Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)

1919-11-19 / nr. 216

AN­UL AL XX­VII LE­A NO. 216 3^4mmlsU&­ta IAȘI PIAȚA UNIRI­I 25 Bani Orfan a­ parfiliilui Demostat Inserții și Reclame pagina 2­ a 1 lea rândul Un număr vechia 50 baxi ^.e&adia Apusul Partidului Liberat iv. .«van< «î Cei ca vor avea fericirea da a trăi incă in timpurile, când isto­ria nepărtinitoare va descrie fră­mântările politice din ve­­chiul re­gat, petrecute înaintea actualelor alegeri, frământări, cari deși n’au zguduit Încă ț?.ra unele sale cele mai pănă in rădăci­­adânci, cum inragistrează istoria la alte po­poare in situații similare, va pu­tea citi cu siguranță, și urm­ăt­o­­rul pasaj : in toamna anului 1919, cam pe la începutul lunei lui Noembre, pe um timp ploios și posomorât, partidul cel mai tare, cel mai organizat, cu c­e a supt aproape necontenit bugetul țârii sale, și de care se leagă o­­ serie intreagă de nenorociri pentru țară, s’a scufundat pentru tot­deauna, nutocmai ca un vapor so­vă in inimă, de torpila unui sub mari». Stage n’a curs, lacrămi nu s’au vărsat, cioclu­l a fost Însuși șeful său. Acesta n’avea decât o lozincă , or numai d­­in țara aceasta, sau nimenea. u­ Câtă vreme a putut guverna ca despot, multi ea terorizată n’a indrăsuit să-i arate ostilitatea sa. Iar cine i s’a opus la cale, vsi c* a pătimit ! Veții și ziua de apoi —ai alege­rilor—­dorită de mult și de toată lumea, ziua judecății! Și-a aler­gat mulțimea cea flâmîndă și des­brăcată, de pe drumuri și fără adăposturi și i a dat răsplata tu­­turor nelegiuirilor,­­ înmormăntân­­du-l de viu și pe el și pe partid. La căpătâiul lui tăcere inmor­­măntată, căci nici bocitoarele n’au vrut să se angajeze. Nu străbate decăt doar prin văzduh Mus tămul­tucaia, văduvelor lui Iliescu Turc suspinul mamelor a că­ror fii goi și flâmînzî, pe frigul cel mai cumplit și-au dat obștes­cul sfârșit pe marginale drumu­rilor retragerei, fără ca macar să poată zice, că au murit apărin­­du și țara. Și in­ această tristă imprejurare, apar in mintea noas­tră, nenumăratele sate pustii din împrejurimile lașului și alte lo­calități, a căror grădini și livezi mănoase, au fost transformate in cimitire și pomii tăiați și făcuți cruci la capetele celor ce dorm somnul de veci. Cruci și numai cruci in toate părțile. ,Și ei le au pus și din cauza lor. Și tot sem­nul crucei și l-au sbs ei, in lup­ta din toam­na lui 1919. Și cruce­le a pus și poporul rom­nesc in alegerile actuale, trecându i pen­tru totdeauna in rândurile răpo­saților. Așa a apus Partidul Liberal. Mihail C. Borcea Pentru Administrația Comu­unia­lă Cum se caută bolnavii Ni se aduce la cunoștință un fapt grav, asupra căruia atragem deosebita a­tențiune celor in drept. La fiecare comisie de despărțire, m­e­dicii comunali primesc în fiecare zi bolnavii din acea despărțire, fie că­­ pe un­ dintre bolnavi se prezintă cu lezi­uni, fie pentru ori­ce soi de con­sultații. La despărțirea Ill­a, bolnavii care se prezintă, din cau­za lipsei de încăperi, sunt căutați chiar in camera de servi­ciu a comisiei, unde se perindă sute de oameni. Medicul respectiv făcăndu și da­toria, caută bolnavii în camera care i s’a dat pentru acest scop. Dăunăzi o femeie bolnavă, plină de răni pe corp,­­ față de numeroasele persoane ce au afaceri de tot soiul la­­ comisie a tre­buit să se arate medicului, în halul în care se afla. E un tablou trist, care se prezintă zilnic la aceste comisii. Medicii comunali și localurile com­i­siilor depind de Primăria Comunei laș­­­ori, nu se învrednicește nimeni de a­colo, să se ducă să vadă in ce hal se face vizita bolnavilor pe la comisii, da­­că medicul are acolo tot ce-i trebue dacă localul este suficient pentru așa ceva in sfârșit dacă lucrurile merg bine. Nimic din acestea. Toate sunt lăsate pe seama lui Dumnezeu. Dacă vine jalbă în acest sens la