Evenimentul, februarie-martie 1920 (Anul 28, nr. 1-39)
1920-03-31 / nr. 39
*ANUL AL XXVIIILEA Nr 39 ‘IWtWV va fi Jc&autHsUaU AiASSm$& imm * 25Bani isia apartit!!« Isincral IttSCSP ți rSfiCBMi* /JiM nti-äffät- M/S iÉbBH Dl. Nieűi*ó jóig*. e . suparai și în supărare* cl salt .« și rău și nedrept: era« pentru dil izvîde eilificativele: tissue hjat. le fitrí a, va* I nitoset?» pentru a răni un om de seama, ale cărei acte nu convin grandomaniei sale și e nedrept pentrui ua acuză de dizolvarea Camerelor—pa care iu eleganța baibituluiler sale se compară cu o o treapă murdară—pe Avance«, Știut Ijaud, de generalul toată lumea că germenul disoluției exista la însuși modul cum s’au alcătuit acele Camere, germen care sa desvoltat treptat sub prezidențial»si se poaroia compromiterea întregului organism. Dar supărarea, sa au ce-ar sânje,nu intru nimic, dacă ar fi o supărare, aminte, dini rea căreia să obținem manifestă oarecari învățăminte, cum se și cuvine de la un om așa de învățat pa d-sa, dar vezi că trece de la aprecieri la amenințări spunând Torei că: „ar fi cea din urmă din lume dacă n’ar tresări la insulta care se face ——»■»«»■— —mi (sic) libertăților constituționale^ și terrainfind articolul prim din »Neamul Românesc“ de la 28 Martie: „La lucru pentru revanșa legalității, Ersex Ies a început“. Vrea sa zică domnul Iorga a lepădat pe dea 'ntregul sumanul naționalist cu politică pentru a care a debutat in dublăca pauza țesuta da llacovaki, vopsita de Troțchi, croită de Moscovici, căsuță de Cristescu și prezentată d sale plocon de d-rul Lupu. Mărturisim că nu ne așteptam ca o astfel de evoluție politică din partea d sale! Să fie insă sigur supăratul d. Iorga, că Țara va avea in curînd ocazia să'i arăte drumul greșit pe care a apucat, și va găsi atunci, in slujitorii săi de azi până oameni de ordine, autori anarhici — strașnici apărători ai ordinei de care are nevoe pantru a trăi slăvită și măndră ia rândul popoarelor: Camil. Armați constructivă Marele nostru poet Al. Vioruța a fost preocupat nu numai de Muze, ci și de probleme politice sociale. El este preconizatorul reformei agrare ce se înfăptuește astăzi. In primul număr al ziarului Dacia, a apărut un articol, sub semnătura poetului și aceea a d-lui Brătescu- Voinești, prin care se dădea un mijloc bun pentru refacerea Tarei. Acel mij ee e „Armata constructivă“. In timp de pace, România va avea vre-o 70,000 de soldați. S’a dovedit in razboiul că ajung trei luni pentru instruirea unui soldat. Anglia și Statele Unite și-au creat armate formidabile in limpul campaniei. N’ar mai fi nevoe așadar să ținem pe soldați trei ani la cazarmă nu mai putin instrucția militări. Putem, întrebuința, in chip util pe cetățeanul ebemer să învețe meseria de ostaș și la alte lucrări de interes public, așa de imperios cerute astăzi. Șosele,căi ferate, poduri, etc. pot fi lucrate cu armata activă, iar ceea ce erau altă dată manevrele pentru rezerviști, sa fie lucrul efectiv in folosul refacerei Țării. Aceasta e propunerea pe care portul Vlăduță și d. Brătiscu Voinești o făceau in primul număr al darului Dacia. A venit acum vremea ca această propunere să fie actmă la îndeplinire. Informații MinisUíimi de Instrucțiune a adus o sporire uiuițîtoare in sumele acordate pentru bran* elevilor din internate. S’a făcut l'tfOUIS in Casația da fjural» Belli Fondeiaev gi Laursuți* loneesa, cocica âacliseî Curții, sie A* pst ăiuiași eeația IL aara a dispus «wutimali» la'Piopi AȚpașilor.Baroulos iași.. ■a»«»! pmimfmtnffmon, Noul decret-lege cu privire la reforma electorală va fi dat in foarte scurt timp. El va unifica sistemul electoral in tot cuprinsul tării, micșorând in acelaș timp și numărul deputaților și senatorilor. Vor fi 342 deputați in total. Un deputat la 50.000 — 60 000 de alegători, învățătorii și preoții vor trebui să-și dea demisia, pentru a putea candida. Creditul Urban din localitate, a subscris in prima si suma de 120 mii lei la împrumutul