Evenimentul, aprilie-iunie 1920 (Anul 28, nr. 40-108)

1920-05-23 / nr. 78

­ ANUL Ali XX VIII-LE­A No? 78 c» Jl­atotefacația IAȘI m$A UNJBEJ ©flau al swilastef leni©craf G. Cttacf3s~|!. 3#rp Marele bărbat politic al Frăției și’a inceput cariera ca medic de plasă intr’on colt citat al republic­­ei. Pină la vrrsta de 64 de ani, Clemenceau avea numai reputa­ția de răsturnător de guverne și de mare gazetar. Iată insă că A­­ristide Briand 11 iea in guvernul său și de la primul pas, pamfle­tarul de pină atunci dă dovadă de mari calități de om de stat. Clémenceau era nu numai un dă­­râmator, ci și un constructor. Se cunoaște rolul ce l’a jucat apoi in războiul mondial. Fără Clémenceau, Front* ar fi fost în­vinsă și Germanii ar fi astăzi stă*­pinii lumei. De aci și porecla de „Père La Victoire”. D. N. Iorga este un mare­­ sa­­vant. In domeniul Istoriei va re­­mine pe urma sa pipere mărețe. Dar ilustrul învățat s’a aruncat in ziaristică și politică și in ambele direcțiuni activitatea sa a fost ste­rilă. A agitat o viață întreagă chestia evreească, pentru ca as­tăzi să recunoască in mod public că a greșit și să ceară voturile evreilor. D. Iorga era până acum persona grata la Palat, era acela care, cu ori­ce prilej, făcea do­liul Coroanei, ca să sfirșească as­tăzi cu o atitudine ostilă Pala­tului. In politica propriu zisă, d. Iorga a adus contribuția sa de critică, poate folositoare. Când a fost vorba insă să creeze ceva, s’a a­rătat mai pre­jos de ori­ce aș­teptare. S’a aruncat la extrema stângă, căzând in bustelă primi­toare­­ le d-lor dr. Lupu și I. Mi­­halache,­ servind acestora de bla­zon al unei politici, pe cât de ne­serioasă, pe atăt de primejdioasă intereselor Țărei. Și e păcat! D. N. Iorga merita o soartă mai bună. In politică in­să nu se lucrează cu nervii, ci cu judecata. Și d. Iorga este mort politicește. Zădarnic mai incearcă d sa să mai joace vre-un rol in viața publică. A fost patru luni la putere cu amicii săi și guverna­rea acestora a fost un incident deplorabil: împrejurarea e prea recentă, pentru ca d. Iorga să mai spere intr’o irealizabilă rea­bilitare. Astăzi problema alegerilor simplă. E vorba de ales intre oa­­­menii unui regim steril și pericu­los in tendinețe și intre oamenii de ordine, cari, toți, se găsesc la­olaltă. Alegerea nu poate fi grea. In afară de unele elemente ne­dumerite sau sugestionate de re­torica desmățată a d-lor dr. Lupu și Mihalache, toți românii își vor manifesta încrederea lor in băr­bații politici cari înconjoară și spri­jinesc acțiunea de guvern a Ge­neralului Averescu. Formațiunile tactice și efemere ce s’au închegat in jurul sîmbu­­relui N. Iorga­ se vor spulbera ca pleava ’n vănt, nesemănănd in urma lor de­cât o tristă amintire. aa. 0 distincție După cum se știe, d. D. A. Gre•­ceanu, șeful partidului democrat din Iași, făcând prima parte a campa­niei — până in ziua cănd a fost numit ministru — in rândurile re­gimentului 7 Region Cu­za Vodă, ca soldat, a fost înaintat caprar in urma luptei de la Magyaruș și sublocotenent, din inițiativa M. S. Regelui.