d. primar, acesta trimete la d. ajutor de primar să resolve chestiunea. Dacă d. ajutor de primar este dispus să se ocupe de așa fleacuri, bine­de bine, dacă nu — cum e și cazul — lu­crurile merg înainte, cum au mers și până acum, adecă rău și fără cale de prost Neglijența însă e condamnabilă. Să reclame de urgenți serviciul sanitar sau consiliul de higienă, celor mai sus, cât de sus și dacă nu se va ordona ,să se facă bună rănduială, deia joc mai bine și comisiei și primăriei, că tot deageaba mai ființează ele. ȘTIR” JUDICIARE FEMELE A AVOCAT Mercuri 26 Noembria c„ se va ju­deca la Curtea de Apel din Iași se­cția II, procesul relativ la apelul fă­cut de un număr de avocați din Ba­­roul de Iași, contra deciziei Consiliu­lui de disciplină a­l Baroului Corpu­lui de Avocați din Iași, prin care a’a admis în majoritate înscrierea d-rei Elena Popp ca avocată stagi­ară. Din partea apelantei vor pleda d-nii Matei B. Cantacuzino, Eugen Herovanu, Petru Sion, Lascar Anto­nin, Alfons Fierovanni și însuși inti­mata d-ra Elena Popp, și din par­tea apelanților d nii Evsanoil Carne­­lssen, St. Georgescu, Const. Manciu, Ion Serafim, Dim. Ștefănescu, Ion Dobjan și O Faur, ȘTIRI UNIVERSITARE CURSURILE FACULTĂȚII JURIDICE Anul I doctorat juridic Dr. Roman aprofundat. Istoria doctrinelor economice ca d profesor Albert Popovici Tașcă Sâmbătă 4­6 p. m. Iatoria dreptului Român veeh u ca d. prof. Mototolescu Marți și Sâmbă­tă 4—6 p. m­. Anul II doctorat. Dr. Civil aprofundat și comparat cu d. prof A P. Zeuleanu. Dr. Comercial și Maritim Dr. in­ternațional Privat cu d. A. P. Zeu­­leanu. D Filizofia Dreptului de d. profesor Gusti. Anni I. Doctoret cu specialitatea Științe Sosiale Dr. Roman, Istoria doctrinelor economice ca a. A Po­­povici Tașcă Sâmbătă 4—6 p. m. Statistica și finanțe cu d G. D. Creangă Sâmbătă 2 luna.—4 jam p. m. Anul II Dr. Civil A. P. Zeuleanu Dr. Administrativ, Legislația agra­ră și industrială cu d. prof. A. C. Casa Vineri 4—6 p. sn Sociologia cu d. prof. I­. Gusti, PRELEGERILE DE LA FACULTATEA JURIDICA Lunea, Mercurea, Vinerea de la 9 -10 a­n. Joi despre Caragiu de la 9 10 a. sa. SEMINARUL cu anul III Sâmbătă data 5 6 p­ta Cu anul I doctorat, Marila și Sâmbăta da la 5 6 Legiu­irile bizantin­e. In astă seară are loc primul Concert, Simfonic, in sala Tea­­trului Național. Parlamentarii basmbeni, din cauza intărzierei tren­urii de Chișinău, n’au mai putut, intra ori în oraș ca să mai meargă la Sislua lui Ștefan cel Mare, c*, au plecat direct la l­­­curești, odată cu pla lamentării ieșeni. * i Zarzavaturile s’au văndut as­tăzi in piețe, cu prețuri foarta rădicat­e. Informații D. I­. A. Grecia nu va fi pri­mit­ astăzi un audienți de AJ. S. Regele. Budapesta a fost evacuată da a­pusa 4 zile de către trupele rom­ăne Citim în „Excelsiori* data 5 No­embrie : „Ziarele din Italia anunță că lo­godna prințesei Elisabeta a Româ­niei cu prințul George al Greciei, fratele regelui Alexandru, va & a­­ncurată in curând in mod oficial.“ Teatrul Național din Cluj, care se­ne teste pregătirile pentru prima se­siune 1919-20, sa va deschide în seara de 30 Ncembrie. Prima reprezentație românească în Cluj se va da cu prezența M. S. Re­­gelui și a Reginei, cara vin să ia parte la inaugurarea soliastă a U­­niversităței și Teatrului. Vor mai lua parte la această ser­bare, dupa cât suntem inf­­rmșți pă­nă acum, Directorul General al tea­trelor di­n Reșcă­ia, dl. I. Pereți, în­soțit de câțiva scriitori de geamă și de u­n număr de z­ariști. Sâmbătă 15 Noembrie a. o ora 10 a. m fi avut loc la Bist­rica S­ft. Sava d­e local­tate, parastasul de 8 ani, de la moartea lui Alexandru I. Manoliu Tețc­anu, mort pa câmpul de luptă în primale lupte de pa Argeș și înmormântat la Si­rea Curtea ds. Argeș Serviciul religios a fost oficiat­­ de către Preotul profesor Arhimandrit Iosipesscul din Bucovina, actualul Pa­roh al lui SJ8 SÍ­bLerici Direc­ția C. F. R. ne a făgăduit va­goane pentru Călători Până acumi cm resuas armat cu promiscue…. Ia trenuri e o iglomerație sufocantă E o adevărată nenorocire să călătorești in vreatori­^de azi Ce ne mai aude cu locomotivele și vagoanele ce trebuiau să nu sosească din străinătate ? ieri a avut loc la Facultatea de L­tete un examen de licență pentru filologia clasică, care merită să fie cunoscut de public Candidatul, d.