noi răspundeam: cine ar fi nebunul oara să dorească puterea,când se știe ce uriașe răspunderi vor cădea pe umerii guvernanților. Astăzi, venim oameni de pretutindeni, aducând cu noi numai dragostea de dreptate și respectul de adevăr. (Ovațiuni). Ați auzit aoi pe gen. Averescu, care in 1916 pregătia trecerea Casaților, și pe Flondor care pe vremea aceea gemea sub jugul austriac. Atunci ceream uniunea sfântă a tuturor Românilor. Azi cerem altceva, dacă s’a făcut România Mare, nu s’a făcut Românie Nouă. Această Românie Nouă insă nu se poate face da cât in ordine și in legalitate. (Ovații furtunoase). Nu ni s’a dat uniunea sacră, in schimb ni s’a dat soarta neamului pe mâna unei elice, mai bine zis, pe măna unei familii, a unui singur om. Dios, când vom face socotelile definitive, veți vedea că mai toate greutățile de aci au pornit. Un singur om a guvernat țara. Se poate zice insă că un singur om a făcut România Mare ? Mare au făcut-o sute’e de mii morți, de gloanțe, civili morți, de de epidemii, neamul întreg cu virtuțiile lui seculare. El a făcut această operă uriașe (ovații furtunoase îndelung repetate). Lui si revine insă conducerea, pe care n’o meritase cu nimic,. Avusese, el cel dință’n ideia intrării in război alături de Aliați ? D-lor, pănă in ziua de 2 August 1914, 4 d. a. d. Brătianu nu știa incă ora cu cine va merge Pentru dânsul rolul României in drama mondială era o chestiune de mecanică, de socoteli, pentru noi o chestiune de înaltă morală. (Ovațiuni prelungite). Dar dacă n’a avut concepția, avuta el direcția cea bună, preparația militară și politică ? Preparația militară ?—Turtucaia. Preparația morală?—O nemaipomentă, organizată corupție timp de doi ani. Preparația diplomatică ?—Se laudă cu tratatul din 1916, care in mâinile lui n’are azi nici o valoare. Ne-a condus singur la înfrângere. In fața acesteia ne-a chiatat să cooperăm, și din această cooperare ,a ieșit trei lucruri bune : refacerea armatei in Moldova, votul aniversar și exproprierea. Dar acesta sunt operele noastre da tuturor operile poporului care in tranșee dovedise că este gustur pentru votul universal și că bvse drept la rezolvarea chestiei agrare Dl. Ion Brătianu, a vrut să aducă tot singur și pacea. Cum i facut’o să aduceți aminte, că anul trecut, in Ianuar, mi-a propus «să intru in guvern cu ei. I am răspuns: Țara vrea un guvern național, al tuturor românilor. Ni s’a răspuns că generalul Averescu nu poate fi primit Ia guvern. Ași fi fost nebun să primasc participarea mea in aceste condiții. Atunci s’a dus singur la Paris. Am fost singura țară din lume, reprezintată prin reprezentantul unei elice, al unei familii. Rezultatul ? Sa plănge singur că a fost înfrânt pe toată linia. Ar fi trebuit atunci să se retragă din vreme, de acum 10 luni. Nu avea dreptul ea confunde cauza lui cu cauza țării. Venia apoi, așezarea Româniai pe temelii noui. A voit să o facă tot singur. Da aceia, guvernează și astăzi, din dosul guvernului militar. Noi ce ecresna ? Putarsa ? Nu d-lor, căci știam ce darera va fi, guvernarea pentru oricine va voi să scoată România din băiaut politic și financiar da szi Noi am cerut alegri libere, ca :a țiesc« țară să-și manifeste voința Parlamentul liber ales, ar fi putut incepe opera de refacere S’a opus insă îon Brătianu» Și da aceia avem o formă de guvern, care n’a mai existat nicăieri, de cănd e lumea , un prim- ministru, șef de partid, investit cu toate prerogativele regale. O repet, cunosc istoria,—un astfel de guvern n’a existat niciodată și nieferi. (Ovații prelungite). Se apără spunând ::„Nu puteam merge cu alții, căci cu Averescu n’am vrut și cu Take Ionescu n’am putut“. (Răsete) Cauza este că Averescu e trădător. Aceasta o găsesc intr’o declarație pe care Averescu singur a făcut o Ragelii. Un trădător para singur iși radijează actul ca să încredințeze Regatul ! Mă întreb iasă: De cănd știa că gen Averescu e trădător ? înainte da râsfcoi ? Atunci de ce i-a dat comanda armatei ? Mai târziu ? De ce l’a chemat in 1918 să formeze guvernul ? Și de ce a lăsat apoi și n’a explicat țării trădarea lui Averescu, ca să o știe toți ? Adevărul e că nici d Brătianu nu o crede și a vrut numai să supere țara și n’a simțit că poporul nu mai poate fi ținut cu minciuni. (Aplauze inddung repetate) Cu mine, d-lar n’a putut răspândit legende înveninate, a inventat că tot ce n’a putut obține, e din cauza mea.