­­ D. Grecianu a primit atunci din partea guvernului Republicei Fran­cezi, Crucea de Război. Er­, d. general Pétin, atașatul militar pe lângă Ugațiunea fran­ceză, a trimis d-lui D. A. Grecianu, următoarea copie a or­dinei de și, după care a fost decorat, Armee Francaise du Danube Etat Major. Bucarest le 2 Decembre 1918 *. Le General Commandant VArmee du Dannbe. Cite á Vordre de l’Armee Monsieur Greceano Démétre „Malgrr son ágé, et ijuoique dr­­gagé de ioute obligation militaire, s’est engage des Ventrée en guerre de la Roumanie; a donné le plus bel exemple dans Vaccomplissernent du devoir enners la Patrie. A rendu de nombreux services a la cause francaise*. • Le General Cdt. VArmee du Danube signé; Bérthelot. (Copie certifice conforme. Bucarest le 19 Mai 1920. Le Général Pétin, attachée mili­taire prés la Legation de Prance. lată și traducerea in românește a acestui ordin de zi. Armata Franceză de Dunăre Statul Major București 2 Dec. 1918 Generalul comandant al armatei de Dunăre Citat la ordinea de zi D. Dimitrie Grecianu „Cu toată ge­st da orice vârsta ea, și da și de obligațiune militară, s’a angajat da la intrarea in război a României; a dat cea mai frumoasă pildă intru îndeplinirea datoriei față de Patrie. A adua numeroase servicii cauzei franceze“. General Ceh al armatei de Dunăre (în) Berthelot. (Copie certificată conform, Bucu­­rești 19 Mai 1920. General Petin, atașat, militar pe lângă legațiunea Franței) Informații In urma intervențiilor D lui Ma­tei Cantacuzino ministrul justiției pe lângă d. P. P.­ Negulescu ministrul instrucțiunei publice, viitoarele exa­mene de capacitate se vor ține la Iași [UNK] » Membrii comisiunilor examina­toare remân aceiași, adecă profeso­rii din București, și numai dacă profesorii bucureșteni nu­ vor veni la Iași, vor fi numiți in comisiune profesorii din Iași. Instituțiile ale căror membri și au schimbat domiciliul avut la ultima eliberare de cartele pe luna August, vor arăta pe tabloul ce vor Înainta Aprovizionării §1 vechiul domiciliu. In urmă cerc­eai direcțiunei tram­vaiurilor, și pentru a sa acoperi de­ficitul, comisia interimară a aprobat unificarea taxei de tramvai, la 50 bani, la or­ce distanță. 25 Bani I Trecerea d-lui gener. Aver­escu prin Iași­­ Oprirea in gara­ Plecarea spre Roman IN GARA IAȘI ! Astăzi dimineață la orele 5 fă­­ră 10, a sosit in gara Iași, venind din Basarabia unde a întovărășit pe Suverani la călătoria Lor. d. general Averescu primul nostru ministru. Șeful guvernului a fost intăm­­pinat la gară de către d-nii P. Dragomirescu profesor universitar, Petru Pogonat prefect de județ, Mihai Negruzzi președintele com­i­­­siunei interimare, Eugen Petit pre­fect de poliție, Ion Petrovici pro­­­fesor universitar, Henry Suțu și alții. D. general Averescu a luat ca­­feaua in gară, iar­ la orele 5.40 a plecat spre Roman. Din partea Comunei s’a oferit un splendid buchet de flori generalului Ave­­­­rescu. D. general Averescu in con­versațiile pe care le a avut cu a­­micii săi politici, s’a arătat indig­nat că se așează de numele său, in alegeri. LA HĂLĂUCEȘTI La ora 9 dimineață­, primul mi­­­nistru a sosit in gara Hălăucești, unde a fost primit de prefectul de Roman d. C. Cornescu și de popu­lația din împrejurimi, facăndui-se o primire grandioasă. LA ROMAN La ora II a. m. d. general Averescu a sosit cu automobilul la Roman, venind din Hălăucești. Aici a avut loc o întru­nire la această oră, la care au asistat numeroase delegatiuni din județ. IN TRANSILVANIA De la Roman de general Ave­rescu a plecat la Bacău și Piatra, de unde va tr­ce in Ardeal. D. D. Volanschi, noul prim preșe­dinte al Curței de Apel din Iași, a primit următoarea telegramă : „Unindu-ne in părerea acelora ca­ri ca și noi, au apreciat azi, trecut, gi de­sigur