Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)
1920-11-21 / nr. 222
P«ntru dfKcfitiitir&listrus Ministerului luetran pauli Public«, elaborat da Asociația generală a corpului dieaotiv di» Ro> mint«, Biletia Iași drept expunere de motive . Prin «cest contact problemele in* vâda*tnt&l*u vor ajunge, ceea sa sânt in realitate, și problema nato mie, problem« care interesează socie tatea Intrangst; tratarea acestor problema nu va mai rămânea exclusiv pe seama „socialiștilor“» cari chiar prin acest fapt sa simt Împinși spre om fel de mandarin*.«!» ohinassac, și ne va fals cu participar*« acelei societăți, oare i fi defnitiv prin generația si de a tne formează tocmai obiectul problemelor puse, Iar is^, alegerea aobțiuilor desigur că vor preasaapăni părerile celor ssabi pricepuți șiobilizațți și nu ea va putea tresa peste cel un adevărat cunoscător in materie, Dar nu numai societatea va folosi din faptul că va cfiștiga un internaman, anotimp nu prea cunoscut, dar foarte important de preocupuri. Va câștiga gi școală, vara va incita de la locașul invăluit de mistere și inconjarsi cu îngrădiri, cada dascălii stau închiși in programe regdement# gi pedagogie“, inaccesibili și impasibili la tot ce este in afară de zidurile școalei și a programelor și regulamentelor, fără contact cu realitatea socială, fără a se simți mambrii și slujitorii cei mai de seamă ai societății Menirea acestei diaposițiuni cere pe cartea a statornici un început de legătură strânsă și trainică intra comeletata si instituțiunile, para models a zi pa viitorii membri ai si, o legătură, care actualmente nu există aproape de cat in faptul că școala legirenă intr’un buget, care ea echilibrează prin ontribuțiile membrilor sociatății. Lipsa acestei legături se evidențiazâ de altfel și indescrientarea complectă și la nepregătirea pentru viață a absolvenților școlilor noastre, cici, crescuți la atmosfera închisă a unor școli organisate de „Stat“ fără participarea societății, nu-și pot găsi salvarea «ie căt la acelaș Stat in funcțîunile plătite da el. 5. Mari și delicate probleme se pun învățământului public din Romania Nouă prin faptul că trebueai «a aibă sn vadeva gi școlile minoritățiior etnice și cele confecionate. Pentru a a găsi o soluție echitabilă gi problemelor acestora, când se va discuta chestiunea reorganizării invățâmintului din toată țara; și tot** odată ca dovadă că nu ignorăm importanța gî greutatea probleme*, se puse prin proiect introducerea unor reprezentanți ai școlilor confesionaile gîala minorităților etnice în comite* tate gcelare regionale și in comitetul central. Alte modificări mai Însemnata adu te •itt af anii actuale sunt următoarele : 6. Casa Școalelor și ei Culturii Poporului, care pănft zeum formează o administration ® independentă, a fost pusă suit’o mai strânsă legătură cu ministarul, Sindagesatii pe aessag treaptă cu celelalte servicii mari din administrația centrală; totodată se preveda și eci o descentralizare și trecerea unei părți din atribui unile ei asupra directoratelor regionale, care deci vor avea gi căte o secția a Casai Școalelor. iii»Motivele, care au determinat emisiv inovații, cu toate