Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)
1920-02-14 / nr. 280
ANV AL AXXVII-LEA IVo. 280 <# 51 IAȘI Criza din guvern j le tabá Fe UfTOrEikii diiQlv»rgâ Târlâmiî st'alinie impiB . Se * sUmuplă mekm d lui Ai. V»kî* Voevod ir* m in tiîiîîigii *3. pentru a se ci* o sfințmae eritei Kîivernimentare, e*r* cile și desehisft. la actualele împrejurări, c*re cünt de o gravitate iu știre de * pene iu primejdie viitorul țăre», ne aflăm cu un guvern vârșire incapabil și cu un eu desăparlament ea totul discreditat. Miniștri ai fost in stare pică astăzi de a se înțelege intre dânșii asupra proectelor de legi cele mai esențiale. Între dânșii nu numai că nu există nici o solidaritate de principii, dar și mentalități cu desăvârșire opuse, imediat ce sunt in joc principiile fundamentale ale organizărei noastre de stat. Aceasta este cauza pentru care ia loc de a se da o soluțiune problemelor urgente care sunt la ordinea zilei, nu asi stăm decit la certuri și la intrigi, relative la capâtnej | și interesi de partid. Parlamentu | s * discreditat nmi mait dur de- cît guvernul, din cauza unicei | legi pe care a vota- o, inzestrînd Români cu 8()6 noi milionari, * renta de 5000 lei pe lună fiind 1 , exact venitul unui milion. Acest Parlament nu mai poate avea autoritatea imesară, pentru a cere cetățenilor grelele jertfe, fără de care nu se va putea echilibra bugetul statului. Pe de altă parte, nici o imbununătățire a situațiioei noastre fin oanciare nu e posibilă, pănă cândi acest buget nu va fi făcut. Iată motivele pentru care schimbarea guvernului și disolvarea Parlamentului se impun, cu o urgență cu stat mai mare, cu cât miniștrii actuali simțindu-se pe ducă, pregătesc procete de legi de un interes pur electoral, primej 1dioase pentru liniștea publică. I Ministrul Mihalachi și marea proprietate Ministrul de Domenii d. Mihalachi, după ce a consultat pe diferiții directori ai serviciilor agricultură, asupra modalităței de aplicare a reformei agrare, a hotărât de a cere sfatul și delegațiunei marilor proprietari, precum și unei delegații a micilor agricultori. Ministrul de domenii Mihalache ar vroi să schimbe cota de expropiere, având in vedere densitatea populațiunei, din diferitele regiuni ale țarei. D sa mai admite principiul cu desăvârșire antieconomic și inechitabil, de a aplica expropierea, avăndu-se in vedere nu numai proprietatea, dar si situația proprietarilor. D-sa ar mai vroi să expropiene și pădurile necesare pentru construrea de păduri comunale. Părerile ministrului de domenii sunt combătute de către miniștrii ardeluni, care nu admit decât o expropiere echitabilă și făcută astfel încât, interesele economice a Uărci să fie asigurate. Marii agricultori din țară vor incepe in curând o campanie mai mult socială decăt politică, menită a arăta ca prin o greșita aplicare a expropierei, se compromite neatârnarea financiară a țarei și se amenință cu mizerie desăvârșită nu numai pe foștii mari proprietari, dar și pe toți locuitorii, ai căror acut atârnă de în minta leului nostru. ti Uranul luptător basarabean Vasile tirinim a arătat in ședința de mrai tneri a Camerei, situația destul de Îngrijitoare tare domnește in întreaga Basarabie, din cauza modului de procedare a autorităților, cmm exercită presiuni asupra populațianei și acesta din caua munțimrei starii de mediu, J1 Informații Alăliâeri Mercuri s a înființat in Iași o bancă cu numele de Creditul moldovenesc, numită a înlocui sucursala Bancei Agricole din Iași și a face toate operațiunile de bancă, relative la interesele agricole, industriale și comerciale din Moldova întregită. La această întrunire, simpaticul și distinsul director al sucursalei Bancei Agricole din Iași, d. Eugen Uhrinowschy, a arătat care sunt folasele ce se vor aduce nu numai