Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)

1920-08-08 / nr. 140

­ ANUL AL XX VIII LEA No. 140 +1 Jl&afaústttauia I A Ș ! PIAȚA UNJUREI m M Organ al partidului n­utsrtf aB^if f i MifW Banateg f c^sas»^^ 5 Campanii de vară . Liberalii își arată colții. S’au­­ strecurat vremile când Viitorul sa­­r Iuta guvernul Averescu ca po­liticul in stare să facă fat­a roa­­prejuraților de astăzi. Au trecut câtte­va luni de atunci și brătie­­oiștii au inceput se simtă fiorii nerăbdărei. Opoziția nu le priește. Oficiosul colectivist spune acum ritos că guvernul Averescu e o continuare a guvernului Valos, a cărei sterilitate a moștenit’a­­ergo se impune o schimbare de regim. Negreșit ar veni la cârmă parti­dul cel mai puternic, cel mai bine organizat, cel nun etc. Dar liberalii nu lasă guvernul să cadă numai din cauza sterili­­tăței și slăbiciune), ci îi dă și lo­­­vituri strașnice ca să grăbească această cădere. De la un timp, ne amuzăm citind la viitorul tot fe­lul de năzbu­ii înfiorătoare. Gu­vernul vrea astăzi să cedeze străi­­nilor terenurile petrolifere ; gu­vernul vrea mâne să cedeze tele­grafia fără fir; guvernul vrea poi­­mâne să pună marina militară sub comanda engleză și cu cadre engleze, plus că cedează poll­s­porturilor și a nav­g?t­ei acelorași infami Aliați, etc. De unde o fi așa de bine in­format Viitorul, nu știm. Vedem insă că nici un alt ziar n’o pu­blică așa pleașcă de știri senza­ționale, nici măcar nu se face ecoul lor. In ce privește activitatea guver­nului, vedem totuși, cu toate ne­gațiile pressei colectiviste și cu obstructs opoziți­­ii din Cameră, că guvernul a pregătit budgetul, a trecut prin Senat legea islazuri­lor, prin Cameră legea pentru In­valizii, orfanii și văduvele de răz­boi , apoi proectul pentru schim­bul rublelor și coroanelor, proec­tul asupra conflictelor muncitorești sunt in discuția Camerei. Vedem că comisiile de expropiere lucrea­ză cu febrilitate spre deplina mul­­țumire a sătenilor. S'a acordat co­tele asupra salariilor funcționari­lor. S’au luat măsuri pentru iu­­fi­narea speculei, pentru refacerea regiunilor devastate de război, și atâtea altele. Se poate compara această activitate cu aceea a gu­vernului Vaida ?­­ O campanie specială fac liberalii pe tema împrumutului extern. Ia­răși, n’avem cerce­ de străini, xe­nophobia lor de paradă. D­e ca să fie la putere ! Ar fa­ce imprumutul din prima zi și, Doamne, ce mai laude, ce mai osanale nu și-ar înâJta pentru ei, salvatorii finan­țelor Țărei ! Când acelaș lucru o fac adversarii, el nu mai e bun, iar făptuitorii devin­­ trădători și vânduți străinilor. Mulți nu’și explică schimbarea de atitudine a liberalilor față de guvern. Cum cer astăzi înlătura­rea guvernului, pe care acum trei luni declarau că-i dau tot spriji­nul ? Lucrul e arhi-simplu. Bră­­tieniștii își închipuiau, in grando­mania lor, că guvernul Averescu va fi gata la ordinele, ci măcar la injoncțiunile elicei brătieniste. De ce-și făceau ast­fel de închipuiri nu înțelegem. Destul că le aveau. Astăzi, când văd că guvernul nu se preocupă de ce cred ori de ce doresc liberalii, aceștia se burzu­­luesc, își arată colții și... fac cam­panii prin cea mai imundă foaie din pre­sa romînească, Viitorul. Slobod ! Să nu să s­e facă insă ridicoli pe gratis. Or cîta slabă idee ar avea­ d. Vintilă Brătianu de inteligența cititorilor săi, nime­ni nu poate da crezur atot­baliver­nelor prăpăstioase ale Viitorului. Nici măcar redactorii de la Izbîn­da și Avântul, ziste in slujba par­­­tidului liberal. Dar apropos, ce să mai aude cu Panamalele de sub trecutul regim colectivist ? La pândă cu toții ce face Germania Ceia ce era de așteptat, s’a in­tămplat: bolșevicii au înșelat buna credință a polonilor, s'au făcut că tratează cu dânșii, că sunt gata să încheie armistițiul