și in viitor, și in cin­stea, corectitudinea și meritele D­ură ca magistret integru și jurisconsult de mare valoare, vă felicităm pentru­­alegerea făcută in­ persoana d­ură, ca pr­in magistrat al Curței de A­­pel din Iași. Vă urăm din toată inima, eă ajun­geți primul magistrat al României Mari, primul președinte al înaltei Curți de Casație și Justiție, Dimitrie G. Longhinescu, Octav Veleiu, C. Faur, C. Iftim, C­lan­­ciu, Ion Axinte, Anton D. Ionescu, Dimitrie Finich­i, Ion G. Popovici, Ștefa­n Drăghici, Ion Gherasim, Di­­mitrie Handoca, Const Idriceanu și Eugen Carlosu. și­ D. M. Patron, noul președinte al­­ Curței de Apel s. NI. a primit urmă­toarea telegramă : „Munca cinstită depusă ia împăr­țirea dreptăței, v’a hărăzit demnita­­tea la care a­ți ajuns, prin înainta­rea de acum. Vă dorim toți succesul in cele mai mari demnități ale Magistraturei și in viitor: Dimitrie G. G. Longhinescu, Octav Velciu, Const. Faur. Const. Manoiu, loan Axinte, Const. Ifrim, Ștefan Drăghici, Dimitrie Georgescu, loan G Popovici, Const. Idriceanu, Eugen Gallas, Dimitrie­­ Handoca, Dimitrie Finichi, Ion G­herasim, Anton D. Io­nescu. , Serviciul de Aprovizionare aduce la cunoștințe publicului că cu înce­pere de Luni 24 Mai 1920 se va vin­de contra bonuri eliberate de Servi­ciul de Aprovizionare orez de prima calitate cu 10 (zece) Lei Kgi. Orezul se ob vinde la­­ depozitul Bucginescu. DUMINICA 23 MAI 1920 «^^^ftww Wwawpg Pftn ii 1 kn sftnfal » «Mdr #«e&&am m9 -----— i %r „Partidului Poporului“ la Iași LISTA J­o. 9. • . • j de sub președentia d-lui general Averescu LA CAMERA] în zilele de 25,26 și 27 Mai D-nii: Petru Dragomirescu Ioan Petrovici Henri Șutu­ 9 Neculai Cananău Preotul Sava Popov­ici Petru Obre­ja Grigore Ropceanu Serbitorifsa eroilor Discursul ținut de d. I. Găvănescul profesor universitar, la cimitirul­­ Eternitatea. N­ Nepătrunse sunt minții omenești căile alese de Providență spre a in­drepta marșul lumii către forme su­perioare de viață. Mare este etipa istorică, in care voința ei deslănțuește legătura cau­zală a fenomenul­ur, precipitând, nu o avalanșă teribilă de cățiva ani, în­tâmplări așteptate de veacuri și cari au întâr­ziat să se desfășoare, treptat, la timp. Și fericite sunt ființele, pe cari le designează tainica putere călmuitoare a lumii, să-i serviască de soli și de împlinitori ai hotărârilor ei ! Iată care a fost menirea voastră sublimă, iată sfânta operă a suferințe­lor și vitejiilor voastre, nemuritori eroi, martiri ai neamului și ai omeni­­rei, cari v’ați dat viața voastră ca să răscumpărați viața poporului vostru — „ați moartea pro moarte călcând“ — și ca să se ridice pe pămănt clădirea trainică a­­ părei gi frăției universale, in omenire. Eroi, măreția faptelor voastre n’a fost ajunsă da nimeni in trecut Martiri, chinurile îndelungate și cumplite ale sufletelor voastre, in fața teohnicei rafinate a unor­ței, n’au fost întrecute nici­odată înșirați in rănduri rare pe cel mai lung front al răsboiului mondial, fără ajutor posibil de la prietenii depăr­tați, cara ne iubeau , fără sprijin real de la tovarășii apropiați, cari ne tră­dau , lipsiți adesea de arme, de îm­brăcăminte, de hrană, de odihnă, ați arătat in fața meșinelor de răs­­boiu născocite și mânuite de duhul diabolic al unei uri sălbatece duse pănă la exterminarea geniului ome­nesc, ați arătat misterioasele puteri și stau ascunse in rezerva naturii morale, cănd omul își pune tot su­flatul lui în o idee mai presus de interesele viaței individuale și cănd iși dăruește luminte trecătoare a vie­­ții lui pămănti­ști ca e să mărească lumina de soare etern a unui­­ deal Mărire vouă, umbre sfinte !