că ne dăm seama de foloasele mari ce a adus gcosiei si culturii poporului in general a avuta instituție, mai ales in ultimul timp, avut următoarele in primejdios a lăsa o iret’tzție atât de importantă numai pe seama conducătorului ei fără alt amstec și «out* oi, de cât ai ministrului, oara an ata timp pentru aceasta; dacă »ab actoria conducere această imtiteție a dat gi dă roade tune, tot ea a conceact in trecu* ei gi roadele negativa el a acestei stări da lucruri. Ai*i : La istreport conflicte și încălcări de atribuții ea» se desfășoară o muncă dublă și obstnitoara cr Stărmdn sa câte odată acest scop atât in minister, cât și la Casa Șocalelor. Sa&ii Ses S Ultima Oră mmmimisimm PROIECT DE LEGE era 19 nr. —■ Prin fir telegrafic— RIVl totat* igatit&Itoi țfe lîigaria. Lyon 2 ® Roembrie [Raportorul tratatului de pace de la Trianon, cu Ungaria, a acordat un interview ziarului „Le Matin“, prin care cere ca aliații să convin dă urgență la revizuirea tratatului cu Ungaria. ju>To-u-1 ifMTrem gxec Dsoisrailis ® noului prim tztimistru _ Ait luat 20 Nodmbrie Noul cabinet grec Rkadis a depus eri jurământul, in prezența și a Reginei Olga.* Honi prim astihastru a făcut ziarelor deoprijia că asausția ce*i se adaoc că ar A filogamus n ests iîi exacta, Venizelos la Hizza Aîons 20 Noassb?18 Fostul prim mi aisim Weisszelos sz pleuat la Nizza» Cu osfiziunau planârsi sate, ® n sv«floc altor omfii inim «sale tísue grupuri tip manifustansl, wenizellșil și ratiștim Atena 20 Naesnbr’e Ziar «Se scapu că atât Ffunț« căt și Angiia se opui formal și reîntoarcerea la Tronul Greciei a fostaUii Rage Constantin. Bolșevicii au ocupat M Minsk Lyan 20 Noimbria. — Sa anunță că trupele bolșevice au ocupat Minsk O nouă fuziune București 20 Noimbrie. — Se pretindă că d Al Vaîda tratan ă din nou cu fruntașii Federației, in vederea unei munual ca partidul* național. 8 AL A CINEMA S 1 1) O L I Zilcie 2 mátíüeiiri 1* 3 și 5 jam, și seara Ia ora 9 jam. Astăzi și in zilele următoare va rula NOU PREMIERA o or'o NOU , ZLiza.d.ex REQULE fUnSULUI in celebral film VmfememmtM ce« Comedia in 6 tote d« TRISTIAN BERNARD a *ossoe so a sononiono esonionionononotio MonoMO Programm vusor: „VL.XV8“ cu 82 acte, magâzine aventuri. „VATA ROMANEASCA“ INSTITUT DE EDITURA, ARTE GRAFICE LIBRĂRIE ȘI PAPETARIE SOCIETATE ANONIMA Deplin Lei 6.000*000 ,• 'vxsjécíaksaw' PROSPECT KERIINI PENTE? MEIREA CAPITALULUI LA LEI 20.000.000 Conform deciziunii Adunării Generale extraordire DIN 3 OCTOMBRIE 1920 Societatea „VIAȚA ROMANEASCA“, după aproape un an da existență, poate privi cu încredere viitorul. Născută diătr’o imperi căsă ne voia culturali, in urma lărgirii griiiilor țării, ea a fost întâmpinată pretutindenios căldură, lucru ce constitie ca indimn sufletesc pentru conducătorii săi ca să facă din ea o puternică instruire, mentă să contribue la risipirea imaericului ce pîtțește încâ in îatgă mîscră dceapra țarinților noa*tre. Fireirea e? trriită ce s’a fettt revistei „VIAȚA ROMANEASCA“, centrul de închegare al socetății*a intreest osi pe iștoptare. Mărginit decœ scindatâ la un un srfr de TO.CCO tîemplare—din prina greutaților de producție și * lipsei da