Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)
1920-08-04 / nr. 136
ANUL AL XXVIII-LEA NO.. 36 50 Bani if|ai al pfiíiüÉalfM Bsnwcraf Discuți? la Adresă Discursul d-lui Take Ionescu In ședința de noapte a Camerei Dspuțiților din 30 Iulie a. c . d. Take Ionescu ministru de Externe, a ținut următorul frumos discurs : D. TAKE IONESCU, a spus ce5 ln această clipă, ia c.r.3 o privire in domeniul istoriei noastre politice e necesară, ci sa va căuta să releveze din acest trecut mai mult faptele ‘cari dovedesc tendina noastră spre unire decât pe acele cari vorbesc dintre dazbinare. Suocțiunea de azi se resimte, intre altele, de o grsșită guvernare care s’a făcut până acum es te va luai incepând după simistic. S’a nesocotit atunci acea mare și elementară datorie de a se chema mai toți fruntașii neanului din regi și din afară de regat. Nefăsindu la apel la forțele reale ale neamului, am trăit vreme îndelungată sub un regim ilegal. Azi, când regimul legal s’a reinstalat, nu resimțim de acest fapt prin această prea zgomotoasă și tinerească exuberanță pe care o vedem in actualul Pahamenk D. Mihalache in expunerea sa asupra chestiunii agrare, a dovedit că a muncit, dar a fost și necotopisct și nedrept. D sa a pregătit sub un anumit aspect lovitura de Stat a lui Gara Vodă, a Hiat să menționeze o serie de împroprietăriri făcute de sete două partide istorice in decursul timpului. Oamenii de conducere cu simț rapl,dau reformele la vremea când ele sunt necesare ; cei fără simț real, aștepta să si producă violențele, spre a acorda aceste reforme. Ocupîndu-se de Casa rurală, d. Teke Ionescu a arătat că in 1900 a proedat și d-la inființarea unei instituțiuni similare, care era «Banca agrară». Liberalii insă au amenințat că se retrag de la manifestațunea care urma să se facă cu ocasiunea expoziții, dacă si va aduce vre-un proiect de bancă agrară, sși că banca a murit. Vorbitorul arată că, cunoscînd ia detaliu starea noastră agrară, era absolut încredințat și și a manifestat la mai multe împrejurări credința că vor fi din această pricină tuburări. Acest sentiment d sa l-a exprimat și mai precis cu ocaziunea aducerii la discuție a legii islazurilor. Evenimentele in 1907 au dovedit că această judecată era perfect justă. Revoluțiunea rusă a precipitat instituirea unei serii de reforme sociale la noi. La Iași, am înțeles cu toții că viața noastră socială trebuie să aibă in viitor hotare destul de largi spre a se trăi in ea ca in România Mare. Exproprierea in regat era o măsură socială necesară, peste Carpați și peste Prut, ea era necesară ca măsură socială și națională. Emanciparea evreilor, este o greșeală că nu s’a rezolvit din anul 1914 sau 1917 cind si dăduse o formulă. Suntem totdeauna in întârziere cănd e vorba de luat măsurile necesare vieții noastre sociale. Reforma administrativă de asemenea nu mai poate să intărzie. Friuusețea reformei noastre agrare constă tocmai in faptul că ea se face pe cale pe cinică, cu concursul unei Camere densitare. Este o greșeală să se încerce zugrăvirea numai in culori negre a unei țări rare, ori căt de mari păcate ai fi avut, re-a dat hotar le dela Nistru până la Tisa. Desimțuirile viitoare vor avea un exemplu in această acțiune, de pe urma căreia, intre alte consecințe o avem și pe aceea că marea proprietate nu mai există. Țărănimea,—care a dovedit că e matură - are dreptul să ia parte căt mai largă la conducerea țării. Le urez să suie cele mai imite trepte și să scrie cele mai a unor sesiuni in isteria Neamului. Protestez insă împotriva tendinței manifestate da doctrina luptei de clasă, care pare că vrea să asigure priving speciile acelora cari au purtat in copilărie op nci, nesocotind complect pe toți ceilalți, oricăt de buni și oricât de cinstiți