Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)

1921-01-23 / nr. 268

ANUL AL XXVIII-LEA NO. 268 wrtvwh» .M».wil'iTiirr mumm DUMINICA 28 IANUARIE 1921 Ion Caragiani Lx zionai rngar da prin garasenă hitrînul prietenos pärtan I CiȚriani cu humorul sănătos moi fluturând pa baze s’a stuos, gândul se opri din marșul grăbit asaust fără rigas da asprimea vremei din pro sânt nu lipsurile lui de tot falu' și nestabilitatea da as pa mâine rănn o ofi dupa râzboi, și uimit tresări , însă un bătrân senin, cel din urmă para din »rosta epocă de înfiripare a vejei noastra culturale s’s ds.. El, cu iluștri tovarăși învățați pe vremuri, toți astăși înaintea sa trecuți pe a te plaiuri«, a așesat piatrs fundamnnisti, U cel mai frumos durabil edificiu de artă și aaitură, Rondrana române. Și o atristate S3 lasă întâi patrunzitoste ca umbre albăstrii cubți»istuesate pe sub costiși de desluri spre înserare, după un asfințit impurpuret de soare . Simți că se duc bătrânii buni purți la «uttet și sper fanți nu mai licărește cina tă, i nn- Ilocueasca mâine, arivismul au s’a iutina stăpân tor țe toți și toata. Iar Emmtriie, smintirile bat din aripi fsufăind trezite din somnul lor tăcut, și imbulsita aleargă din adâncuri dispartate »gătindu-He fiecare de alte ceva, da câte o particula« ținta neuitată, da malta din o V Hă bogată, cea mei bogată viață in idei, spirit, simțiri cum a fost aceea a lui I. Caraiani; ele toate prind glas du «tul de respirat răsunător despre altă dată, reînviind dintr’o data cu decorul ei primavaratic o lem» mtreagă dsnsă de acum 18 ani in urmă, Irmas de studentou tarmsoul ei de atunci mereu drâgâtor. Eie vorbeau, și tot vorbesc.. și din sprintena lor redeșteptată, neîncetată lor vorbit» răsare tot mai cler chipul voi, spăuietor da minte nins de ani a profesorului nostru l. Caragiani din acele vremuri, ațapt șiret până la tirma, neschimbat. F. greu totuși să primi din câteva vagi conjururi întreg fondul sntletasc care a partat aga de abundent și manifestat excc ț onal deosebit de comun in această f gură »șa de cunoscută atinsă acumn fără zgomot ca însăși viața sa l niștit făcut s uțtă firi gălăgie in jurul, tăcut ca misterul unui măreț fenomen din natură. Prea puternica prea orig ual a fost personalitatea lui I Caraiani ca » să se poată preta « hinobereta intr’o ștearsă fugitivă schiță du portret, au vibrat in ` a atâtea pater', energii nebănuita' superioare sub o »periuță sca de simplă ia vorbi și pori, ce contreaia izbitor ar un fond »sens dă impoii cristanre izvosta ds viață vie ! Sunt tineri, tineri!, banite ds tilîip îmbătrâniți, in care de mult nu ta 9i utîe «badbia crrttă a tinerețe!; ta.aianîe»;a btuâo albit ds an', mersa insă întinerit și úmit, neptat ca un vârf superb ,ce munte, tare chiar crud ninsistr, tot măreț, frumos ce 'nu ța inziri albastre pure. Ceea te i a dat acea eră mereu reimprCBpăată viustețe &u Iobî nn atât studiile vaste și felurit fy căciunii le au și se îngâmfă, mbâtrânesc de timpuriu , tât sufletul siu mare vara, privea sm in divitr’un« punct da observare radióst, dar« o jeta aprecis bilă d'stanțst, la nimicurile atesta găăgioase omenești isconjuratoare. Era așa de timplu sa prezenta aga de mackst in lume, deși șeii pea trâta intelgența vie, ce manif«era atât de prietenos și mai asst*t de bun, și toate aceste «stive putem contribuisu a’i da un nimic st âluci« tot ds vioiciune la un farmec, o inviorere de vânt da primăvară în mintea