in timp ce tru­pele lor înaintau mereu in­­ inima țărei polone. Trimiseră și delegați de ai lor care sa ci­scute armisti­țiul cu po­onii, și in acelaș timp o grupă a armatei lor sub comanda generalului Kusaciarski avea ca o­­biectiv Varșovia și legătura cu Ger­mania, da, cu Ger­mania, iar altă­ grupă avea ca obiectiv *luarea Lem­­bergului, unde generalul bolșevic Budieny să-și facă­ intrarea tri­umfală. Și, pe cănd ambele gru­puri se dedeau la astfel­­ de opera­țiuni, delegații ruși tratau armis­tițiul cu polonii Pe cănd tratau armistițiul, trupele sovietice au a­­tins granița Prusiei Orientale, au stabilit primul contact cu germanii, cari cred, cari năzuesc incă un vi­itor fericit și cari a d de dorința să poată călca in picioare tratatul de la Versailles. Pare că se așteptau că evenimen­tele se vor desfășura in aceste con­dițiuni și teutonii noștri— căci doar îi cunoștem acum cu toții atât de bine—au pregătit trupe numeroase, concentrăndu le la frontiera extre­mă a Prusiei Orientale, care de a­­bea așteaptă să strice tratatul de pace. Bolșevicii desigur că lucrează in comun acord cu amicii germani, de la care au obținut și numeroase munițiuni. Aceiași tactică intrebuin­țează bolșevicii ca și germanii, ii cunoaștem pe acești din urmă cum ațitau populațiunea aromănă, in tim­pul ocupațiunei lor, împotriva si a proprietarilor și a fruntașilor țârei caii au fost pentru un răsboi ală­turi de aliați. Așa și bolșevicii, au af­tat in special pe țăranii polonezi in contra proprietarilor , țăranii au­­­țați iși impart moșiile și fabricele- Bolșevismul rusesc a prins rădăcin* printre polonezi. Este lucrătura sis­tem germană. Și, fiindcă germanii vor din nou să se vorbească de dânșii, fiindcă iarăși vor soli și împrăștie metodele, cu toții la pândă ce face Germa­nia. Bolșevicii [se conduc și după indicațiile ce li se dă de acei ce ne-au încălcat țara, ne'au devastat, ne-au furat, ne'au măcelărit și o­­moriît femeile și copii și au vrut să ne subjuge. m 50 Bani **r j»«BiweaaMawii nvimtiiii p* I n 1 7f% T A Wi ä V11 4Í1I04 Ula ^11 D D. A Gresianu s'a reîntors ala­tăeri in Capitală, sosind de la Oradea Mare, unde a petrecut pe soția sa d-na Lucia Grecianu, care a plecat la Marienbad. . D George Rohr a obținut diploma de inginer la Politehnica din Charlo­­tenburg, reușind al doilea din 86 can­didați, Felicită» pe tânărul și cunoscutul nostra ieșan, D. George Rohi este fi­ul concetățeanului nostru d Anton Rohr.­­Da aseară s’a dat drumul lusannei electrice in străzile Sărărie, Cogălni­­ceanu, Buna Vestiră, etc. și s’a oprit lumina in alte străzi. lașul in carnaval Sâmbătă 7 și Duminecă 8 August la marile serbări populare cu bal mascat și costu­mat­oare vor avea loc in grădina Copou intrarea pentru toată lu­­mea 3 Lei de­­ persoană. La orele 12 noaptea, un­­ uriaș balon se va inaita, cu misive pentru frontul polon. D. Eagan Páttt prefect da poliție e’a reîntors de la Huși­­­z — m­­ișcarta la negistraturi Se vorbește că d. Solomon preșe­dinte de tribunel va fi înaintat con­­silier la Curtea de apel din Galați, iar d. N. A. Vaaii­a actual judecător la tribunalul Fă’eiu' să fia înaintat președinte al acelui­ași tribunal in locul d lui A. Mândrea, transferat in a­t post s­i S­osaua Iași-Socola a ajuns cu to­tul impracticabilă S’au luat măsuri ca să se repare de urgență acees­ă șosea. — S -7 Prin dseisia d­lui M’n­stru al «nun­­tei și ocrotirii Sociala No. 22,687 d­n 28 Iulie a. o. d­nii lorgu Petrescu și M. Teodos’u vechii funcționari au fost avansați pa ziua de 1 Mai 1920 ca contabi­l or. I la corporaț­ile din Iași. D. Titulescu la Londra D. Titulescu, ministru de fiasur*, insoțt de d. Gheorghicu, director general al vămilor și de d. Ra Rco­­viciacu a plecat la Londra, spre a reclama o recunoaștere mai clară și mai