ar fi. Un put'oi importe să fie de clasă, ci naționl. Da nu se va avea in vedere aera;tă ce i side >țiune, țăiniștii vor înceta de a m i exista îndată după rezolvarea chestiunei agrare. D. Vaida a vorbit despre ch siur ca iimăni'or de peste munți. Țin să se știe că nici un minut n’a a fost rupte legăturile dintre noi și ei. Alianța nordhă cu Puterile Centrale a fost făcută de nevoi. Ga sacrificii inerse Sărute de guvernul ioctre și uneori cu sforțări personale,—a spus vorbitorul, s’a fjutri totdauna cotra nrționdla romînească din Ardeal. Am ajuns.Ia un lista nsțonsdă, desgur prin voința noastră,dar și prin imprejuriri pe cari nu ne așteptam. In marea operă de consolidare care ne dam sarcină, un singur principu tribue să ne călăuzească, o s’rșită ,dee să ne conducă, națiunea ! sAprinse prelungite și rcsi stente aplauze din liedurile majorității, precum și cinai larga, Vaida și alți fruntași, pentru pachetele se ponțin mai mult a foi din acelaș z’a? 0,05 pentru 100 grama greutate. Pacheta le nu vor treca de 5 kg?., greutate. 6) Cărțile da visită desținând strict cuvintele da felicitare 0,25. Având mai multe cuvinte se taxaxă ca scrisori. 7) Hârtiile da afaceri până la greutatea de 100 grama, 0 50 iar pentru fiscare .,50 grama în plus cota 0,25. 8) Pentru probele de mărfuri până la greutatea maxima da 350 grame, se percepe 0,50 bani la fiecare 100 gr. Sa admite doar pentru probele de |<percale o greutate de 550 grams. 9) Pentru toata trimiterile enumărata mai sus francarea Întegrată ia prezentare este obligatoriu. 10) Imprimatele, hâtele de afaceri și probele de mărfuri sa pot expedia și ggrupate, aplicându-ți £ 8 taxe ls ts’imiterii cele mai urcate. Corespondențe înregistrate și încăr cate cu ramburs . 11) Trimiterile de mai sus ea pot depune și recomandata suferind in I piua o taxă fixă de 1 leu. Ele se pot dispung și au aviz ,da primire și atansi afară de taxa de francare și recomandare sa mai percepe o altă taxa de 1 sau. 12) Trimiierile recomandate pot fi incărcate cu ramburs până la 1000 lsi, percepandu si pa lângă texete respective un drept fix de fiecare trimiteri?, de lei 0,50, drept perceput la timbre poștale. Cărțile poștale și poșto restante Abonamentele pentru o căsuță simlă costă 20 lei -ianar, iar pentru o căsuță dublă 30 lei. Corespondența poștală, mandatele, mesageriile și telegramele adresate postoristante se supun ,la lumânare la un drept fix de 0,50 bani. Serviciul Mandatelor 1) Costul o trioului mandat e de 0 20 bani. Pentru mandatele până ie 100 lai se va percepe de fiecare 25 lei câte 0,50. Mandatele până la 1CO0 lei se fixează în 2 lai prima cotă și 1 leu celelalte. Mandatele exisdate telegrafia se supun la toate aceste taxa și la un drept telegrafia fix de 5 lei. 2) Un aviz de primire poștal ,costă 1 leu. Plicurile cu valori da încasat se supun pe lângă fixele de francare la un drept fix de trimiteri de 1 leu. Valorile— mesegeriile In servicul mesageriilor texste se fixează după greutate și valoare După greutate 1) pachetele și grupurile 1 fiu de hologram. Scrisorile da valoara au aceleași taxa carecomandatele După valosr3 2) Pachetele, grupurile, scrisori e pinâ#in 10,000 lei sunt supuse la o taxă de* 2 lei pentru fie 3ire mie. Pettru pechetele voluminoese seu frag le taxe e log indceso. 