caror te l’ata văsuț gi astuitat Îs neueste prilfgeri de li» terstr ra elisipă, vorbindu- m când de epicul olimpianul Homer când de profund gânditorul iiric Fiudar și de gingișa oacheșa (așa o dtrict grija la curs) simțitoare Safr, ne spate expresiva figură simpatică a invățsturii ajuns încărunțit de abiner, dar așa de păsat, efătos cu vipruri de ochi inteligenți ce liniștit clipeau și frumos, cald «orădeau câta odată, I. Scurt aaai mult de gustarâ era, der fciua li gat da trup, rofaîen, roj torul șî pliu, fea încadrată de o lui Prba îar-â frunte, pe a* `ădica bolș țftft la nas vatră creștetul au.iu das ehiliare de lături, de jar isapresiunile cheliei sclipeau strălucind funginungi nenumărați de bătrânețe. Mustăți lungi și grosse și ele ninse framaos bărbâtește rocupte, se lasea natural 5 in voe in jurai gard ca o împodobire, și na sluțit tăiate după moda contemponsni, nici zvârlite cu vărfa ’a sus legta daca noapte in bandoniiră, de modere ! Dai adânci ochi la» eitori tristi ca migdale, mari căprii umbriți «h incă negre danoi, date eprincane, scăntestiu, luminau sub bit a da frunte neinventoare di vrea ! Iov calmă întreaga acecpta fericită expresie de figură strașnic da originală batănd incă in coloarna din teraț o OBolista sorită Cind veneau odele sale da purs da limba elină, studenții li vl așteptau» î da vorbă pe eu a curioși iatrabia» ! du na oare cu ce non s’ai vina pe azi pregătit Garaini la interpretară § din Treocrit. NI vedeam da pe g a» din sa a peșilor pied ți tipârăi d, pa vrema rea de iernă, ca etoul înfundat in gul rrui fâr da blană, ridicat de la paltonul său olar vizibi vechiu ceva usat neblănit ca o neagră căciulă bine trasă pa cap, creața, ceva țuguiată, cam roasă, de simplu miel., pășind domol sprijinit da bic și el cam ros de vrema, imbodolit in gât de un baider de lână mai mult vede cu un capăt pa spate și altul in față, egala urcând suișul spre Universitata tilantna ochii in jos găndind la ceva, incet urcând trotuarul da lingă svelții tineri plopi distrunți de la gradina Seminarului universitar Din sala de curs așteptând aai:au» câte odată un canselarea de alături xbucuind de tot plăcut valuri hohote ! da râs sgomotos pănă la Caro, ho I saeria .Știam, Carabni era bine dispus cu vervă și spânei dolioiosse I anecdote, ci ud se întâi»la un toc I ca pudiculosum frigilal și arefacologul artist Theohari, dar mai aladă eu sprincea tnl plitosul aspru la glasi savant Philipp da Sa desprătu', nu mai odihnea in osa pc arie, râscoea o țigară, o aprindea și ss pansa si o fumeze pe adelele uitându-sa distrat după răsipirea rotocoalior albastre de fum. Fuma mult, lucra pentru care arfiutățile din dreptul gu’eî úe sas deveniseră ochi-/ I limbari, ca de tatnn, i în api ce so câtera bine de odihni Ira, ușa «e desclidea și si biuifUt molt țart Intra la curs. La indrepto firi I fast spre catedră, îmbrăcat ca tot I decana intr’un sorbo ei asplu, »ap. • sin’ți mî purtat, se așeza pe scann I scotea icîicoi du buzunar certa«! I își potrivea pțrssss ochelarii, spreiatați amândouă coatele pe estedrâ țiafind j ia «sâni aert&s, și deschidea la sa perba idvă Cyclops Poly’eminam r*t ; de „eiba Galateo, mas a bă de aăt I irottla ’nchigat, mai gingașă de cât f o mienușia“ și stând pe o stâncă . 