acționarilor, dar și țarei, prin înființarea acestei noi instituțiuni financiare și a anunțat că Banca Agvicolă se înscrie cu suma de 5 milioane. Prima emisiune fiind fixată la 10 milioane a și fost acoperită de către asistenții care au răspuns la convocarea drui Glinnowschy. Comiesiunea interimară in frunte cu d-rul Zoain a respins daună si cererea societilței orfanilor da răsboi, de a se scuti de taxe imobilele ci le ocupă societatea. Toată chestiunea era pentru suma de... 1300 lei. Ori, opraseiunea interimară nu se poate da loc lăuda și n’are absolut nici uri marit, prin faptul că a respins cererea popieiárii orfanilor, mei cu sumă că la mijloc era o sumă atât de mică Toate școlile precum și Uumisitatea din Cernăuți au fost închise, din cauza gripei care băntuiea furie in seeliș oraș. Deanitzi »’a sărbătorit In Chișinău un an do oăud n’s Introdus legislația românească acolo Din partea veiagilor din Basarabia au luat parte d. I genmai Popovici, comandantul grupului de divizii d. general Saărlătescn, comandantul armatei teritoriale. Ca uceaete ocaziune an țiant cu văntutri d-nii Vespygis» Erbicetmi, pregedicitelli ceronini da Kitndii jaridie« și prim președinte ai etniei de apel, Romaiul Bolintineanu de aaansa tvoositor din Basarabia Crâeni-* tresea director de jusUtie. Era vagonul de tramvai Ho, li, a csteit in strada Carol, pa lest terai Gh. Vatei Un, «sie ,a fost mtarnat .Ja ópito! 25 Bani Oftan al mtîkMm Ummer&t (iar «sie d. Ștefan ? Confratisla „Epac*“ începe in an*»»>•»! do tuttaxi publicariia „gal «ti ai ufticipiilor noi“, fastifidatia oitieia a acesteia :5ni primul rând diar Ștefan C. Pop. Fruntia alteia „Epoca“ extrrviso ii,in Monitor« oficiu» ungar, note ar üjirii discurmmlor parían fanta vii ținuta in vauéra ungaräjrtin Budapestii, din 5 septambrie 1916 fata cu declarații fata pe ati mai rlfipatar«! Ștefan O Pop. I). Ștefan C. Pop, deputat: 0- noratu oamerâ(Să auzim, să auzim !) Partidul național român din Ungaria, cu adâncă indignare a luat spre știință vestea cum că România vecine a pășit in șirul inimicilor patriei noastre și a declarat război monarhiei noastre.Să auzim să auzim s Am luat o cu adâncă indignare pentru aceia, fiindcă totdeauna am ținut de imposibil ca Stomănia să se lupte contra acelei monarhii in care, sub sudul Augustei Dinastii Habsburgice, trăiesc mai multe millioane de români cu fidelitate și in dezvoltare îmbucurătoare, (mimare i iu stârcga. Să auzim, să auzim) Și sm ținut de imposibil ca Romănia să se pota alia cu imperiul rusesc (aprobări in dreapta) care mai mult amenință existența casei române (Așa este ! Așa este in dreapta) pertru că chiar istoria României dă dovezi despre nemulțămirea și perfidia Rusiei Peitru examaneie de papa oftate * le profenorului Beaandlui, s’au numit următoarele com iernai : RELIGIA tir. Dragomir NJuntetian eu, pr. Popeacu Mălaggu și I. Rildu, leșin Pogonsana. LIMBA ROMANA A. Philipide M. OrjigomireBun, O. Botez. LIMBA LATINA D. Evo oermu, Traisa Bratu și Ang Scriban. LIMBA FRANCEZA Oh. Dronhet, I. Petrovici și I. Prassa. LIMBA GERMANA S. Mândrescu T. Brata și Gr.Bârsan. ISTORIA Danesal, O. Tafraligi I. Găvănescul. GEOGRAFIA S. Mehedinți î. Simio Inessi și N. Popeia. MATEMAȚI .JA A. Miller, S .Sanielavici și Sp. Popescu FIZICO CHIMICE P. Bogdan, N. Costachescu și D. Golneau SI NATURALE N. Leon A. V. Anastasiu si Alex. Popovici. LIMBA GREACA Valaori, Tafrali,Jacotă. FILOZOFIA D. Gusti, N. Pogonanaugi I. Petrovici DREPTUL St Longinescu, D. Gusti,gi Matei Cansanuzino. COMOGRAFIA C. Popovici, Tr. Lalescu și Gh. Gr. Gheorghiu Alauderi urmate se judeca de către Curtea cu juri, procesul lui Oscar Brăescu, asasinul soției sale Ema Brăescu și a d-nei Buri soacra sa. Criminalul a cerut prin avocatul său citarea mai multor martori, între