­­ Gheorghe Cârlan, a scris ce­a­­ două teza in latinește intr’o limbă corectă și elegantă. Exisenul oral a’a’ ficut tot in lim­ba latină întrebările ..Pan fost puse in latinește și grecește . Cîrlan a răspuns iatinește Acest examen constitue un eveni­ment la Universitatea noastră. Com­i­­siunea alcătuită din d. C. Tufrali, președinte, părintele Marines­cu, membri, pr Isopescul și d. felicitat căl­duros pa candidat­, conferind­u’i gra­dul de d­octor­at in litera „magna cum laude“. CONVOCARE:— U­­nii studenți a. Fac. de Drept sunt rugați a lua partid la ședința Societăței Studenți­lor in Drept, care va avea loc Mer­­curi 19 Noembrie st. n. ora <S p. m. în Amfiteatrul Facultății de Drept. Comitetul. MER­CU­T­ 1D NOEM­BRIE 1919 - f Hiftk Breit«­ de Is Pacta lfw.1 »MWUWt(.7 (MW4 :. < He la 19Q8, de la întrunirile pe care le ținea in sah Băilor Efo­riei, partidul conservator-democrat. Capitala nu a mai văzut până astăzi o întrunire mai populară și mai entuziastă de­cât marea întrunire­­ pe care a ținut-o ori in sala teatrului n Dacia“ opoziția unită, f­ară a exagera intru nimic, putem afirma că socotind lumea care­ se găsea in sală, lumea care a umplut curtea teatrului, lumea care fundase lungile coridoare și lumea care, ne mai putând să răzbească în­la intrare, sa oprit in strada Carol, cu speranța de a putea găsi, până la sfârșit un loc să se strecoare, au răspuns la apelul opoziției­ unite pes­te 19900 de oameni. Sosir­ea șefilor opoziției a­ fost salutată cu ovațiuni care făceau să se cutremure teatrul, iar apariția lor pe scenă, unde un soldat invalid (cu ambele picioare tăiate de la genunchi), a aștepta cu un buchet­­ flori albe, a electrizat sala. Timp de 10 minute, primul orator, d­in general Averescu,­­ a putut să-și înceapă cuvântarea. Lumea din curte, după încercări zadarnice de a pătrunde in sala în care nu mai încăpea nimeni, a hotărât să țină întrunire și sub ce­rul liber. . Aplauzele și inovațiunile alternau Oratorii din sală erau împiedicați sa continue de aplauzele din curte, iar când ele conteneau, porneau ova­țiile din sală care opreau pe loc cuvântările oratorilor din curte. Discursul d-lui Tache Ionescu 1) Take Ionescu este intămpi­nat cu­­ rațiuni cari nu mai conte­nesc. Întreaga sală aplaudă: — Iubiți cetățeni. Au trecut mai mult de trei ani de cănd am vorbit pentru ultima oară in această sală. Era in Iulie 191­5, veniam aci, în­conjurat nu numai de prieteni poli­tici ci­­ de «anteni din toata partide­le, de Români de­­ pretutindeni, și nu cereau­, un lucru mare, pe­ care ni l’au­ dat cu prisosință. Era Nic­olae Filipescu, era doctorul Cantacuzino, păr, Lucaci, Goga, exilații Ardealu­lui pe cari îndrăzneala liberală nu-i lăsase să intre in Parlament. Și atunci ni se spunea că umblăm după putere iar noi răspunde­am: cine ar fi nebunul oara să dorească puterea,­când se știe ce uriașe răs­punderi vor cădea pe umerii guver­nanților. Astăzi, venim oameni de pretutin­deni, aducând cu noi numai dragos­tea de dreptate și respectul de ade­văr. (Ovațiuni). Ați auzit a­oi pe gen. Averescu, ca­re in 1916 pregătia trecerea Casa­ților, și pe Flondor care pe vremea aceea gemea sub jugul austriac. Atunci ceream uniunea sfântă a tuturor Românilor. Azi cerem altce­va, dacă s’a făcut România Mare, nu s’a făcut Românie Nouă. Această Românie Nouă insă nu se poate face da cât in ordine și in legalitate. (O­­vații