refacerei. LOGODNA, — Duminică ‘28 Martie n. o. a avut loc in Baloanele D-lii și a D nai C. Marinason, Directorul Băncei Naționale, logodna fiicei lor D na Mina, Manoliu Tiscanu, cu simpaticul nostru amic Dl, avocat Alfons Herovanu. Schimbarea verigilor a fost făcută de d și d-na Eugen Harovanu S’a petrecut 4di minuna pănă in z orii zilei lu asistență am remurcat de Dl. Constantin și D na Victoria Marinasem, Dl, Engen și D na Elena 11crovanu, Duh llerovsnu, 1)1. și Dna Teodoresou, D-ra llsrovins, DI Col Cătcneann, D na Constanța A. Gheorghiu, Dl, Omer și D na Popovioi, Dl. C. Faur, Dl. și D na St Gnati, D-na și Dl, Aurel Necular, Dl. Gh Dornescu, d. Engen Marinescu, D ra Anny Aposto, Dl. Căp. Lefter Dl. Al. Carp, Dl. C. Antoniu, D na Antóniádé, D-na Despai Beloi, “D-na Marin Petreson, Dl. Gh. Glieorgh'u, Dl. Mircaa Herovanu, D-ra Doiina Teodoresca, D ra Odetta Popovioi, Dl. Popovioi. Celebrarea călătoriei religioase va avea loc in fina de rtf. Gheorghet Adresăm cala mai calde arări tinarilor logodiți. La „Caroul de Gospodine“ ,Regina Maria, înființat de „Asociația Femaniată“ in Țicău s’au implinit aproape «na mie kilograme de zahăr, mulțamică eisargiei dnei Președintă Olga Maior Popovici, oara oeraclănd pe ba cara in parte, la * scos bonuri și ie-a proostat sshărul Gospodinele 4n „Țicău «vor găsi totdeauna in diatin*a lor Președintă un sprijîn real și un înțălspt »făruitor. Direația fl.. .f. r. a inșredinței d-lui ioginar Ciulei refacerea *n»s anunțor ipodaoii VB și mașini. Situația la Co mtnă E foarte stranie, situția la Comună. lînü Zosin, Geanăn, Părintele Mihaileacu I, V. loncean și Datlncean, an demisionat connotiv» D-na Stani a demisionat separat, D-nii Volausilhî, Parhon și Bațnrasuu, sa damiflionat de asamena«, D, A Sion, a refusal eă demisia neve. Ministrul de interne, văzând că o treilea din membri au primit acala demisiul demisionar, a considerănd probabil după lege, comisia interidiară dizolvată Cu toate acestea a iusgliabat o ndi«aîutâltat e abi generis, oare fără delegație specielă, conform cu legea, geroaxă comuni 1). Utim, și-a luat azi ramas buji da la funcționarii Prefecturii de județ, misițul fiiindu-le pentru concursul de v și rugfindu-i da a da gi auccesorului același concurs devotat. In urma intervanției făcuta de Caron I didacte ministrul de instrucție a admis un internatele școlare, să aibă câta un medic special, care să sa ingrijească de buna lni stare higienică. La cererea făcută de revizoratul școlar, de a se pune la dispositie dormitoarele seminarului pentru învățători cari vor veni la țară, cu prilejul Conferințelor, ministerul de lnstructie a respuns, că nu mai este nevoe, deoarece tinerea acestor Con?erioi, a fost contramandată. Cu incepere de la 1 Aprilie intră in vigoare noile taxe de înregistrare. Astfel taxa de 3 la sută ce se percepea asupra vănzărilor s’a mărit la 10 la sută. Credem că această masură pe lăngă că va mări venitul statului, dar va mai opri in loc pe speculanții de imobile cari luase un vînt așa de mare in ultimul timp. E de remarcat faptul că si numărul actelor autentice a crescut in București pentru anul 1919 la 27076 față de 13076 in 1918 si 17660 in 1916 Contariții d-lui Nella Ionescu student la doctorat asupra „Represantării Proporționale“ amănetă din cauza serbătorirei alipirei Basarabiei va avea loc irevocabil Mercur! *31 Martie ora 8 ju», seara in amfiteatrul Facultăței de Drept , . Intrarea Liberă La 1 April a. o. se va judorsa la Curtea da Apel din Iași e II opoziția făcută de d ra Elena Popa deeizia Curței, care a dispus ștergerea ei din Baroni lova!. Din pârtead nei EP Pop, vor pleda d nil Patru Sion, H. Buțu, Evann, 8. Goldenthal și însuși Herooponenta, și din partea intiuietilor d-nii C. Faur, dr. C. I. Petrescu și I. N. Ionescu Dl. Emanoil Cernătescu avocat, a adresat o cerere d-lui Deoan al Corpului de Avocați din Iași, prin care cere ștergerea sa din corpul avocaților din Iași, pe ziua de 