care a d lor general Balif, Radu Rosett, Unii Țurcanovici și Riegler din Roman. Curtea deliberând, a admis amânarea, pe motiv că nu i se poate refuza acuzatului mijloacele de apărare și in consecință a dispus citarea martorilor indicați, înscrierile pentru agapa care ,v dă cu prilejul sărbătorirei a 20 ani de gazetărie a 1 lui Rudolf Suțu, din partea Sindicatului Ziariștilor din Moldova, se fac la anii fir- igil Hulban și Mihai G. Mihailescu. j Agapa va avea loc pomâni Dumineci 7.5 Februarie, orele 9 ren ■ jra, la restaurantul Tuffli. Al rată a fi, dna Evelina . M. Carp, soția dlui Al. Carp fupt deputat dat lifiști»»au«#î fetițe, ‘ Oarei» i s'a e dat numit« da Aie*s«drica, >>* is fjrasâ««*. I SAMBATA 14 FEBRUARIE 1924) I Herbatoarea a 20 ani de fuz stă Iire a dlui Rudolf Suțu, de către I Sindicatul Zariștilor din Moldova, a fost hotărâtă pentru ziua de Duminica 15 Februarie st.na 9 Fuma, la restaurantul. Tuf fii. Înscrierile se fac la d mi Virgil I Holban și Alibid G. .Mihailescu I Sindicalistul Tanase a fost d I arestat, in urma respingeri reemisului său de către Curtea Superiară de Justiție. Militarii. I ; Serbarea dela Seminarul Veniamin Eri e a serbat ca mare solemnitate In patronul Saminaruhn Veniamin. In Capela instituției el a oficiat, 1« l ’ ora 10 dimineață, un serviciu religios,de către Economul Savin,faotorul Hăsainarului, inconjurat da mai mulți preoți. Răspojisirila su fost data do «corni fooalei, bbL, conducerea aalbastră a d-lui IPaPtria, A urmat apoi serbarea in sala de recapție. Corul intona îi artul regal, Reimitat in picioare. Părintele Savin vorbește apoi de importanța *ilei și râdică slavă pentru M. Sr Regele și Familia regală, corni intens imnuiui regal Urmează apoi o conferință I credința, ținută de părintele despre Iordă- i desen, care rasă dezvoltată de distinsul conferențiar a fost despre lupta intre materialism și credință. Ascultat cu atențiune, conferențiarul a fost sgomotos aplaudat. După ce a mai vorbit d, dr. Zosin, s’a servit o mică gustare, pe nănd corul geoaiei intona diferite cântece, in chip admirabil. In locul d-lui Ciolan, demisionat, ministerul de instrucțiune a numit pe dnezetti, ca președinte al comisiunei, pentru fxamenul de capac,iscate de muzică vocală. D. dr. Amandianu iar la catedra de clinică profesor tituchirurgicană la facultatea de medicină din Iași, a fost transferat pasiun de la 1, c. la catedra similară din Capitală. Comisiunea americană a vizitat ori atelierele de la Nicolina. La alegerile suplimentare care au avut loc la Botoșani, Brăila, Dorohoi și Prahova, candidații LIGEI POPORULUI, numai in aceste 4 județe au obținut 64076 voturi, pe cănd toți ceilalți candidați la un joc, naționaliști, țărăniști, liberali și progresiști da abea ; au intrunit 29,595 voturi, întreg personalul lucrătorilor de la Ragia Monopolulni Statului din localitate, s’a pus de astăzi dimineață in gravă. Motivele grevei nu eunt de loc serioase. Bata boala grevelor, o nenorocită boală care lefintue In intreaga lume, dar oare fatal va trebui s ă ienefărșii într’o bună zi. In ultimul moment aflăm că azi la ora 1‘2 greva a încetat. In ziua de 1 Februarie 1920, iar școala de fete Carmen Sylva din Iași a avut loc o serbare școlară,la este , după mai multe cuvântări istorice, ținute de dna directoară , Constantinescu, au început recitări dintre elevele școalei, din care remarcăm pe ale d-relor Bogdan, Lucie Constantineanu, Zalier, Ionescu. Intoenit, în fața Comitetului Șao Iar a d-nei Bogdan președintă, fii d'-lor membri Econom Păun. N. Constanti neacu, Șoara, și d-na Zalier, s'au Împărțit de către fioa directoară, efecte donate de Crucea Roșia tmetrichina, la toate elevele școalei. La școala Carmen Silve, de efinc | « nona adminitstrațîa Coloanala sin g'a | adus