3) Obiectate incărcats ou ramburs I sunt Bepuse s*fară de ‘texa de fran§ caro la o taxă de 1 ieu. .?ee cu aviz de primi?» idem. 4) La predarea la domiciliu a pachetelor ce percepe im drept de fac gust de fiscre obiect până la 5 kgr. * 1 1 eu, dela 5 kgr. 2 lei. 5) Pa helele pena se ridică dela oficiu, in termen da 3 sila sunt supuse, la o taxă finisă de 050 bani. 6) Obiectele reexpediate in altă io’ cautate ce încarcă prin facturi cu taxele in țiele de greutate și valoare, eresiuni ca taxele de fsotaj și »£gesing 1. Serviciul de vămuire 1) Pentru îndeplinirea formalităților íjme'e și aducerea la domiei din 0,25 bani. 2) Declarațiile de import și export cu 3 colete sunt supuse unei taxa de 2 lei, peste 3 colete se pompa 3 lei. 3) Pentru EaBmpufera unui colet sau a unui pachet 3 lei, Taxare magazinej pentru pschetele și colajele neridicate la termen de 1 leu pe zi, noul tarif poștal De alsltăeri a intrat in vigoare no f al tarif al taxelor poștala, telegrafica și telefonice, care este următorul : 1 Corespondențe simple 1) Serieorüe cieple adresate Ioîc bbu in țară ți cari nu trec peste greutatea de SO gr tare C 30 beri. La fiecare 20 grame in pire ce percepe o taxă de 0,25 bani Scrisorile nearancate se taxează dublu, exceptând acrusorile adresate miiterilor grade inferioare care se taxează simplu. 2) Cărțile poștale închise sunt supuse unei taxa de 0,80 bani, iar ceie deschite 0,20 3) Cărțile poștale deschisa din îndestria privată se tratează ca cele en-so de Stat, introduse in plicuri se transesă ca Bsr sori, ■a) Sa admit imprimate până la greutatea de 2 kgr. pmapându-se pentru fiecare EO grame câte.. 0,10 5) Pentru ziare, sau publicată periodice se st&bilegte o txă de 0,03 b. .pentru fiecare 50 grame — iar MERCURI 4 AUGUST 1020 insfirmatîi «ao» -M5 •1 ö. -Matei Cantacusino ministru de Justiție, se af ia de câteva sile in orașul nostru. D. Ernest Ceaur Rîîaa fost judecător de instrucție, a fost nisit om silier in cl. Vi gr. IiI in Curtea de Apel din Tasașoara In locuii d lui D. Felff.j, trecut in alt post. D. Gh D. Limbiino, judecător la trib. Iași, a fost numit judicator in cl VII, groI la trib. Cluj, la losul vaisat. D. Lasăr Teodora sau judecător o sol. N urban Iași, a fost pus la rat?agera din oficiu, pe ziua de 20 August, pentru limită de vârstă, spre a-și sxercita drepturile la pensie. A fost aprobat bugetul ordinar și extraordinar de drumuri al județului Iași. Sisip Bocskîi Har Un decret citează la ordinea de zi a armatei orașele franceze Lille, Valleociennes, le Gateau și Sfînt Deo, I pentru atitudinea avută in timpul răsboiului, precum și orașul Escaregt I în următoarea mențiune: " Din ziua declarării răsboiului Hol măsle impliiilor contraki a suportat aproape silnic, timp de trei luni, boss-bardamentul aerian al Swam’oului, făcând peste oaia de victime, fără ca savraiul populației să fi fost atins, sau la patriotismul ei afectat. A arătat o atitudine patriotică cu toată presiunea gerasanică, in oei doi ani de ocupațiema inamică și a dovedit-o cu prilejul incidentelor osti au precedat amîsîițiul si la intrarea triumfală a trupelor române și aliate la 1 Decembrie 1918. Băile Comunale funcționează regulat, ia foate zilele in sferă ie lunea. In cercurile regiunei C. F. R. se afirmă, că svonul înregistrat de anele sista din ospitala, după care asor sratele din Moldova se vor ființa, este lipsit de ori ca femei des. întrunirea Lipi Consumatorilor Propunerilor lui maior Orleanu Duminică disamerț^ o vntrun ra a avut log, in sala Cinema Motkra, provbeată de Liga Consuastorilor. A asistat și d msior Orleaim, cara a spus că dacă ieșenii vor să ieftenească vin țs, să dea tot concursuii delegatului guvernului, și să recsime pe negustorii speculanți. D. maior Orleanu a propus înființarea în piețe și in principalele puncte comerciale e niște r putiuțe n cara ostărenii sâ’și porochEiuițiile lor. S’a cerut aprobarea de se xfenistenü I respectivi Duminică dimineață a supt ies o întrunire a sindicaliștilor din localitate. N’au participat de căt fostie puțini membri, întrunirea era determinată prin faptul că «munca să fie liberă Se știe că cei 4 greviști condamnați, au suferit pedeapsă tocmai pentru că sa împiedecat pe alții să