1 Aprilie a c. Ultima reprosentație din stagiune la Teatrul Rațional această va h „Joi 1 Aprilie“ ȘTRENGARUL DIN PARIS schubabila comedie a lui Biugard cu d na Natalie Profir in rolul Ștrengarului îosef cu d nele Didina Gestrig , Vernescu Vrănceanu și d-nii Profir, Boldasau Brăevschi și Ramadan. Biletele la agenția Trifilia Masimovici. Astă noapte a Încetat subit din viață, la ioanSuța sa din strada Muzefor, d-na Ecaterina Beldovici. Corpul defunctei «a afist depus Capela bisericei da la cimitirul E ternsitataa. înmormântarea va avea loc Joi 1 Aprili a Condoleanțeie noaatre iutinistei famijiei, Cablul Constanța— Constantinopol a fost ridat întrebuințării particularilor MERCURI 31 MARTIE 1920 Carnara da Cosasri in ultima sa ședință, a hotarăt să intervină pe lângă guvern, <19 jg alcătuirea legal teatra’oc, să ai consultate și Camerata da Comerț" Sâmbătă m Aprilie, ora 9 seara, va avea loc la Teatrul Națiional nn »Festival Artistic“, dst de slavii alesei de decisteație, cu concursul absolvenților, pentru ridicarea unui Ouat fostului lor maestru Statelira, goauri, Biletele de vânzare da pe acu»ft Agenția Carmen Sylva. Un afiș special va anunța, programul: Prin „Țara Nou foștii miniștri țărăniști dau întâlnire actualului guvern la Urtu». ...Tocmai unde a vrut să i trimeată și generalul Averegeti. O statistică oficiala, constată in semnințarea in anul 1919 de 700 mii hectare, față cu un milion 600 mii in 1918 și 2 mlioane 100 mii hectare, deficit deci de 120 milioane. Producția acestui an va fi de 76 060 vagoane grău, socotită producția medie la 1100 kgr, hectarul, scoțănd 35 mii vagoane sămânțarâmf in 41560 vagoane. Consumul servicță necesită insă 45 mii vagoane. In Marul „Gazette Times“ din Pittsburg (America), din 5 Februarie, se spune că guvernul sovietic, oferă pentru cumpărare de mărfuri americane, să depună aur in America. Ziarul american avertizează pe negustorii americani că dacă ar primi un asemenea aur, care desigur ar proveni din tezaurul românesc de la Moscova, guvernul românesc ar putea cere cu succes de la tribunalele americane restituirea acestui aur care provine din furtul comis de guvernul sovietelor in contra Statului român.D. Scutaru, directorul regional al C. F. R. Iași, a trimis următoarea telegramă Domnilor General Văleanu Ministru de lucrări Publica și General Maeri Director General C. F. R. „Îmi permit a vă felicita călduros de măsurile salutare cu înființarea celor 5 regimente de căi ferate și eventuala militarizare a Atelierelor, la care s’ar mai putea adăuga revizuirea sărbătorilor și obligavitatea orelor suplimentare. Cu ordine in muncă, disciplină in purtare și devotament din partea tuturora, vom ajunge sigur să ne refacem și să intrăm in normal, spre consolidarea economică a Patriei“. Sâmbătă 27 Martie. a avut loc o a doua convocare la Camera de Comerț și Industrie, pentru înființarea Societății de asigurare in Iași. S’a hotărât in unanimitate înființarea societății, membrii presenți des cimânduse fondatori, iar denumirea societății a fost hotărâtă „Moldavia“, (spitalul a fost fixat la cinci milioane lei, împărțiți in 10000 mii, acțiuni a 200 lei, 1umătate nominale si jumătate la purtător * A fost ales un comitet provizoriu sub președinția d-lui Constantin Krupensiei. Sâmbătă 3 Aprilie st. n. 1920 ora 9 ,eara va avea loc concertul dat de d-na HENRIETTE CO5TESCF DUCA cu concursul maiștrilor Enrico Mezzetti, Antonin Ciolan, Fior Brevisnan și al distinsului bariton D. Onofrei Bilettíia la Agenția Thalia Mexțaiovici. D-nîi candidați și candidate pentru examenele da capacitate (de la toate specialitățile) pentru învățământul secundar sânt rugați sa se întrunească doi 1 Aprilie eurem, ora •5 p. m. eare o disputa și hotără un cheatiuni de interes comun. Adunarea va avea ioc la Universitata in una din sălile Facultății de litere La redacția ziarului nastru.e< pot găsi: „Dimmwut rosim ,deJli Fake Ionescu, la duhul democrat din Capitală, în