hârtie—tirălui revistei in curând va fi tot elder «bălmărit, ca or» al« a numeroaselor jertri, venita zilnic pâr a și din cele mai ■Îndepărtate colturi *Ie Kt măntrum ni. In jurul acestei mari publiciții, s’a iernat „asooiați» literari și științifică „VIAȚA ROMANEASCA“, având până astm jext« 120 membri-nume dintre cee »îi on* osente in tâmpul literelor, artelor și științelor romă* negrî—atigurându t-e astfel Ravnei o constfntati variată coaborara. Pa terenul editoriéi, Societatea „TIATA ROMANEASCA“ redăugă lucrării« unor scriitori ou reputat e bisa etabiliisra: © LIBRAILEANU, V. FADOVEANU, BD.ATRAȘCANU, M. ODREANU, JRA », ROSETT/, «, CALACTIN’N, GROFASCEANU a unei achii ții nat »nu« lucrăți literere și didactice dif msra viliare, ca: operele ei mplecte ale lui GHEREA Dicționarul Letin-Popru ale lui ION NADEJDE, Cărții« de Cetire pentru invățânăriu', primar a ed-iii I. AL. BRArfESCU-VOINEȘTI, diferits biblioteci pentru copii etc Unite din aceștia tu gi mârrt, altele vor vadea inotrând lumi a tit&rsittî. ba as« merta editura „VIAȚA ROMANEASCA“ a creat o bibliovetă in: teistă „Fii Vtilant»“, men hărosită un ne’ndervn c encsc^ - principiul ai câltulor fiind „SELECȚIE ȘI SFTINATATE“. Ier pentru a râBfâidi gustiü de iertură și a magpie nsazi, ir, curănd va apăra?, tot in această ecuteta, un ziar lurar „VIATA POMINIASCA14, „CURIER SAPTAMANAL“ pos stb I rkeptia od due?read ics MIHAIL SAPOVEANU și MIHAI CARP. * •* ' ■< ..... Pentru ca întregul edificiu să fie stezet pe baza solde, comerțul de l btărie și papetăria a fost sAtisificat, trănduse măsurile necesara pentru calitersma „VIAȚA ROMANEASCA“ din Iași, că devie centrel cel mai in dtcet de t proi» zitara psitsti PASARABIA, BUCOVINA și Întreaga MOLDOVA. In sfârșit, in timpul din urmă Societatea a cumpitvt în Iași, Strada Vasile Alexandri, un teren de 2 800 m. p. pe vors a gi inceput constricția Palatului Soaltirți. In curând el va adăposti institutul nostru da arte grafi«», cu cele trei tipografii- proprietatea Societăți,— cu mașinile rotative, cumpărate in uiuífe și timp, cu bmsourile comerțile redacționale, administrativa, etc. Dar planul sortra pentru creșterea cititurii raționale era prea vast pritin ca să ne mulțămim numai cu intreprnderea comercială și indes* triais «Un Sast. Glad au început realistea lat. as» rftst oi iiHfflfii i* activitate este stil da întins, iar forțele colaboratoare atât de mari, în efet smourii noastre « trebuit sa i se dea cu totul &Re proporții da sat cais Snij Saiai Ba simțea aevea ea să uibe tutora Seim și in Capitala României filsh și dansee» asa cumpărat în Bucaregti Libraris Alesley & Comp. cu tosta anexele ei. Intreprii defan Alcalay est» aunoscută mai ales cu o puternică Casă «datorială Fondul ei com«roal, devant proprietatea Societății, «a doua puna din Magazinele de dassaoera din Caisa Victoriei 37 și Str. Lipscani St ; Instituții de arte grafici „Universala“ din Str. Covaci 14; Depositul de Mărfuri din Str. Matei MiUon ; Depozitul din Str Cobălcescu No. 9 ; apoi intreig« Editură literară, âidschrift, științifică și juridică (Codul General al României de G. Hamangm, Codul de Comerț comentat și Biblioteca juridică