furtunoase). Nu ni s’a dat uniunea sacră, in schimb ni s’a dat soarta neamului pe mâna unei elice, mai bine zis, pe măna unei familii, a unu­i singur om. D­ios­, când vom face socotelile definitive, veți vedea că mai toate greutățile de aci au pornit. Un singur om a guvernat țara. Se poate zice insă că un singur om a făcut România Mare ? Mare au făcut-o sute’e de mii morți, de gloanțe, civili morți, de de e­­pidemii, neamul întreg cu virtu­țiile lui seculare. El a făcut această ope­ră uriașe (ovații furtunoase îndelung repetate). Lui si revine insă conducerea, pe care n’o meritase cu nimic,. Avusese, el cel dință’n ideia intră­rii in război alături de Aliați ? D-lor, pănă in ziua de 2 August 1914, 4 d. a. d. Brătianu nu știa incă ora cu cine va merge Pentru dânsul rolul României in drama mondială era o chestiune de mecanică, de socoteli, pentru noi o chestiune de înaltă morală. (Ovațiuni prelungite). Dar dacă n’a avut­ concepția, avu­t­a el direcția cea bună, preparația militară și politică ? Preparația militară ?—Turtucaia. Preparația morală?—O nemaipomen­tă, organizată co­rupție timp de doi ani. Preparația diplomatică ?—Se lau­dă cu tratatul din 1916, care in mâi­nile lui n’are azi nici o valoare. Ne-a cond­us singur la înfrângere. In fața acesteia ne-a chiatat să cooperăm, și din această co­operare ,a ieșit trei lucruri bune : refacerea armatei in Moldova, votul­­ aniversar și exproprierea. Dar acesta sunt operele noastre d­a tuturor operile poporului care in tranșee dovedise că este gustur pentru votul universal și că bvse drept la rezolvarea chestiei agrare Dl. Ion Brătianu, a vrut să aducă tot singur și pacea. Cum i facut’o s­­ă aduceți aminte, că anul trecut, in Ianuar, mi-a propus «să intru in guvern cu ei. I am răspuns: Țara vrea un gu­vern național, al tuturor românilor. Ni s’a răspuns că generalul A­­verescu nu poate fi primit Ia gu­vern. Ași fi fost nebun să primasc par­ticiparea mea in aceste condiții. Atunci s’a dus singur la Paris. Am fost singura țară din lume, re­prezintată prin reprezentantul unei elice, al unei familii. Rezultatul ? Sa plănge singur că a fost înfrânt pe toată linia. Ar fi trebuit atunci să se retragă din vre­me, de acum 10 luni. Nu avea drep­tul ea confunde cauza lui cu cauza țării. Venia apoi, așezarea Româniai pe temelii noui. A voit să o facă tot singur. Da aceia, guvernează și as­tăzi, din dosul guvernului militar. Noi ce ecresna ? Putarsa ? Nu d-lor, căci știam ce darera va fi, guverna­rea pentru ori­cine va voi să scoată România din bă­iaut politic și­­ finan­ciar da szi Noi am cerut aleg­ri libere, ca :a țiesc« țară să-și manifeste voința Parlamentul liber ales, ar fi putut incepe opera de refacere S’a opus insă îon Brătianu» Și da aceia avem o formă de guvern, care n’a mai existat nicăieri, de cănd e lumea , un prim- ministru, șef de partid, investit cu toate prerogativele regale. O repet, cunosc istoria,—un ast­fel de guvern n’a existat nici­odată și nieferi. (Ovații prelungite). Se apără spunând ::„Nu puteam merge cu alții, căci cu Averescu n’am vrut și cu Take Ionescu n’am pu­tut“. (Răsete) Cauza este că Averescu e trădător. Aceasta o găsesc intr’o declarație pe care Averescu singur a făcut o R­a­­gelii. Un trădător para singur iși radijează actul ca să­­ încredințeze Regatul ! Mă întreb iasă: De cănd știa că gen Averescu e trădător ? înainte da râsfcoi ? Atunci de ce i-a dat co­manda armatei ? Mai târziu ? De ce l’a chemat in 1918 să formeze guvernul ? Și de ce a lăsat apoi și n’a explicat țării tră­darea lui Averescu, ca să o știe toți ? Adevărul e că nici d Brătianu nu o crede și a vrut numai să supere țara și n’a simțit că poporul nu mai poate fi ținut cu minciuni. (Aplauze inddung repetate) Cu mine, d-lar n’a putut­­ răspândit legende înveninate, a inventat că tot ce n’a putut obține, e din cauza mea.

Next