Evenimentul, aprilie-iunie 1920 (Anul 28, nr. 40-108)
1920-06-30 / nr. 108
**£<• J - ANUL AL A A V- LBA No. 108 Redacția IAȘI wwo, WIRB «I iflai it pafliiiili democrai „C#gitatorul“ ie Sa Tpia Villi latr’o tara in care »nsibideizmul e in floare, era firesc ca semidocții să se credă mare lucru.* Până »cum cât»va timp, un politician care face acum mult colb !* Ateneu n’avea altă ambiție decât aceea de a răsturna de la prezidenția „Asociației generale a învățătorilor" pe d. C. Ionescu- Lungu, spre a’i lua locul. Și,dacă nu ne înșelăm, d. I. Mihalache a izbutit sa devină odată președinte al acelei asociații. Astăzi, învățătorul de la Topoloveni e un personagiu, ba a fost și ministru, in care calitate își flutura cămașa pe deasupra pantalonilor in automobilul Departamentului Domeniilor. Și de atunci, stea« d-to Mihalache e me zeu la Zei, it. Gr. deputat, el își dă aluri de leader al opoziției și, cu un dispreț suveran, aruncă majorităților parlamentare apostrof : ,sunteți o armată care R-a cugetă“. Auzit', noroadelor ! Marele cugetător din Muscel, de sfer»șul deghizat un țăran de carnaval, are la tribună minimi olimpian?. Restul muritorilor din Camara nu contează pentru dumnealui ,• el sta de vorbă, de la mărire la mărire, nu«msi cu miniștrii! In mass» opoziției p»rlimentare, „cragothorul“ e un idol, căruia i se inchină un alt idol, d. N. Iorga. Și idolul are plămâni zdraveni, racnește și urlă la tribună că vrea să vorbească, că vrea să spună că fericirea Țărei numai El o poate face, nu niște pigmei ca Generalul Averescu și Take Ionescu, inconjursți de putregaiuri oligarhice. Și-i țin hangul, nu cum»i d-nii | N. Iorga și dr. Lupu, nu și fruntașii partidului național ardelenesc, | d oii Vaida Voievod și Clea Popp, cei cari declară prin oiciosul lor | Patria că poartă mască, după cum a | făceau și sub ungari. | Ei, da! Țara noastră are noroc. | Ii trebuia un Messa, care s'o salveze și el a apărut. E „euga ! tatorul* de la Topoloveni. Plecațî ! vă fruntea in țărină, romîni și intenții imnuri de slavă noului | Messia al Neamului romînesc ! Mrelui fimertesî. Una din chestiunile cele mai importante cl României, care pasionează astăzi întreaga lume, este petrolul și mai ales zăcămintele enorme cu care natura ne a înzestrat solul nostru, înainte de război, noi eram al treilea furnizor din lume și timpul ne prezicea incă de pe atunci viitorul de astăzi. Puțurile din Caucaz, de la Batum, Baku și Groznea aproape nici nu mai funcționează, acest mare și prim concurent al României a dispărut, iar puțurile din Galiția stau tot atăt de prost din punct de vedere al producției. Nu rămâne decât România capabilă să aliminteze străinătatea cu această putere motrice, ca păcura ce abundă la noi și țâșnește din fiecare ungher de pământ. Atât de mare se prevede exportul păcurei și al derivatelor sale, nicit o societate străină ne-a și propus înființarea unui șantier naval la Galați pentru construirea „tancurilor“ necesare transportului păcurei și a celorlalte produse. Incontestabil această bogăție imensă va aduce la înflorire și va desvolta viața economică. Posedăm o avere naturală și națională, ce tinde să devie mai prețioasă decăt minele de aur, intrucăt împuținarea cărbunelui englezesc și diminuarea debitelui de petrol american, ne dă nouă românilor o valoare ce se va cunoaște și prețui imediat. Spre a ne face ideie de cum stau lucrurile, n’avem decăt sa arătăm îngrijorarea ce- a cuprins pe Americani, alarma pe care o dau cu privirea la micșorarea cantităței de păcură ce se atrage din puțurile lor. Așa, mai zilele