lucreze, Atunsjh? Ce e greva ? Directorul fabricei Țesătura a închis fabrica și a plecat la București. Lucrătorii au rămas pe drmuri, neavănd de lucru. Iată unde duc grevele. / !me*P fi fkdmm pagies I« I ka »ától PDupă 6 arii «O aniversare- Zikla Boastea de sfârșit ala lui lulie se’mplinesc șase ani, de când vn ^a, in anul 1914, numit cu drept cuvănt al câagaiai, a pornit la războiu, care a avut ca urmare căderea grozavă a oalor care s’au grăbit a-1 face pa Să vadem, istoria cum va pasisa, dar până la o desmințire, iată, autorii principali ai răsboiului, Tisza și Wilhelm— Tisza se consideră ca autor al utmistului inacciptabil pentru Serbia, in sinte-egsre ca marele patron de la Barlîn — sunt condemirați pentru totdeauna de verdictul popoaralor a purta cu numele lor răspunderea numai pomenitei vărsări da sânge. In graidsmania îor li se părea autorilor că nu mai vor scoate arsa din teamă ai adversarei va fi dezarmat și supus voinței lor, căci de bănuiau măcar,că se vor Ingera in socoteli, pentru a sevârși opera lui He" rores'rat asupra propriei țări, nu »aal incipe nici o îndoială, ca preferiau ridicării la trespîa caii de cârmuire a popoarelor, dar de ușor le-a fost să dea foc edificiului la care trăia lumea, nici nu si mai știe, că eu fost și ei cândoi dintre cai cara sa avut un rost in timp. Tisza, omsal pumnului de far,ca e dsși priministru al Ungariei, când ministru de externe al Austro-Ungariei era Barohtold, ungar ’și acesta, dana de cupaj al lui Tissa, știind al pune in umbră pe Barohtold și de fapt având el in mână frânele cârmuirei imperiului habsburgic, se vede că a știut să l convingă pe așa de bătrânul Franz Joseph, numit împăratul păcii, că, dacă după omorul dela Serrajivo al lui Franz Ferdinand și al soției sale, marele imperiu nu sa arată in iposansul de mare putere pedepsitoare, atunci autoritatea imperiului Ejunga acăzată, iar popoarele dominate ala Austro Ungariei nemții și ungurii, nu mai au sigurența dominației asupra as3marilor său frați in afară de stăpânirea Austro-Ungarii. Iar Wilhelm se vedea la culmea pregătirei de războiul i=a puterei Germaniei. Și stanei pornirea la răsboiu, care nu nimsi nu visa participarea unei Ameriei, sau a Japoniei, dar n’avea nici o grijă de Italia și România, contând și cu dezinteresanea Angliei, numită de ei după țintrirea in horă „Alb ca cel viclean“, care au varért fee peste lume b’s’u îr.și’at atâta, că astăsi cele două imperii care au incendiat-o, Austro- Ungaria și Germania, intrzia e inexstentă, iar a doua din punerea visurilor unei dominații de Alexandru cel Mare, se vede redusă ia rolul de a trebui să facă toate chipurile să plătească distrugerile și ruina pricinuită. Tisza, care cu prilejul zilei da naptea la I ®p, Franța Jostiph, la 18 August 1914, la vestea oricăror biruieți asupra Serbiei, făcea asemănare, cu pivire la rolul de indeplinit asupra Serbiei, cu un jandarm, care intră infe’o plasă de bețivi și turbați și restabilește liniște în lume, aii doarme pe veci, ruzbonat de ai săi, iar Wilhelm ari timp să facă reflexii asupra desastrului, pricinuit de violența și doiniile sale, dacă au lumii, da? poporului său și nenorocirei pr prii. Ce invățăminte! Sunt in tot dreptul și Românii a-ți opri smintirea asupra ecistor zile da aniversare, dela sfârșitul lui Iulie și începutul lui August, căci 1914 a fost anul de răspântie in care ii s’a croit și lor o eră nouă. Desigur na darul de cuceriri și stăpâniri straina i-a dus către situați in care ga găsește poporul român astăzi s’a dus numai simțul că și românii pot trăi o viață pentru sine și că dacă nu vor să fia dintre popoarele asupritoare și care să se lăcomească la moșie străină, dar in schimb bu sissțit că au priceperea și vlaga de a le câmui singuri și de a-și ca