complectă a drepturilor noss­tre asupra Basarabiei. D. Titulesiu trebue să se ocupe la Londra și de plata cupoanelor bonurilor de Lzsur a căror sca­den­ță se apropie și pe care Româ­nia­ nu le poate probabil impuni la timp. După o lungă suferință și cu to­tul retras de lume, a incetat din viață alaltă ori Neculait Flsva, fostul tribun al poporului și fost ministru. .Legea schimbărei coroanelor s’a votat la Cameră. In chestiunea confl­cterii dintre In­stitutul de­ Editură „Vieța Româneas­că“ și direcția Cinema­tografului mi­litar „Prino­p d­e Mircea“, d. colonel Manolescu, președintele Centralei Ca­selor Naționale a chemat­ telegrafie la București ca directorul Cinematogra­­fului spre a lămuri cauzele acelei ne­înțelegeri. DUMINICA 8 AUGUST 1920 — arda de la poștă Funcționara superiori pensionari, d­nii Alexadrescu și Grigoriu, care au dat intregul lor concurs, ca a­­ciziunea grevei, la poșta din Iași au cerut autorităților să­­ i se recu­noască in exercitarea noei lor fun­cțiuni, gradul de inspector. In acest sens, s’au făcut inter­venții la directoratul suprem mili­tar al poștei. axisa smaam Permisele de explorare Din causa războiului și a avansarii autorităților române in Moldova, ti­tularii permiselor de explorare pen­tru căutarea de mine nu au putut fa­ce lucrările in termenul acordat de legea minelor, nici a cere la timp pre­lungirea de un an a pemisului. Același este situația și pentru po­sesorii permiselor acordate in Tran­silvania prin art. 16 din legea unga­ră ce este și­ astăzi in vigoare. In consecință ministerul industriei și comerțului — prin decizia No. 42. 182, publicată In „Monitorul Oficial“ No. 98 d­a 4 august 1920 — a dis pus ca toata permisele de explorare pentru căutarea de m­ne acordate in basa art. 24 din legea minelor, pre­sem și Eosla acordate Transilvaniei, in basa art. 16 din legea ungară a minelor inainte de 23 Noembrie 1916 și ceri au expirat după acuasă dată, se prelungesc de drept pa timp de un an și cu incepe o data data publi­cării in „Monitorul Oficial“ a acestei deciziuni (4 August 1920. — N. R). Cei interesați vor face cerere in scris ministerului in acest scop, in termen de 2 luni după expirarea căi vor dreptul de a mei cere prelungi­rea, as prescrie. ­meris si Bncoit inti­­ta? Joi seara 5 August s’a dat in sala Teatrului Național din Iași concertul școalelor Normale de fete și de băeți din Cernăuți, sub conducerea mais­trului Zibalsky. Sala era aeciplină și publicul a rămas adânc mișcat de frumoasa pr­oducție corală a elevilor Bucovineni. Mai multa bucăți au fost bisate, in special s’a aplaudat cu frenezie val­sul lui Ptransa „Dunărea albastră“. Intre timp , Gh. Ghibănss nu ia o caldă și înălțătoare cuvântare patri­otică a a­ră­tat cât de mulțumit se simte iașii când iși viola din casă aduuți sub scutul lor, pe toți fii rătăciți de soarta vitregă e vremilor. Serbarea a iurat sfârșit după miezul nopții. , Excursioniștii s’au interzi­eri dimi­neață la Cernăuți. Primăria de Ieși a oferit suma de 2000 rei ajutor excursioniștilor Buco­vineni, cum­ și’a pus la dispoziție gra­tuit sala Teatru’ui Național pentru concertul da joi seara. Poimăni Luni intepe conoeroul pen­tru bursele vacante la liceul militar din Chisinat­. Astăzi se’a ținut la Epitropia Sf Spi­ridon licitație publică pentru repara­țîile necesare spitalului. Altă noapte a încetat din viață d-ra Elena Fâstanaru, asistentă la farma­cia Sf. Spiridon,sora d­lui Petru Fân­­tânaru profesor. Condoleanțe familiei. D. Ioan Ifttrati, șef de secție la actț­a financiară din Iași, a fost în­aintat administrator financiar al jad. Lichedinți. In ziua de 14 August a. o. ora 10 a. m. sa va ține in localul Primăriei licitație orală cu respectarea condi­­ții roilor art. 72 - 84 din legea costa­­bilității publica pentru vinderea