trecute, biroul de mine, a adus la cunoștința statului american, că din cauza augmentării numărului de mase automobile, număr ce crește enorm si întrebuințează numai laa petrol ca locomoție—consumațiunea întrece cu mult producțiunea de petrol a Statelor Unite și situațiuunea devine intolerabilă. Tot acest birou mai face atent statul american prin constatarea că mai bine de 40 la sută din petrolul Statelor Unite a fost extras și că rezerva ce-a mai rămas nu va ajunge decăt cel mult pentru douăzeci de ani. Se recomandă deci Statelor Unite să ia măsurile necesare, ci in întreaga omenire să se activeze căt mai urgent producția de petrol spre a se puteaace față nevoilor crescânde și inevitabile in această direcție. Guvernul a și depus pe biroul Senatului american, un raport special și detailat, prin care se învederează avantagiile câștigate de Anglia prin politica sa petroliferă, în special in Asia minoră, unde societatea Anglo-Persian Oil, a obținut drepturi exclusive de extract pentru o periodă de 60 de ani. De altminteri știm cu toții, rivalitatea intre cele două mari state de a acapara petrolul și este încă de dată recentă demonstrațiunea pe care America a făcut o la Londra, în Octombrie trecut, cu privirea la contractele petrolifere realizate de Anglia in Asia mică. Senatorul Phelan a prezentat Senatului american, un proect de lege petrolifer, copiat după modelul Shipping Board, care va căuta să găsească și să asigure pentru America, terenuri petrolifere, 1 pe întreaga suprafață a globului și numai pentru exploatarea și folosința americanilor. Toată soarta marinei comerciale este și mai ales in viitor, va fi legată de existența depozitelor de petrol, pe care vasele ie vor avea in drumul lor marina americană și cea engleză vor primi o mare lovitură întrucât, acest combustibil lichid le lipsește și statele celelalte le vor concura cu avuția lor naturală. Se înțelege de la sine, care ne este viitorul nostru atăt in marina comercială căt și in viața industrială cănd zăi cămintele petrolifere românești intrec orice închipuire. Suntem cea mai bogată țară America, deci aurul lumei, ne face curte, rămâne doar cumințenia noastră, care să ne lumineze cum să tragem cele mai reale profituri de pe urma avuției naționale, m ..wwcrw.‘n**e**1«raron» at tra«Ti;* 50 Bani Silfi se scuzi,si acizi Fruntașii partidului național de peste Munți nu se pot consola den succesul lor in alegeri. Acum carsta scuze cari să le explice căderea. Mirii criminali, după d lor, sunt doii Octavian Goga și Oct. Tăzlăuanu, cari sy rupt la două partidul național. O fi, dar nu din vina celor doi miniștri. D. Gaga august de mult, sminte de a fi numit ministru, ideea unificărei complecte a Ardealului cu Patru-mmamă. După părerea d Isi.Goga, nu mai au astăzi nici un rost partidele regionale. Acestea, întrețin, la chip artificial, o stare de lucruri cari trebuia să dispară odată cu proclamarea Vairei. Sunt insă Interese politice: »Ie unor fruntași ardeleni, la cad acești» nu vor să renunțe la nici un preț, nici cu »cel* «i dezacordului intra frțî. Așa se explică nailegerea în Ac . de*,I a fruntaș lor politici din Regat, ca d-nii General Averescu, Take Ionescu, Tania Stelian, Ion G. Grădișteanu, și Ion I. G. Brâzianu. Fruntașii ardeleni i-au com jbătut cu strășnicie sub cuvînt că acești domni „n’au ce căuta in ■ Ardeal. Când au văzut că nealegerea acestora are corolarul ei la eșecul partidului național, d nii Vaida - Voevod, Ciceo Popp și ceilalți sa : văicăresc că cei doi miniștri ardeleni sunt de vină. De aci imi * s precații și învinuiri. Regretabil e că nici »,cum, d nii Vaida și Popp n'au avenit la sentimente mai bune și nu’și recunosc greșeala. I Se vede că sunt tenaci, chiar a fi turnî cînd apără o cauză ne- i dreaptă. »«....................... mf5 ' is » I ** fA««Mm4 *f « ^JLxAUa láidf1 iijy D. D. A Orecianu ministrul lucrărilor publice, nu va sosi in localitate, decît in cursul săptămănei viitoare. 