Evenimentul, aprilie-iunie 1920 (Anul 28, nr. 40-108)

1920-05-30 / nr. 84

A­A A ANUL AL XX­VIII-LE­A NO. 84 fi Jw4m%msU'â­va IAȘI W UNIRE! 5p Candidații „Partidului Poporului“ la Iași de sub președertția d-lui general Averescu LISTA No. 9. Lfl SENAT în zilele de Duminică 30 și Luni 31 MAI D-an­ : Matei Cantacuzino Dimitrie Grecianu , Dimitrie Alexandre sau Sttransgamaa(^iagi»fflMiWMB3«M»g3«iKaEtai^^ La Lugoș Șeful partidului liberal pare că avea o presimțire că nu se va a­­lege la Vaslui. Evenimentele i-au dat dreptate. D. Vasile P. Sassu a căzut la Vaslui și ca d-s- ar fi atras și eșecul d-lui Brătianu. De aceea d. Brătianu s’a refugiat la Lugoș, pe lista guvernului. In calitate de candidat­, șeful li­beral a ținut un discurs alegăto­rilor săi, discurs pe care-l publică in extenso »Viitorul*. E o ieșira­­re de banalități, ce seamănă cu o lecție de la o școală de adulți a­­nalfabeți. D. Brătianu a vorbit ca un Cațavencu oare­care. Știam că Fiul ras și mare al Statuei nu e o­­rator. Nu e permis insă unui șef de partid să sa prezinte intr’o în­trunire publică, chiar in Banat, cu o cuvântare cu mult sub media „Un popor care lâncezește și stă pe loc, este un popor care dă înapoi și care moare“. 1.1. O. Brătiam eră, ptr’&’ar fi luată din gura unui personagiu al lui Caragiale. D. Brătianu a zdrăngănit la Lugoj pe struna patriotică, spu­nând că fără unele greșali, am fi avut altă frontieră in «Rănit. S’a ferit insă să arate din a cui vină, am eșit cu actuala graniță la Apus". D. Brătianu n’a făcut, ca un om cinstit ce este, Mea culpa, ci, ca de obicei, a făcut promi­siuni vagi că, in viitor, ni se va face dreptate și vom câștiga Ba­natul intreg. De­sigur ca-l costă nimic pe d. Brătianu, ca, un in­teres electoral, să facă pe profe­tul optimist. Or­cum, șeful partidului libe­­­ral, a dovedit la Lugoj, nu numai că nu e un man bărbat de stat, dar nici măcar un politician de duzină. Informații VOTAȚI si$ta jk 9 Votași pe d-nii: Matei Cantacuzino, Dimitrie Grecianu și Dimitrie Alexandrescu Luni 31 Mai fiind RUSALIILE ziarul metru nu va apare in acea zi. Sub președenția d-lui Iulian Teo­­dorescu s’a întrunit cri o comisiune de profesori, cari vor îngriji de găz­duirea profesorilor, ceri vor veni la Iași, pentru examenul de capacitate. Luni, la ora 4 după prânz, se în­trunește Fens­tul universitar, sub pre­ședinția d-lui Iulian Teodorescu. La ordinea zilei numeroase ches­tiuni importante. In urma eșecului d-lui Bujor la Cameră, țirăniștii pun mari stăruințî pe lângă doctorul Leon, să-și rstrigă candidatura da în universitate in fa­voarea d-lui Bujor. Toate chestiunile ce erau pusa la ordinea zilei pentru ultima ședință a cercului didactic vor fi discutate in ședința viitoare, ele neputând fi tran­­șate in ultima ședință. Doi alegători, frații Solomon, din atrida Anastasie Panu 64, plecând joi la vot. Închiseră prăvălia. La întoarcere, eu găsit prăvălia deschisă, iar din sertarul biroului dispărură suma de 7000 lei. incendiile din Vaslui ;-----Comunicatul Ministerului de Răsboi­­— Odată a m­ai mult, o anumită parte din presă-de altfel aceeași de tot desena­­ dă probă de lipsă de seriozi­tate și—orbită de patimi, ii arată singură slăbiciunea, întrebuințând cel mai inc&tificabil dintre mijloace, mai ales pentru timpurile de soi: lansarea de știri tendențioase. Marile­ incendii din Vaslui de la depozitele armatei și pagubele de zeci de milioane, se rezumă la distrugerea unei păr­ți din magazia de mărfuri particulare a C. F. R. și arderea unei neînsemnate cantități de rsformături de fier și saci din depozitul de geniu al Corpului 5 armat­ei . Deposited de alimente Bunt nes­tinse. Focul a luat naștere la depozitele gării, din imprudența a doi lucrători. Pagubele arm­atei sunt neînsemnate. Marele public deci va da desigur sancținnna cuvenită ziarelor ce nu fac de căt a 1. alarma neincetat și zadarnic. >­­ In ziua de 23 