re­­voltei a nucilor de pe moșiile Comu­nei. Garanția provesorie EOO Iei. Pa­sa nucilor va privi pe cumpărători. I iasap țfi TTin­ f— ^ I km iAmM TRIBUNA PUBLICĂ Refacerea Slanicului De la d. dr. Șt. Postă, primim următorul articol, in privința „Re­facerea Slănicului, pe care’l publi­căm cu plăcere. Chestiunea Slănicului a fost rea­­dusă la ordinea zilei, da către direc­ția ziarului „Evenimentul“, pentru cara coloanele acestui zi­ar sunt puse la dispoziția Celor ce vor să dea pă­rerea nouă și bună, intru reînvierea acestei perle balneare care este „Slă­­nicul din Moldova“ , mulțumind di­­cecțiunii pentru ecest gest frumos, vroesp e’hbî da și cu părerea mea. România sasra eaz» astăzi foarte bogată in stațiuni balneare renumite, atât in vechiul regat, căt­re in pro­vinciile realipite la prim­a m­amă, dar nici una nu este in genul Slănicului. Apele sale saline b­oarbonsts acidu­lata lucrează asupra afecțiunilor tu­bului digestiv, ficatului, rinichilor, in genul in care lucrează apele de Carlsbad, Marienbad, Vichy, etc. Dar apele Slănicului mei au noțiunea radioactivă, propietate despre care a vorbit o st­intăi d prof. Harmuzescu, cum se află in apale de la Gustain, Sf. Ioachimstall din Bohemia, aproa­­pe de Carlsbad, precum și in­alta ape termale și hipotermale. Apele de la Carlsbad fiind termale, intra 30 și 50 grade Celsius ca Malbran, Maratbrnn, etc, iar Spru­deln­ pare esă din pămănt la 90 grade Celsius, este cea maii puternică apă radioactivă din tot Carlsbadn. Mai înainte da descoperirea radiu­­lui, toată Imaea sa mira, cam apele de la Gaștaii, la care a fost și da­­cedanul nostru rege Carol, are o ac­țiune așa de energică asupra artei­­i sosului și arterioscleroses, cănd toata analizele nu descopereau in ea alta calități de­cât calitățile de­ ei mai buna eps de băut de munte, cum ar fi spre exemplu apa noastră de Timișești. Numași după desoo­perirea radiului, savanții ’și au dat sama despre pauza efectelor terapeutica ale apei de Gagrari. Cea mai puternică radioactivitate dintre toata apele din Europa o are apa ce esă din mine­e de metale ale munților din localitatea Sf. Ioanohim­­st< aproape de Carlsbad, care este iarăși o apă de munte, bună de băut. In această localitate, unde mai inainte da cunoașterea radiulni, era un orășel mic și neînsemnat, istășii se ridică niște p­lata somptuoasa și o organi­zație balneară, care are tendința e& rivalizeze in omrănd cu Caribbîdul, toate acestea incepute de cătră un consorțiu de bancheri din Viena, cu vre­o 12 ani in urmă. Să rsvalism la Slănicul nostru. Am spus că isvoarele minerale di­n Slănic nu sunt ape atermale, ci ele sunt hipotermale adecă intermediare intre untie și altele, căci și in mij­­locul ernei ca și in m­ijlocul verii, cu osm­­osfi și temperatură cănd ele es din isvor, adecă intre 10 și 14 gra­da Celsius, deci au posibilitatea să conțină radius. In adevăr radiul a fost găsit in mici cantități, adecă in cantități care esc aibă potera radioac­tivă vindecătoare, dar fără să aibă și acțiune vătămătoare in oesul cănd cineva ar abuza de aceste ape, cum se intămplă ostul cu apele de la Io&nchistall. Alte ape radioactive, in vechiul re­gat, mai avem oficinista, așa de mult apreciată in țară și in stră­nătate. Dar aseminea există in apele de la Mehadia și poate și in alte ape de prin Ardetd. Asupra căror afecțiuni se exerc­tă puterea radioactivă a apelor de Slănio ? ii Asupra artritesmului in general și asupra arteriosclerosei și aceasta este destul, căci acestea formează 4 / 5 din totalul afecțiunilor de care sufere genul eman, după ea trece de vrăsia de 30—40 ani. Ce este artritismul ? Este origina unei familii numeroasă de stări pa­­tologice ce au o mulțime de denumiri Este o stare generală a organismulu numită de Bom­hard „Maladies p*

Next