4"“ In primăvara anuli 1919 un grup de proprietari din Bălți, hasa inițiativa ridică?.ei uniși monument, ia memoria ostașilor români căzuți la Nistru pentru apărara pământului străbuneasm •■«"w* Ziarul „Basler Nachrichten“, publică un articol cu concluzia că, de voim asigurarea păcei in Balcani, trebuie să lăsăm poporului muntenegrean dreptul de a hotăra de soarta sa.* Poporul munt negrea», nu dorește independența Jugoslaviei, zice ziarul ci, numai o autonomie largă. Ziarul Jugoslav „Otoroji Liste", raportează că grupul financiar american din Margan, a elaborat un plan tare de a constitui societăți de căi ferate, de navigația etc., in Jugoslavia. Băncile americane ar fi anticipat chiar acestor societăți 1 un milion de dolari. Dl. Moisiu directorul fabricei de tutun pleacă la concediu pe o lună cu începere de la 1 Mie. Direcțiunea fabricei va fi condusă de d. inginer Leossz I Fabrica statului de tutun din Chișinftu va fi pusă complect in funcțțiune pe ziua de 1 Iulie c. • MERSURI 30 IUNIE 1920 * HM ministre di interni Dr. N. Lipa D’u Lupu acuzat de bolșevism Minfestiții de erl din Camera De criguni, a inceput la Camera discuiții asupra invalidării faimosului Bujor zis Gheorghu, ales precum se știe la Camăra in județul Covurlui. Cetitorii vor lua cunoștință la ultimile știri telefonice, de modul cum au urmat desbaterile in ședința de ori a Camerei, cănd a venit in discuțiune invalidarea lui Bujor. Ceia ce este de reținut, este partea fățișă pe care a luat-o in aceasta chestiune d lul Lupu, fostul ministru de interne, care cu o idisneală si fără pic de rușine, in mijlocul indignărei intregei Camere, a votat pentru validarea lui Bujor. Vrea să si că se arată in toată splendoarea lui cine a fost drul Lupu, in calitate de ministru de interne al țârei. Drul Lupu este acuzat că a adus pe Bujor in țară și astăzi vrea sa-l aducă și in Parlament. Pe când d rul Lupu era ministru de interne, Bujor și’a făcut apariția intro bună și in Capitală, știind că ne poate fi supărat de nimeni, cătă vreme in capul ministerului de intere se află d-rul Lupu. Dir. sa găsit un funcționar polțienesc care și’a făcut datoria. L'a întâlnit intro bună și, pe când exclocul socialist vroia să târguiască cu sute de lei de ale măncărei, Vă înșfăcat de guler și Va arestat. Se plimbase până atunci nesupărat protejatul politic al ministrului de interne Lupu, știind că nimeni nu l poate atinge. Drul Lupu Va tolerat și toleranța aceasta poate fi socotită ca o crimă, din partea acelui care, spre rușinea țărei, a putut fi ministru de interne în România Mare. Astăzi acelaș dr. Lupu, ar dori să'l vadă pe Bajor și deputat. E prea prea. Dar, indignarea generală, suntem siguri, va aduce la realitate pe îndrăznețul socialist de paradă. I Oribila crimă j j din Cali, Ceplenița! I O crimă oribilă s’a săvârșit eri ! in Gomana Ceplenița. Locuitorul Calin din satul Cârpiți bolnav in urma unei mușcături a unui câne turbat, a vrut să 1i se spînzure. Vecinul său Luca observă faptul, aleargă și cu o bardă îi tace frânghia. Atunci sinucigașul ia fu: dat că nu l’a lasst să moară îi smulgi barda din mână și îi a- iplică lovituri in cap și in piept pînă ce victima cade