Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)

1920-08-04 / nr. 136

ANUL AL XX­VIII-LE­A N­O.. 36 50 Bani if|ai al pfiíiüÉalfM Bsnwcraf Discuți? la Adresă Discursul d-lui Take Ionescu In ședința de noapte a Camerei Dspuțiților din 30 Iulie a. c . d. Take Ionescu ministru de Externe, a ținut următorul frumos discurs : D. TAKE IONESCU, a spus ce5 l­n această clipă, ia c.r.3 o pri­vire in domeniul istoriei noastre politice e necesară, ci sa va căuta să releveze din acest trecut mai mult faptele ‘cari dovedesc tendina noastră spre unire decât pe acele cari vorbesc dint­re dazbinare. Su­ocțiunea de azi se resimte, intre altele, de o grsșită guverna­re care s’a făcut până acum es te­ va luai incepând după simist­ic. S’a nesocotit atunci acea mare și elementară datorie de a se chema mai toți fruntașii neanului din regi și din afară de regat. Nefăsindu la apel la forțele reale ale neamului, am trăit vreme îndelungată sub un regim ilegal. Azi, când regi­mul legal s’a reinstalat, nu resimțim de acest fapt prin această prea zgomotoasă și tinerească exuberanță pe care o vedem in actualul Pah­am­enk D. Mihalache in expunerea sa asupra chestiunii agrare, a dove­dit că a muncit, dar a fost și necotopisct și nedrept. D sa a pregătit sub un anumit aspect lovitura de Stat a lui Gara Vodă, a Hi­at să menționeze o serie de împroprietăriri făcute de sete două partide is­torice in decursul timpului. Oamenii de conducere cu simț rapl,­dau reformele la vremea când ele sunt necesare ; cei fără simț real, așt­epta să si producă violențele, spre a acorda aceste reforme. Ocupîndu-se de Casa rurală, d. Teke Ionescu a arătat că in 1900 a proed­at și d-la inființarea unei instit­uțiuni similare, care era «Banca agrară». Liberalii insă au amenințat că se retrag de la ma­nifest­a­țunea care urma să se facă cu ocasiunea expoziți­i, dacă si va aduce vre-un proiect de bancă agrară, sși că banca a murit. Vorbitorul arată că, cunoscînd ia detaliu starea noastră agrară, era absolut încredințat și și a manifestat la mai multe împrejurări credința că vor fi din această pricină tu­burări. Acest sentiment d sa l-a exprimat și mai precis cu ocaziunea aducerii la discuție a legii islazurilor. Evenimentele in 1907 au dovedit că această judecată era perfect justă. Revoluțiunea rusă a precipitat instituirea unei serii de reforme sociale la noi. La Iași, am înțeles cu toții că viața noastră socială trebuie să aibă in viitor hotare destul de largi spre a se trăi in ea ca in România­­ Mare. Exproprierea in regat era o măsură socială necesară, peste Carpați și peste Prut, ea era necesară ca măsură socială și națională. Emanciparea evreilor, es­te o greșeală că nu s’a rezolvit din anul 1914 sau 1917 cind s­i dăduse o formulă. Suntem totdeauna in în­târziere cănd e vorba de luat măsurile necesare vieții noastre sociale. Reforma administrativă de asemenea nu mai poate să intărzie. Friu­usețea reformei noastre agrare constă tocmai in faptul că ea se face pe cale pe cinică, cu concursul unei Camere densitare. Este o greșeală să se încerce zugrăvirea numai in culori negre a unei țări rare, ori căt de mari păcate ai fi avut­, re-a dat hotar le dela Nistru până la Tisa. Desimțuirile viitoare vor avea un exemplu in această acțiune, de pe urma căreia, intre alte consecințe o avem și pe aceea că marea proprietate nu mai există. Țărănimea,—care a dovedit că e matură - are dreptul să ia parte căt mai largă la conducerea țării. Le urez să suie cele mai imite trepte și să scrie cele mai a un­or se­siu­ni in isteria Neamului. Pro­­testez insă împotriva tendinței manifestate da doctrina luptei de clasă, care pare că vrea să asigure priving­­ speciile acelora cari au purtat in copilărie op nci, nesocotin­­d complect pe to­ți­ ceilalți, ori­căt de buni și ori­cât de cinstiți ar fi. Un put'oi im­porte să fie de cla­să, ci naționl. Da nu se va avea in vedere aer­a;­tă ce i side >­ți­une, țăini­știi vor înceta de a m i exista îndată după rezolvarea c­hestiunei agrare. D. Vaida a vorb­it despre ch si­ur ca iimăni'or de peste munți. Țin să se știe că nici un minut n’a a fost rupte legăturile dintre noi și ei. Alianța nor­dhă cu Puterile Centrale a fost făcută de nevoi. Ga sacrificii in­er­se Sărute de guvernul i­octre și une­ori cu sforțări perso­nale,—a spus vorbitorul,­ s’a fjutri totdauna cotra nrționdla romî­nească din Ardeal.