de M. A Cusnîtrescu), cu răspândita „Bibliotecă pentru toții", această eciclopedie cuprinzând peste 1000 de lucrări diferite, cure ee grafie« astăzi in mănua tuturora, cu bibliotecile „LUMENI „LUCEAFARUL“, „COLECȚIA ALGALAY“, „BIBLIOTECA AGRI«ALT ©RUL»I ROMAN ®, etc. etc. £ » Istriprindarea ALCALAY, contopindu se on orasurile noastre din laș», Societatea „VIAȚA ROMANEASCA“ a câștigat pe lăngă elementele directive de păpă acum și conducerea d Iui A. MICU ALCALAY, fostul proprietar al lírasei ALCALAY , COIîP. yreeam și a d lui SIMON BENNEMISTL, Director« și procurator al vendei firme. Societatea noastră devim setfel o forță de mână întâia, care poate @apar«eada acuma la reaua a* rea pionuri or sala de estivitate, ca mai multă rîvnă și cu o deplină incredera in izbândă Pentru a valorifica insă tasta aceste achizițiuni și întreprinderi comerciale, pană ucitma in conformitate cu nonele cerinți culturale ala țării. Consiliul de Administrație in ședința Ba din 8 Septembrie și,Adunarea Generală extraordinară din 3 Oitosnbrie art aapeda «orirea capîta’ului său social la 2.OQ ©,@SO iei. r * i Pantru acest scopae emit 2S000 acțiuni a 500 lei valoarea nominală, p* caranida Lei 520 fiecare sațiunî, din oara Lei 500 pentru capital și Lei 20 eda’.tuebla emisiunii. Jumătate din acțiuni anal aparittive și insaltată la purtător. Din aceste 28000 acțiuni, 16.200 sunt rezervate d-lui A Micu Alcaloy, iar restul de 12800 se dansa subscripts publică. Vechii acțonari au dreptul de a obține o acțiune nouă pentru fiecare acțiune as ijoseda. Acțiune pentru care nu se va exercita dreptul de a obține, rămân la dispozițiunea Consiliului, care va decide de repariție, «am va crede de cuviință. Subgierile se fac in zilele de 22 - 3 © Noembria 1920, la Sediul Central „Viața Românească”, Iași, Strada Lipișceanu 33; la Sacursîli Societății din Looinești, Librăria Alsalaj’, Casei Victoriei 37 și Strada Lipiasni 8S, Cercul D dücidla din Iași, strada Lapușneanu și La urmatoarele bănci: Banca Marespressh Blank . Co , București și la toata sucursalale sale, Banca da Scont a României și la sucursalele sale, Banca Cosaețului din Craiova și la sucursalele sete Banca da Comerț și Credit din Praga, București. Banca Naițimii, Bucarești. Bînca Frisase Romănă, București și la sucursalele gala. Banca Fortana, București Bancs Sindicatului Agricol Ialomița, București. Banca Moldova, Iași, Chișinău, Galați, Sinea Dacia, Iași; Banca Centrală pantru Comarț și Industrie, Goj. Bina Oltansioi din Gravova. Bîîîos Central, Pioașa. Centrala Bindl or din Profinaie Str. Bursai 2 și 1* afilialele seif: Barța da Coese ț și Agacattra, Galați; Banca Economia din Focșani; fie«eB Moldovei de Jos, Bârlad; Banca Comercislă T. Severin; Banca Frăția din Focșan»; Banca Citulni Slatina; Sanca Romanați, Caracal; Banca Populară din Pitești; Banca de Saont, Craiova; Banca Bârladului Bârlad; Brnos Sindicatului Agricol, Tscaci; Banca Cameralului, Bacău; Hence Covurîu?, Galați; Banca Burăuîni, Bazfu; Banca Râmnicului, R. Vfilean; Banes Milcov, Focșan; Banca Garpați, C Lung; Banca Moldovei da Sad, Dorohoiu; Banca Vladile, Caraea1. Fiecare subscritor va depune la