'asita căuta privind spre «sare cu j ieiini de ea’e că iubit nu era de * Galatea ; asu la feraiea et ca reasită ț I idilă „Suva cu saaele“. Gorgi și Frfexiaoa prietene gătite de serbare, plecind grăbita pe tisip I fiutos și greu prin Ș nuri de tiăaori ! iăcrendu și lo?, abia «lungisobrăceie singrămădite da mrese să privească sparada la sărbatesie a lui Adonic. Era un elementul său cănd da peste bucăți cu Care ani, astfel de otraeter real Ttase vesara?:îe> geniului cănda minunat povestitor, bon caasetu', cum caracteriza el pe Herodot, salsa in evidență. Cănd era vorba un Pog îmi tie sfunda in mitologie, insă «șa de plăcut, ne fera parcă ; când traduce«, goate echivaen iul cel mai plistre in românește al expresiei sau iie ei din autorul clasic; era un farmec săi ascclți traducănd și se ținea de text, și tocmai și esia producea un efect extraordinar, ne identifica cu gândirea și simțirea autorului respectăridu le turnura frazei, forma Dariu elementara când cjtingeu să interprităm și din tragici, din Didip Higa, e* din letonei, din Thacydidi» (dirc visal lui »"las) și din oratori (discursul Coroanei) Na da dea atâtea detalii, dar «șa de plastic, viu, aiar expus și ușor, aș» de curgător ! Ayr« diru' da a evoca trecutul din lrîșnea antică, da a mv 'iispeada din prezent și a na în e să trăisa in acea iuve apropiind-o da cea prezentă Ciind istoria, legenda lui Oidip spunea că acesta ieșind de la Delphi intălni un cupeu vioara, fără să știe, mergea tatăl său bătrăn Lalo8 ßora Delphi. Sin8ura cuzanale“ așa aducea vorba despre cele două elegante ,«»»e cu umbrale roșii, de trăsuri, guvernanta Praxinod, că parcă la vedeam avaa ea gi asum, aceteasi tipuri. Vorbea totdeauna caisa, G.dginal era Garajanigi când se rica de pa scaun, își speis bine un ns ei asria Îs tabelă fraza romănești, de traduc pe greșește, și spunea de la punct pănâ la punct avem o frasă. Nostim se desparța la propoztți făcând analiza suitastică ,,a sab epului numit de el hypukasmenon (yusa Ziora el, că stă ascuns gu lucrează, ca spiritul), a subtiotului exterior logo etc. Era ca soarta mutt Can ei sa intot ou .expun«. Dar punctul culminant îl stingea la prelegerile de liramură Aici era superb inepuisabil. La origina tragediei, se oprea și făcea un curis introductiv filosofic despre soarta tragediei, originea confiatului, coua spția pesimistă la care o compara cu aceea creștină, budistă și schoben haariană, evoluția etc. Asemenea apoi deziluziile din tragedie cu niște corăbii nadiriglate plecate ca speranță de a sa Întoarce înapoi ina roate. Și coeioaia?»( logte soslag scap ca și tragica), spunea el, căci și aele sparge „o ^aja“, gi arată lucrurile in realitatea lor. Dar despre originea tragediei la Elini, despre serbările lui Dyouicos căti nu spunea, așa da interesanta toate. Era o mină nasecata de viste cu neștiuți in titaratură filosofia artă și antică și modernă. Aducea la contribuția o bibiografie extraordinar de bogată. Gostregnis era cănd ne vorbea de Prometeu inlănțuiele Perșii, >iir istiada lui Esahil. Și acum, pe aăt era de învățat, pa atât a’a aratei o sa superior si iț tor, totdeauna ponderat chiar in glume, sm anecdota, snoave. Era aga da bunavoitor și bucurea cănd revedea un prieten ! * Că, d «auzi bătrâna sa soție, Carabai se simți atât de af otas și bulversat incât pierdu pe dată ea îssui care nu i părăsise niciodată. Glasuri întregi, sila chtarăa dai, stătea pe prispa din purta# Seminarului universitar unda iocnea, iagă a finat cu capul gol, in haut iasins și un pepuci privind pierdut gi triit spre sarea trandafirie aure gata să apună stre.mrăndu se tremurând