scăldată la ’ sănge. Luca moare imediat iar criminalul fuge și se aruncă in fântîna I satului. SJSJJV» ***** * In arms unui ordin da la centru, ji fabrica de tEtcu din Iași va alimenta cu fabricatele ei și orașul non Instanța precum și o perte din Banat. Direcțiunfea generală a cerut ca producțiunea fabricai da Jap să fie r îsparită la fsaaxiilîum. “ I Din comunicările sosite de la Barcurești rezultă că actuala organisațiea direcția celor regionale a, cf. nu va suferi nici o modificare. I Lucrătorii bărbieri și friceri, au fiu cetet grava. Patronii le-au acordat la sporirea salariilor la BOÖ lai innsr. I Scăderea prtrafilor I Se înregistrează oare esti scăderi I de prețuri in Anglia, precum lametale, de pildă arame de la 121 la 90 I livre sterline, cositorul de la 418 la N I 270 atu, Lăna și busebacul s’au ieftenit ceva. Incălțămintele Iși mențin prețu rile, din © acaa sporirei in popitami I asupris căștigurilor. Cerdul s’a iefternit, in schimb grâul gi ziharul s’sa I I scumpit. Ziarele engleze afirmă că dacă I publicul n’ar mai face un timap car reaare cumpărături, prețul și al hainelor și al incălțămintelor, s’ar mai Iisfteni, ceia ca anunțasem zilele tiscuta că s’ar întâmpla și la noi, dacă publicul ar face o, fără ca cei de la ziarul „Unirea“ să găsască prilej, ca mari economiști ce se cred, să ironiseze faptul. f ,n ' , • ■ . . By...^8« pi#r» 9m 1 kn A» mmoff tmfflmn memH / , Jusfîrîi în Ardeal „După frământările unei revoluții, cănd totul amenința cu prăbușirea, cănd patimile deslanțuite ridicaseră crima și jaful la rangul de virtute, ordinea și dreptatea su fost întronate in Ardeal cu ajutorul magistraților romăni“. A trebuit multă abnegație din partea magistraților chemați să aplice legile și să execute ordonanțe, la o populație în bună parte frămăntată de ura răzbunării. Gărzile naționale infințate in Noembrie 1919, gi au avut desigur rolul lor, dar afară de paza avutului comunelor ce apărau, ca puteau face in starea aceea de incoderență de drept? Vino apoi adunarea de la Alba Iulia (1 Decembrie 1918), după care ia ființă Consiiul Dirigent, care a condus treburile publice in Ardeal, pănă la a lui dizolvare. Actualmente așezările lăsate igi urmează marșul sub dizignirea guvernului central din București, conduse de consisiunea de unificare. Prima grijă a acestui Consiliu a fost, să dapistaze rămânerea in vigoare a tuturor legilor, ordonanțelor, ragulamentelor și statutelor legale auflate la ființă incinta da izbutlasre a revoluției in Ungaria din Octombrie 1918. Desigur crănduiala a fost făcută in mod provizor și cu excepțiile cuvenite in sensul scoaterii din m a tuturor legilor cu caracter administrativ. Ele ornaseră direct sau indirect privilegii Ungurilor. E’an abolit asemenea acele legi și ordonanțe maghiare cu caracter constrigent în ce privește confiscarea averiljor de la romăni. g.a Sentințele an a se da de pfetre instanțele de judecată in numele legilor (Ungurești) si a ordonențelor Consiliului Dirigent. Această teorie a continuității de drept in Ardeal a fost rezultatul unei situațiunîi fotale. Legile din vechiul regat n’ar fi avut cine să le aplice lipsind personalul pregătit, iar magistrații români din Ardeal nu se cunoșteau. Prin acelsș decret, Consiliul Dirigent, recunoscând ca funcționari ai Ardealului pe toți cei sfiți in funcțiune la data decretului, întărește mai departe pe magistrați in locurile lor. Are insă grijă să la ceară tuturor depunerea,jurământului. Acelaș Consiliu Dirigent din considerațiuni de serviciu și in deosebi din punct de vedere a liniștii pu