­ Am ajuns.Ia un list­a nsț­onsdă, de­s­gur prin voința noastră,dar și prin imprejuriri pe cari nu ne așteptam. In marea operă de conso­lidare care ne d­am­ sarcină, un sin­gur principu tribue să ne că­lăuzească, o s’rșită ,dee să ne conducă, națiunea ! sAprinse pre­lungite și rcsi stente aplauze din liedurile majorității, precum și cinai larga, Vaida și alți fruntași, pentru pachetele se pon­țin mai mult a foi din acelaș z’a? 0,05 pentru 100 grama greutate. Pacheta le nu vor treca de 5 kg?., greutate. 6) Cărțile da visită desținând strict cuvintele da felicitare 0,25. Având mai multe cuvinte se tax­axă ca scrisori. 7) Hârtiile da afaceri până la gre­utatea de 100 grama, 0 50 iar pen­tru fiscare .,50 grama în plus cota 0,25. 8) Pentru probele de mărfuri pâ­nă la greutatea maxim­a da 350 gra­me, se percepe 0,50 bani la fiecare 100 gr. Sa admite doar pentru pro­bele de |<percale o greutate de 550 grams. 9) Pentru toata trimiterile enumă­­rata mai sus francarea Întegrată ia prezentare este obligatoriu. 10) Imprimatele, hâ­tele de afa­ceri și probele de mărfuri sa pot ex­pedia și ggrupate, aplicându-ți­ £ 8 ta­xe ls ts’imiterii cele mai urcate. Corespondențe înregistrate și încăr­­ cate cu ramburs . 11) Trimiterile de mai sus ea pot depune și recomandata suferind in I piua o taxă fixă de 1 leu. Ele se pot d­ispung și au aviz ,da primire și a­­tansi afară de taxa de francare și recomandare sa mai percepe o altă taxa de 1 sau. 12) Trim­iierile recomandate pot fi incărcate cu ramburs până la 1000 lsi, percepandu si pa lângă texete respective un drept fix de fiecare tri­miteri?, de lei 0,50, drept perceput la timbre poștale. Cărțile poștale și poșto restante Abonamentele pentru o căsuță­ sim­­lă costă 20 lei -ianar, iar pentru o căsuță dublă 30 lei. Corespondența poștală, mandatele, mesageriile și telegramele adresate posto­ristante se supun ,la lumânare la un drept fix de 0,50 bani. Serviciul Mandatelor 1) Costul o trio­ului mandat e de 0 20 bani. Pentru mandatele până ie 100 lai se va percepe de fiecare 25 lei câte 0,50. Mandatele până la­ 1CO0 lei se fixează în 2 lai prima cotă și 1 leu celelalte. Mandatele exisd­­ate telegrafia se supun la toate aceste taxa și la un drept telegrafia fix de 5 lei. 2) Un aviz de primire poștal ,costă 1 leu. Plicurile cu valori da încasat se supun pe lângă fixele de francare la un drept fix de trimiteri de 1 leu. Valorile— mese­­geriile In servic­ul mesageriilor texste se fixează după greutate și valoare După greutate 1) pachetele și gru­­purile 1 fiu de hologram. Scrisorile da valoara au aceleași taxa ca­re­comandatele După valosr3 2) Pa­chetele, grupu­­rile, scrisori­ e pi­nâ#i­n 10,000 lei sunt supu­se la o taxă de* 2 lei pentru fie­ 3ire mie. Pettru pechetele volumi­­noese seu frag le taxe­ e log indceso. 