traeetimia externă'''. [II >' I jilllin»»•■• Si - - ^ O RECTIFICARE Suntem rugiți să publicăm următoarele rânduri: DOMNULE DIRECTOR In No. 42 al „Unirii“ (Joi 25 Martie al.) in rubrica informațiunîlor la Jocul întâi, cu litere cursive, s’a dat o știre care prin jocul unde era agezna, prin tiparul a\ prin tonal lipsit de respectat au venit și «ai ales prin fondul ei, «va* tendința să atragă atențiunea și să prezinte pe d. O. Tafrali, profesor titular la universitatea iveala, in lumina unui om care nu-și face datoria și să-l dispradizeze înaintea tuturor aealora opri îl omonoginari știu activitatea d-naia vanească inaintea interectasiniei țării. In judecarea acestui fapt pornim data un principiu etic: Defectele morale pa opri le ar avea alupra, nu trebuise data publicității, afară de cazul când aceastea ar oara binele public sau chiar privat, aere ar suferi, in caz contrar o pagubă ipsein natft altmintrelea i se face nedreptate, fiacare având dreptul la bunul său nume, care este bunul cal mai prețios cal poate avea un om Deci chiar dacă ar fi adevărat, că dl. Tafrali prof universitar, ar fi lipsit nemotivat da la curs și astfel ar fi un om care se sustrage da la îndeplinirea celor mai imperioase datorii — lucru evident imoral — chiar dacă ar fi adevărat aceista, tot i s’ar fi făcut nedreptate d-sale prin publicarea știrei amintită mai sus Dar nedreptatea i s’a făcut și nedreptatea aceasta e cu atât mai mare, cu cât s’a ignorat mai mult că d sa nu este un laș când e vorba să-și facă datoria la catedră, ci din contra este un zelos om de știință. D sa a manat mult in domeniul istoriei și arheologiei. Nu mai vorbim de nativistea științifică din țară In străinătate, in Franța mai alea, lucrările d-sale sunt bine cunoscuta și apreciate, mai obnoscnte și mai prețuita ca la noi. Activitatea febrilă a d-lui Tafra’i in susținerea și propagarea drepturilor românești asupra Dobrogei, Basarabiei, a ținuturilor românești din fosta Ungarie, prin broșuri, hărți, articole de revistă și de jurnal, prin conferința științifica cum poate fi trecută on vederea mai ales ds aceia, cărora la placa să se numească, naționaliști“ V. Nu este insă adevărat că a lipsit de la cursuri nemotivat. D-sa gi-a justificat absența prin d. Decim ai Facultății de litere. Se știa că eăine Universității din cauza lipsei de combustibil nu au foat îndeajuns invălația, ba in mai multa rânduri nu s’au încălzit de loc. Din acest motiv sau Îmbolnăvit mai mulți studenți și tot din acest motiv a contractat o pneumonie și d-a. Dar bunavoința care a arătat o elavilor punându le la dispoziție biblioteca d-sale, dându-1* Îndrumări pentru omauitarea unor cărți, nu l’a lăsat să aștepte in odihnit complect« insinatoșere. In convalescență a primit os ce obicei p« studenți, a muncit împreună cu și »jutându-i In lucrările lor. Acest lucru ii mărturisesc elevii d-sale. Dacă acestea se iau in considerare, atunci d. C. Tafrali prof. Universitar nu poate fi socotit, nici prezentat lumii mari, ca neândeplinindu-și datoria. Tocmai acestaa avându-le in vedere, Consiliul universității a protestat energic împotriva măsurii luate de către ministerul instrucțiunii publica împotriva d-lui Tafrah, ca împotriva unei măsuri greșite și mai ales nedrepte, cu care nu poate fi lovit nici un profusor secundar, decât in cazuri excepțional de grave. Ministerul actual al instrucțiunei desigur îl va face dreptatea cuvenită. Cele ainse aici vor trebui sa aib ioc in ziarul dv. de director. Aceasta a oare mai întâi sfânta drteptate, apoi recunoștința, ca trebue sa o aibă aocietatea față de membrii ai, cari iși indaplinesc datoriiia onest și grad ncios ; aoiazia o cere respectul, ce-i datoresc elevii profesorilor lor, in cazul acesta 08-1 datorim noi d-lui prof. O. Tafrali pentru sauu ca științifică gî mai ales național «dupațivâ a d-sai». O mai cere și prestigiul ziarului dv și si sîurâgai prese levii d-lui" prof universitar Tafrali gi alți stndfnți