Mai 1920, pe timpul călătoriei Augustei Familii Regale către Cetatea Albă, M. S. Regina a binevoit să decoreze „mana propria“ pe d. general I. Popovici cu crucea „Regina Maria“, pentru frumoasele servicii și concursul dat tuturor in­stituțiilor sanitare și de binefacere, in timpul operațiunilor și acum in urmă, acelorași instituții, in Basarabie, fiind comandant al grupului de divizii „General Popovici” și al corpului 2 de armată. M. S. Regele a binevoit să felicita pe d. general Popovici pentru fru­moasa și cuvenita răsplată, accentuând că această decorație este cu atât mai mult meritată, cu căt ofițerul a adus serviciile arătate mai sus, lucrând in taină pentru binele instituțiunilor și al Țării. Curtea cu juri a amnistiat eri pe d­r. Teodorescu, dat judecăței pen­tru tentativă de omor. 25 Bani 9$im al ptrimii Isi Distribuția zahărului Ca începere da săptămâna viitoare Comuna va începe distribuirea za­hărului, sosit ori de la Mărășești, zahărul va fi distribuit pe la Coo­perative, la Comunități in general și restul­ la persoane care nu fac parte din aceste categorii. Zahărul se va distribui in 5 punc­te ale orașului, in localurile școlilor primare. Probabil că se va da căte 2 shilo­­grama de familie, nefiind de căt 4 vagoane de sahar sosit. Din cauza scumpirei hârtiei și a celorlalte ma­teriale de tipografie, precum și a plătei lucrătorilor ti­pografi, cu începere ca, „Evenimentul“ se de la 1 Iunie va vinde cu 50 bani numărul. Căderea d-rului Ghelerter și reușita lui Gh. Tastase, a provocat mari ne­mulțumiri in rândurile socialiștilor ieșeni, cari nu se sfiesc, spune c­ă „Gheler­ter a fost lucrat“. „ Vom vedea probabil de acum înainte pe deoparte pe „partizanii ghelertiști“ și pe de alta pe „partizanii tănăsiști“. Socialiștii români au dat cu­turile lor lui Tanase, trecând cu toții ve­dreio­nul peste numele d-rului Ghelerter. Din toate aceste combinațiuni oculte, a eșit ca prin farmec Tanase despuiat« Luni 31 Mai 1620 ora 6 sesia va avea loc in Aula Universităței Confe­rința d-lui Ing. Singuriu Mihail tra­tând despre „SONICITATE“ in be­­neficiul Societăței Studenților Facul­­tății de Științe din Iași intrarea­ t­eî^os‘ 2 lei­sus Sub președenția d-lui Pogonatu, Prefect de județ, d’a Întrunit ori co­mitetul societăței pentru combaterea tuberculozei. Se știe că această societate se află sub patronogiul M. S RaginaS. S’a hotărât modalitatea dietei, ce se va face in zilele de Duminică și Luni. Hiseară in strada Seulescu, a inve­tat subit din viață, Pana’te Macri, vschiu lucrător cofetar. sisrsoa Duminică și Luni, 30 și 31 Mai, se efec­­tuiaza alegerile de Senat. Nu cunoaștem, până in acest moment de­căt puține rezultate de la alegerile de Came­­ră. Atâtea sunt insă de ajuns ca să vedem că Țara întreagă s'a pronunțat pentru guver­nul Averescu. In 9 județe au fost aleși nu­mai 5 opozanți. . . " ■ La Iași candidează la, Senat,­­pe lista Par­­tidului Poporului, d-nii Matei B. Cantacuzino, Dimitrie A. Grecianu și Dimitrie Alexan­­drescu. Față de aceste candidaturi, opoziția nu poate spera nici cel mai neînsemnat suc­ces și este și imposibil. De aceea alegu­torii să nu și „strice" voturile, ci să le­­ dea toți listei Partidului Popor­ului, care cuprinde trei fruntași între fruntașii Neamului. Votați la Senat pe d-nii Matei B. Canta­cuzino, Dimitris A. Grecianu și Dimitrie Ale­­xandrescu. Curățirea orașului Comuna a dat următoarea or­donanță: Toți proprietarii da locuri virane și ogrăzi neîngrădite, ca și latrine, ce cad in condiț­unile de contravenți­­une in termen de 20 zile socotit de la data afișării și publicărei pre­zentei ordonanțe, “să se prezinte la Comuna Iași, cu cerere de autoriza­re in regală pentru a îngrădi, repa­ra și construi latrina acei și­ acolo unde au nevoie, cunoscănd că la caz de neconformare in termen fără al­tă somațiune sau punere in intărsie­­re, contravenienții vor fi supuși ju­­decăței