nici o bucățică da lemn, Copi ? lela sunt nevoite a sta in frigiu«& | administrație. Casa geodelor a adus din strǎinatate hârtia necesară imprimărei cărților didactif». I tasesp și steawm țungku» %m 1 fen rackl ÍM mmax m tmé Istoricul Ufiltierskirii ! Conduși de aceste idei, am avut sânsvârșii'a o muncă grea de organizare lui cánic in Unverăsitatea dini Cluj, clădită in cea mai mare parte după alte principii. Am găsit idei, o mărturisim, edificii și colecțiuni mai frumoase și mai bogate decât se așteptam după rezultatele pe care Universitatea maghiară din Ciuj le dăduse științei in jumătatea de veac a existenței sale. După ce ne am așezat insă in aceste semislarii cu fotonii de piele și in iuguitutele pompoase, am recunoscut in curând că Inaintașii noștri au făcut ca care igi etalează fostă marfa negustoriilor in •j vitrină. Nu trebuințele reale file in Ivățătmăntului erau satifăcute aici în I primul loc și mai ales nu trebuințele cercetărilor in legătură cu caracterul I specific al Ardealului, ci ideea de maghiurizare prin Universitate era pn*să pe planul întâi al preocupaților Aducerea unui echilibru sănătos, care in afară de orice preocupări de politică trecătoare, să satisfacă trei buintele tuturor catedrelor deopotrivă de importante fiecare pentru știință, a fost dat grija noastră Reorganizarea Universități se ,pptau, face la Cluj mai mjor,decât aiare», căci noi aici nu aveam să luptăm și toate neajunsurile pe care o Universitate cu tradiția ai are să se poarte ca o, mestenire grea. Când finauți trebue să faci experința anevoioasă a vații și ai să lupți pentru fiecare idee nouă atunci trebue se faci multe concesiuni și să admiți [ compromisuri, care in cursul anilor sumăndu-se, testări jene »0 la tot, par f Bill. Noi suntem in situația fericită de a putea profita de experiența altor instituțiuni smilare, și să punem la temelia nonei instituțiuni achizițiile cele mai perfecte, —intricăt ele corespund stărilor speciale de la noi~fară să luăm și sarcinile care le apasă. Hainele ce le purtăm in zile de sărbătoare sunt lipritâ de colbul venerabil al universităților cu falnic trecut, dar noi nu purtăm nici peruca formelor deșerte moștenite. Situația noastră a fost cu deosebire favorabilă, ele oare ce in fruntea afacerilor noastre publica un stat bărbați, cu înțelegerea deplină a chemării vremii, care ne-au dat fără precupețire concursul lor, d-1 Ministru al Instrucțiunei publice, însuși un savant profesor și d-1 Șef de Resort, care in temnițele ungurești a avut oca si a să prețuiască avăntul curat spre lumină. „ Am ni insă nedrepți dacă n’am recunoaște că Universitatea Glujului avea și unele întocmiri bune, care nu pot fi sacrifiate. Astfel, înainte de toate, in unele privințe, ea se bucură de o autonome mai largă de țăr Universitățile, din vechiul Regat In legiuirea definitivă a invățământului nostru superior va trebui să invingă ideea autonomiei cât mai nețărmurite pentru care de multă vreme luptă și Universitățile Apusului. Cârmuirea Statului, in mod fatal este strâns legată de biutocrtatismul tradițional și preocupările ei vor fi totdeauna absorbite mai idea de chestiunii mari dă In ordinea z>te\ o situsUe dificilă in politica externă, o problemă de ordin intern care cera urgentă resolvire, ii vor țintui toată fitenția și vor dicta conduita ministerelor și a parlamentelor. Universitatea dimpotrivă nu este și nu traduc sa fie preocupată de problemele actuale din jurul ei, ea nu lucrează pentru folosul practicce se desprinde imediat din cercetările științifice, cie a cauți adevărul vecinic, menținând armonia coruplec; în latre toaate tendințele spre hirană a« sfinții osaanești. Bis stabilisa II din Cluj Cuvântarea chiul Rector 8fertil PascuriUj ținută cu pcmiunea înrugurării Umenităței