printre ramuri înverzite vara mișcătoare de la plopi. ^ Iată-1 dar pa Caraiani ia complexitatea lui interioairă cu totul deosebit de cum așa ugor fi caracterizsa să v mi ca un anecdotist original, care stărnege numai sătul. In Caraiani se flecti ceva din spiritul satic și ceva homerian leaparid de a privi ‘l ines In general și seva din geniul lui Marodat curios de a ști și meșter de povești și încă ceva din seninătatea calmul olimpian, sofoalaian. Și amin ,cănd el s’a dus ..luând părsrea pe rare de mnt....râtăce so îb br ® apesa a, lui Rebil gi Agamemnon, a lui Tyresiss și alte multe așa de as.minat evocate la cursurile sale, o lacrimă simți că 88 urcă înecată, te-ai despărțit de un prieten așa de a arabil și bun, care ta oprea în jos, ta întreb? gi-ți vorbea drept la inimă neprefăcut... Spiritul umit se’ntreabă dacă o intigență atâta sclipitoare, atât de originală d’e pierdut, odată cu oprirea pe veci din tremurarea lor a ga Belor cere eu sorbit atâta seare, su acaparat atâtea crăntei de minte și au picurat poate neștiute, lacrimi multe de durere, numai de el,știute.... Gr. I. Barbu Suntem autorizați de către Direcția locală regională a C. F. R. să desmințim categoric svanii care circulă de astăzi dimineață in oraș, cum că un tren plecat din București spre kși, s’ar fi prăbușit la sosirea lui lângă podul de la Cosmești. Acest tren No. 1 a sosit astăși dimineața la Iași, cu 5 minute înainte chiar de ora oficială-Suntem fericiți deci a desminți știrea alarmantă care circula astăzi dimineață. I 00 61 ffî j -fi ÎA^Vî ^ t ti In urma intervențiilor telegrafice a ziariștilor ieșeni, s’a dispus să se trimeată de urgență cele două vagoane de hârtie de la fabrica „Lessa“, cuvenite ziarelor din Iași, pe luna Noembrie 1930 Bartta va sosi peste câteva zile la Iași. D -nii Neculai Canarău și Misihai Negrizzi, pleacă in astă seară in papital, unde vor remane câteva zi. A 60-a gnivernară a Unirei Principatelor, se va serba in ziua de 24 senuarie stil . ! La 1 Februarie o., timp examenele de definitivat ale invățătoiior și invățătoaralor, cu titlul provizori C«i din Roman vor trece examenul la școala normală din Iași. I Caîspîi continuă a vinde carnea de vacă ca 11 și 12 fr. ohilogramul ! Amiară a avut loc la Teatrul Național al 9 lea conosrt simfonia, subonducerea maestru Ciolan. S’a distins la vioară d. 7?dri (basarabean), care a executat brilianti comerțul de Tsahsioowachi, fiind na- I voit a b s« bucata. I Li Prefectura de jacisi, se inoresză I actua meets ’a Întocmirea programului, in vederea congramului prefecuil lor, oara are loc peste câteva zile la I lași. I Astăzi dimineața s’a oficiat la bili Sirian 40 Sfinți, un parastas de 40 I zila da la navertea mult regretatei I Ghi.g h*la Șumuleanu, fiica d-noi!‘ și I d-lui dr. C. Șisaulianu. 1 Procesul socialiștilor implicați in eficierea gravei generale, care trebui să se soide?a eri la mb. s. l-a, e’a amânat. A apărut Măsuri .Financiare extra- Iordnere, de d. V. Madinaru, professor la Academia de înalte studii co Imeronde I D. Gh. Sontara director regional a 1i plecat aseară in Capitală. 8 La Botoșani a imerst din viață Vasile Thimaș mare proprietar al acel județ părintele D-nai Maria E. Severin, si ța diul profesor E. Se»venin din Iași. Condoleanțele noastre famiei. K — Doamnele și doi membri ai „societății senatorarilor din orașul și județul Iași sunt ca insistență rugetage present» la adunarea generală conform art 4S și 4fi din statute d in I șina de Duminică 6 Februaüe 1sîn, I ora 10 dimineața in localul Testim I I lui Cinema Modern Pi?