și rigorilor legei, și Comuna va executa acele măsuri. Proeotul de decret-lege pentru in­­frânarea speculei a fost definitiv intocmit. Prin acest decret se dau puteri ne­limitate autorităților militare insăr­­cinate cu controlul speculatorilor, pentru cari l’au introdus astfte pe­nalități. Alegerile de Senat la Iași Vor vota alegătorii, in următoarele locaîu­ri și cu numerica după cum urmează : No. 2195 3115. La școala V. Alexandri (strada Sf: Haralamb) I­n ziua de Duminecă 30 Mai In ziua de Luni 31 Mai . La școala Gh. Asichi (strada Negruzzi) In ziua de Duminecă 30 Mai . In ziua de Lunni 31 Mai în ziua de Luni 31 Mai , La școala Nicolina în ziua de Duminecă 30 Mai în ziua de Luni 31 Mai și Comuna Galata No .3116-3941 și 6611-6706. No. 651- 1227 și 6466- 6535. No. 5920-6465 și 6796 6850. No. 1749 - 2194 și 6536- 6610 No. 1­­650. No. 3942- 4655. La școala V. Adamschi (strada Elena Doamna) In ziua de Duminecă 30 Mai In zil­a ő1 Luni 31 Mai No. 4656- 5267 și 6707- 6795. * La școala a scos-­?cdă (strada Vaelle Lupu) 1 In ziua­ de Duminecă 30 Mai No. 5268-5919. (in localul școalei) In ziua de Dum­inecă 30 Mai Comunele Ciurea, Galata și Uricani.. In ziua de Luni 31 Mai Comunele Pofna, Buciumi și Miroslava No 1228- 1748. DUMINICA. 30 MAI 1980' •i­­aj. Perspective comuniste ii (Urmare și sfârșit) Astăzi el apelează la instinctele o­­menești cele mai rele : lenea, lăcomia, prostia —si­­ fermentul de distrugere a societății moderne. De la 1917 și pănă azi avem de­zordinea din Rusia, decădarea ei com­plectă Funcționarii au inceput prin a nu și mai face datoria, preoții nu mai parveneau a civiliza sufletele, iar astăzi e tot diatrne, obiecte de artă, produse ale gândirii și talente­lor omenești și pe de­asupra­ o luptă fratricidă. Unei societăți i se par : producă­torii materiilor prime, spoi acei ce trebue să le adapteze trebuințelor noastre și lucrătorii manuali. La noi producătorii materiilor prime sunt tar­anii îndeletniciți de veacturi cu munca agricolă, ei in proporție de 80 la sută nu vor putea fi înlocuiți de proletari nici­odată. Deasupra e locul intelectualilor bine pregătiți, nu dictatura proletariatului pari să trans­forme in grupuri societatea, iar so­­vietele să ooărmuiască. Evident ^că pentru proletari e mai admi­rbil so­vietele au parlamentul, cărî acolo sfera lor da activitate e limitată după capacitetea lor.­­ Comunismul in societatea modernă e o primejdie, organizează manele pe pervertire in contra ordinei soarele cari vor să o distrugă după cum s’a întâmplat la Petersburg și Moscova. Dacă civilizația antică a fost distrusă de barbarii din afară cari nu puteau să aibă nici un respect pentru zei și temple, aceștia de astăzi se desvoltat in mijlocul nostru prin incultură, iar statul cart­ier incurs­ia ar fi un stat­ vinovat. Și nimic nu­­ mai rău de­căt atunci­ cănd o societate se părăsește pe ea singură și s­implul cel mai frumos il avem tot in Rusia căci poporul tes nu mai e capabil de nimic. Trebue să rezistăm acestor tulburări, să e­­ducăm bine tineretul mai ales apei de prin școlile de meserii și, chiar acei din școli secundare am­ putea fi ind slem­iciți cu o industrie ușoară, căci o societate care vrea să trăiască, trebue să lupte. Citează cazul din Anglia când, cu ocazia unei grevi de la C. F., ciime din societate s’au dus la gări și au îndeplinit servicii de hemali. Și dacă­­ toate dificultățile provin din cauza specializărei clasei indus­triale, or­icine ar fi dacă am putea îndeletnici și pe țărani cu industria in timpul Celor 6 luni din an cănd nu face nimic. Terminând eruditul profesor, face apel la studenți, ei intelectualii să fie propagandiștii ordinei și dacă mai presus de toate se pare educație apoi numai ei sunt cei mai bine chemați să lupte pentru conservarea sufletului curat romănesc și a ne consolida bine astfel in granițele României Mari, Victor Popovici student t

Next