3) Obiectate incărcats ou ramburs I sunt Bepus­e s*fară de ‘texa de fran­­§ caro­ la o ta­xă de 1 ieu. .?e­e cu aviz de primi?» idem. 4) La predarea la domiciliu a pa­chetelor ce percepe im drept de fac g­ust de fisc­re obiect până la 5 kgr. * 1 1­­ eu, dela 5 kgr. 2 lei. 5) Pa helele pe­na se ridică dela oficiu, in termen da 3 sila sunt su­­puse, la o taxă­­ finisă de 0­50 bani. 6) Obiectele reexpediate in altă io’ cautate ce încarcă prin facturi cu taxele in­ țiele de greutate și valoare, eresiuni ca taxele de fsotaj și »£­­gesing 1. Serviciul de vămuire 1) Pentru îndeplinirea formalități­lor íj­­me'e și aducerea la domiei din 0,25 bani. 2) Declarațiile de import și export cu 3 colete sunt supuse unei taxa de 2 lei, peste 3 colete se pompa 3 lei. 3) Pentru EaBm­pufer­a unui colet sau a unui pachet 3 lei, Taxa­re magazinej pentru psche­­tele și colajele neridicate la termen de 1 leu pe zi, noul tarif poștal De alsltăeri a intrat in vigoare no­ f al tarif al taxelor poștala, telegrafica și telefonice, care este următorul : 1 Corespondențe simple 1) Serieorüe cieple adresate Ioîc bbu in țară ți cari nu trec peste gre­utatea de SO gr tare C 30 beri. La fie­­care 20 grame in pire ce percepe o taxă de 0,25 bani Scrisorile nearan­cate se taxează dublu, exceptând acru­sorile adresate mii­terilor grade in­ferioare care se taxează simplu. 2) Căr­țile poștale închise sunt su­puse unei taxa de 0,80 bani, ia­r ceie deschite 0,20 3) Cărțile poștale deschisa din în­de­str­ia privată se tratează ca cele e­­n-so de Stat, introduse in plicuri se transesă ca Bsr­ sori, ■a) Sa admit imprimate până la greutatea de 2 kgr. pmapându-se pentru fiec­are EO grame câte.. 0,10 5) Pentru ziare, sau­­ publicată pe­riodice se st&bilegte o t­xă de 0,03 b. .pentru fiecare 50 grame — iar MERCURI 4 AUGUST 1020 i­nsfirmatîi «ao» -M5 •1­ ­ ö. -Matei Cantacusino ministru de Justiție, se af ia de câteva­ sile in orașul nostru. D. Er­nest Ceaur Rîîaa fost jude­cător de instrucție, a fost nisi­t om silier in cl. Vi gr. IiI in Curtea de Apel din Tasa­șoara In locuii d lui D. Felff.j, trecut in alt post. D. Gh D. Limbiino, judecător la trib. Iași, a fost numit­­ judicator in cl VII, gr­oI la trib. Cluj, la losul vaisat. D. Lasăr Teodora sau judecător o sol. N­ urban Iași, a fost pus la ra­t?agera din oficiu, pe ziua de 20 Au­gust, pentru limită de vârstă, spre a-și sxercita drepturile la pensie. A fost aprobat bugetul ordinar și extraordinar de drumuri al județului Iași. Sisip Bocskîi Har Un decret citează la ordinea de zi a armatei orașele franceze Lille, Va­­l­leociennes, le Gateau și Sfînt Deo, I pentru atitudinea avută in timpul răs­­boiulu­i, precum și orașul Escaregt­ I în următoarea mențiune: " Din ziua declarării răsboiului Ho­­l măsle­ impliiilor contraki a suportat aproape silnic, timp de trei luni, boss-­­­bardamentul aerian al Swam’oului, fă­când peste o­­aia de victime, fără ca savraiul populației să fi fost atins, sau l­a patriotismul ei afectat. A arătat o atitudine­­ patriotică cu toată presiunea gerasanică, in oei doi ani de o­cupațiema inamică și a dove­dit-o cu prilejul incidentelor osti au precedat amîsîițiul si la intrarea tri­umfală a trupelor române și aliate la 1 Decembrie 1918. Băile Comunale funcționează regulat, ia foate zilele in sferă ie lunea. In cercurile regiunei C. F. R. se afirmă, că svonul înregistrat de ane­­­­le sista din ospitala, după care as­­­­or s­ratele din Moldova se vor ființa, este lipsit de ori ca femei­ des­. întrunirea Lipi Consumatorilor Propunerilo­r lui maior Orleanu Duminică disam­erț^ o vntrun­ ra a avut log, in sala Cinema Motkra, pro­vbeată de Liga Con­suastorilor. A asistat și d msior Orleaim, cara a spus că dacă ieșenii vo­r să ief­­tenească vin țs, să dea tot concursuii delegatului guvernului, și să recsi­me pe negustorii speculanți. D. maior Orleanu a propus­ înființa­rea în piețe și in principalele puncte comerciale e niște r putiuțe n cara ostărenii sâ’și p­o­rochEiuițiile lor. S’a cerut aprobarea de se xfenistenü I respectivi Duminică dimineață a supt ies o întrunire a sindicaliștilor din lo­calitate. N’au participat de căt fostie­­ puțini me­mbri, întrunirea era determinată prin faptul că «munca să fie liberă Se știe că cei 4 greviști con­damnați, au suferit pedeapsă toc­mai pentru că sa împiedecat pe alții să lucreze, Atunsjh? Ce