ța Unirei. La ordinea zilei darea da seamă a I gestiunii financiare și alte chestiuni importante d intre vara și modul de I călătorie la a, fr. on preț redus. I S’a trimis la Parchet cu actele pe indivizii Ion Grinea, Naaile Popescu și Ion Onofrei, pentru furturi comise din orașul nostru. Din Chișinău Sărbătorirea d-lui Vasile Brăescu La Ghișinău s’a sărbătorit cu deosebită solemnitate la 1 Ianuarie, ientrarea drapelului campaniei de sergenți. Gomisarii din oraș au oferit detinsului prefect de poUte Vasile Brăescu, o foarte frumoasă oteluetă, o spadă și un cântar. La mans stângă a statuetei, era o pleodată cu emb sma: „Osangu închinat mancei cinstite“. Aceste cuvinte cari aduc îndeajuns lauda, ce se cuvin deun prefect al poliției pentru munca cinstită, sunt parta din cuvintele generalului Avarescu, atunci când d sa vizitând profectura poliției cu ocazia vizitei făcută in Chișinău a pronunțat următoarele cuvinte: „Loaul prefectinei de o curățenie exemplară dovedește că și exterior aceiași curățene există, munca d tale cinstită și vrednică dănd apreciabile rezultate“. La orele 9 și jam. d Prefect in sala festivă a prefecturei a închinat cu tot personalul un pahar de șampanie mulțumind funcționarilor pentru concursul și conștiința cu care acești colaboratori țin că și îndeplinească datoria. După agapă de prefect a primit la orele 10 nașii drapelului și anume din gen Rujirschi, comandantul corpului armata, Vladimir Chiorescu vice președintele adunării deputaților, Naega președintele part. poporului din Basarab a, d. Bogos deputat, Levinschi primarul orașului, OpamrvasÄcratar general la Sutarna și V. Bră 8.SÖU prefectul poliției. Un banchet a avut loc apoi ia rastaurantul Londra. Tot timpul banchetului d. Prefect V. Brăesca a fost viu sărbătorit A produs vii aplauza cuvintele dl lui general R<jinechi când d sa radio fund partiral in cinstea sărbătoritului, care a iitronat ordinea și disciplina n Chișinău, apun : „Pe lăngăt sărbătorirea pare ți sa cuvine ca răsplată a muncei încordate, tu mai cheamă și Vasile și iupâ Brăescu“. Toți aplaudă frenutíe inchilănd păhărese in oncarea unui prefect al Poliției V. Brăescu, care a fost tot tipul banchetului obiectul și cu fieful banchetului. D. general Reginschi a ridicat primul pahar in osneto» diul V. Brăescu apoi d. Vesp. Erbicescu prim prigedite al Curței de Apa, D. V. Brăescu respunzănd a spus următoarele: „Dați-mi voe că răspund și eu destul de impresionat da cele spusa da d. general Rujinichi, și de d. Vespasian Erbicesnu ganii justiției din Basarabia și să vă fie că noi acești pulițîști, stâlpi la datorie, neclintiți in fețe oricărei primejdii, avem și zile rele și zile bnn. Avem de luptat d lor și cu bandiți de noapte și cnstitarea este să acești bandiți nocturni nu aduc a t răit dacât acela de femefii fără a mai »trage după sinosită preocupare decât acea a unși pedepsa bine mertata și cu bundiții zilei, care caută că predată de multe ori fără aici cel mai mic Băsadura de adevăr, îngrijorare la public. Ei bine, domnilor, grija mea și a colaboratorilor mei a fost și este ca să putem strivi și paraliza toate mișcările, și cu bucurie și cu multă plăcere pot constata că munca noastră a dat rreptive dorite. Sunt vin impresionat de această sărbătorire cu stat mai mult cu cât pentru prima oară găsesc atâta m„.