—Ge­nerațiile viitoare vor spune, in ade­văr, despre voi cuvintele poetului adresate umbrei lui Mircea la Cozia Noi citim faptele voastre, cum privim vechea amoră Ca un uriaș odată in răzbuae a purtat Greutatea ei ne apasă tresc­ela ba­ ne măsură. Ne indom­a dacă aga oameni cu adevărat au stat. Noi v’am­ văzut, și încă vă vedem ea mintea. Vă vedem asăea i­ăsd, cu repeziciunea avântului vostru peste Cârpiți mă­rimea domnul secular de unire na­țională și adâncimea revoltei voastre in contra tiraniei se ne emisia fraț­i sub jug străin. Vă vedem, in Valea Jiulni, spul­berând cu vitejia voastră gloria mi­litară a celei mai vestite armate ger­mane cu care v’ați măsurat întâia dată in condiții nu cu desăvărșire inegale.­­ Vă vedem răbdănd cu Îndârjire a­­păsarea trupului de uriaș a dușmanu­lui năvălitor, care își pusese toate puterile să vă strivească, dar n’a isbutit nici să vă frângă, ci numai să vă incovoce vremelnic. Vă vedem, apoi, după refacere, in zilele de 10 - 16 Iulie 1917, la Mărăști, dastinzănd cu vigoare elasticitatea arcului încovoiat al energiei voastre eroice, și reaturnănd colosul ce vă apăsa sub greutatea lui crescătoare, și rostogolindu-i cu atâta înverșunată indărjire in păt, in prăbușirea lui vertiginoasă, nu s’ar fi oprit din fugă nici dincolo de hotarele României, dacă ordinul de incetarea luptei pe tot frontul oriental n’ar fi venit toc­mai de la comandamentul unor aliați, lipsiți de simțul realităților morale și de sentimentul răspunderilor is­torice. Vă vedem, după aceasta, la Mără­­șești, mai ales in zilele de la 6 August înainte, in fața puhoiului Înspăimân­tător al hoardelor germane, înarmate cu cele mai cumplite mașini de râs­boia ale barbariei savante, și condusa da celebrul spărgător de fronturi, Mareșalul Mackensen, sub imboldul imperios și grăbit al Kaizerului în­suși,—vă vedem, ca și la Oituz, scriind cu literele da foc ale curajului vostru eroic: „Pe aicap nu se trece!“. O minune, in fața căreia s’a in­­chinat insuși trafia dușmanului și ss închină istoria răsboaelor, (Va urma) Cum sabotează Cei hotărâți să voteze o listă în­treagă au numai o­ singură opera­ție de făcut, și anume să aplice ștampila— care i-o dă prezidentul biroului­­ drept la m­ijlocu­l listei pe pe care o preferă. Alegătorul caută pe foata cu li­stele județului Iași, locul unde este lista No. 9 cu semnul Steaua Plină și aplică ștampila in mijlocul ei. Alegătorii cu știință de carte și cari citesc această gazetă sunt ru­giți să explice celor fără știință de carte cele scrise mai­ sus. Noi linii de cai ferate transeuropene Intr’una din ultimele ședința ale conferinței internaționale economice s’a hotărât, intre altele organizarea transporturilor internaționale prin înființar­ea următoarelor mari linii de cale ferată: 1) Londra, Paris, Simplon, Mila­no, Roma și Brindisi, Bordeaux,-Lyon, Milano Bu­curești, Odessa. 3) Triest, Presbufg, Danzig. 4) Havre, Paris, Strasburg, Nu­­renberg, Pilsen, Prag«, Varșovia, K«ev. Pentru România Vaporul [Spaniol „Torreblanca” a plecat din Barcelona de curănd, avănd încărcătură mărfuri in valoa­re de circa două­zeci și cinci mi­lioane destinate exclusiv României. 1 mmmmm—■—— 1 ■ll1 ■—B

Next