e greva ? Directorul fabricei Țesătura a închis fabrica și a plecat la Bu­curești. Lucrătorii au rămas pe drmuri, neavănd de lucru. Iată unde duc grevele. / !me*P fi fkdmm pagies I« I ka »ától PDupă 6 arii «O aniversare- Zikla Boastea de sfârșit ala lui lulie se’mplinesc șase ani, de când vn ^­a, in anul 1914, numit cu drept cuvănt al câagaiai, a pornit la răz­boiu, care a avut ca urmare căderea grozavă a oalor care s’au grăbit a-1 face pa Să vade­m­, istoria cum va p­­a­sisa, dar până la o desmințire, iată, autorii principali ai răsboiului, Tisza și Wilhelm­­— Tisza se consideră ca autor al u­tmistului inacciptabil pen­tru Serbia, in sinte-egsre ca marele patron de la Barlîn — sunt condemi­r­ați pentru totdeauna de verdictul popoaralor a purta cu numele lor răspunderea numai­­ pomenitei vărsări da sânge. In graidsmania îor li se părea au­­torilor că nu mai vor scoate ars­a din tea­mă ai adversarei va fi dezar­­mat și supus voinței lor, căci de bă­­nuiau măcar,­­că­ se vor Ingera in so­coteli, pentru a sevârși opera lui He" rores'rat asupra propriei­­ țări, nu »aal incipe nici o îndoială, ca prefe­­riau ridicării la trespîa caii de câr­muire a­­ popoarelor, da­r­ de ușor le-a fost să dea foc edificiului la ca­re trăia lumea, nici n­­u si mai știe, că eu fost și­­ ei cândoi dintre cai ca­ra sa avut un rost in tim­p. Tisza, omsal pumnului de far,­­ca­ e dsși priministru al Ungariei, când mi­nistru de externe al Austro-Ungariei era Barohtold, ungar ’și acesta,­ da­na de cupaj al lui Tissa, știind al pu­ne in umbră pe Barohtold și de fapt având el in mână frânele cârmuirei imperiului habsburgic, se vede că a știut să l convingă pe așa de bătrâ­nul Franz Joseph, numit împăratul păcii, că, dacă după omorul dela Ser­rajivo al lui Franz Ferdinand și al soției sale, marele imperiu nu sa a­­rată in iposansul de mare putere pe­depsitoare, atunci autoritatea impe­riului Ejunga acăzată, iar popoarele dominate ala Austro Ungariei nemții și ungurii, nu mai au sigurența do­minației asupra as3marilor său frați in afară de stăpânirea Austro-Ungarii. Iar Wilhelm se vedea la culmea pre­gătire­i de războiu­l i=a puterei Ger­maniei. Și stanei pornirea la răsboiu, care nu nimsi nu visa participarea unei Am­eriei, sau a Japoniei, dar n’avea nici o g­rijă de Italia și România, contând și cu dezinteresanea Angliei, numită de ei după țintrirea in horă „Alb­ ca cel viclean“, care au varért fee peste lume b’s’u îr.și’at atâta, că astăsi cele două imperii care au incendiat-o, Austro- Ungaria și Germania, intrzia e inex­s­­tentă, iar a doua din punerea visurilor unei dominații de Alexandru cel Mare, se vede redusă ia rolul de a trebui să facă toate chipurile să plătească distrugerile și ruina pricinuită. Tisza, care cu prilejul zilei da na­­ptea l­a I ®p, Franța Jostiph, la 18 Au­gust 1914, la vestea oric­ăror biru­­ieți asupra Serbiei, făcea asemănare, cu p­ivire la rolul de indeplinit asu­pra Serbiei, cu un jandarm, care in­tră infe’o plasă de bețivi și turbați și restabilește liniște în lum­e, aii doar­me pe veci, ruzbonat de ai săi, iar Wilhelm ari timp să facă reflexii a­supra desastrului, pricinuit de violen­ța și doi­niile sale, dacă au lumii, da? poporului său și­­ nenorocirei pr prii. Ce invățăminte! Sunt in tot dreptul și Românii a-ți opri smintirea asupra ecistor zile da aniversare, dela sfârșitul lui Iulie și începutul lui August, căci 1914 a fost anul de răspântie in care ii s’a croit și lor o eră nouă. Desigur na darul de cuceriri și stă­pâniri straina i-a dus către situaț­i in care ga găsește poporul român as­tăzi s’a dus numai simțul că și ro­mânii pot trăi o viață pentru sine și că dacă nu vor să fia dintre popoa­rele asupritoare și care să se lăco­­mească la moșie s­trăină, dar in schimb bu sissțit că au priceperea și vlaga de a le câmui singuri și de a-și ca­

Next