subscriere o sumă de !el 220, din fire lai 200, ca prim vârsămănt ssupa capitularii și lei 20, cheltaelite di ensisione. La această sumă de lei 200, se bonfisa imediat o dobăcdâ din 9 ia snti pe an, calculată dela data de 30 Nombrie și până la 31 Decembrie 1920. Rasial de lei 800, pentru fiecare acțiune, nu meș să să fie vărsat la 1—16 Ianuarie 1921. Se pot primi la subscriere și văm&minta integrale In aount caz se bonifică imediat, la suma de lei 500 o dobândă de 9 la sută pe termenul de la data de 30 Ncembrie și până la 31 Decembrie 1920. Rațiunile beneficiaze de întreg dividendul anului 1921. Subscrierile se fac pe antume imprimate, puse la dispoziția enbsariitoriloor de oasila unda ea fals subsererea și oare vor elibera fiecărui enbsarbitor o diitanță ?Proviso?la. Artinuf e difinitive ce vor el bara odată cu vărsămăritul de la ÎS Ianuarie 1921. CONSILIUL PE ADMINISTRAȚIUNE: PREȘEDINTE: PETRU PONI Președintele Academiei Romăne, Președintele de onoare al Asociației Corpului Didactic din Roaănia, fost Ministru. VICE-PREȘEDINȚI: C. ALESIU MIE ALL SADOTEANU Advocat, «sara proprietar, fost Senator Literet MEMBRI: C. STERE, Profesor Ürnyszertar, fost Președinte al „Sfatului Țării” din Bastrebis ; M. SSULESCU, Profesor Universitar, Consilier la Benco Marmoroso Bisuk & Co, fost Ministru; W. DINIRMAN, Director al Bancei Marmorosch Blank Jt Co. ; AMÎCU ALCALAY, mare proprietar, mare industriaș, fost proprietarul și coKdncatorul librăriei Alossfy & Com din București; PETRU ILIESCU, fost preprietar al Tipografiei „Daca" și al Librăriei „Nouă” din Ieși; GR T. COANDA, Directorul Băncii Fopulare" din Pitești, Consilier la Banca de Scont a României, genelor; G. IBRAILEANU, Profesor Universitar ; Dr. P. CAZACU, Medi: fost Președinte «1 Consiliuri! da Directori din Basarabie; 1,1MONESCU RIMNICEAIîlî, Prședinte!e Con» Bilimni da Admsinistrîțe *1 Băncii de Iiometrie și Credit din Praga, mare proprietar, fost Daputet; ȘTEFAN GHEORGHIU (Huși), mare proprietar, mare industr sș, fost Senator; I. R NEGUȚ, Director al Băncii „Economia” din Forșani; D. D. FATRAȘCANU, literat, fost Deputat CENSOR 1: GH GR. GHEORGHIU, Profesor, Iași; C. BOTEZ, Profesor, Iași; Dr. AUREL CRACSUNESCU, Profasor, Sibiu COMITETUL DE DIRECȚIUNE: DR. FATRAȘCANU, Adsimietrstiv DeDgst Sta srs>r și Reprezentantul General al Societațiia Bușutigii; A.HTCM ALCALY, Administrator Delegat și Director Generalas C»mț; PETRU ILIESCU, Administrator Delegat tehnic și cimercial; SACHE PETREANU, Director General Administrativ ; SIMION BENVENIST?, Director Comerciel -—.»igM»"' —------—____— Firul telefonic,Iași,București fiind deranjat, s’im putut convorbi astăzi cu corespondentul nostru din Capitală. fieintoacerea Regelui Constantin CsHia#în strada f[01 7 sau the Aeror ® vânzare sa pot ocupa chiar acum. In Simién Speranță 8 tina eapă de vărsare bună pentru schimbași și trăsura inimal și doi. Ha Himar^ 0 vn0* WC VÎSlik^IC și oasele din S$r Gord 4. A se adresa in curte. Oiatina ELISABETA. — Str. Găodn ~ Astăsi in matineu'dei star# ~ Copiini fericire! — £'AU — Inima de mamă Puternică dramă in 6 sote In rolul prim spare celebra ai grațioasa tragediană d-ra MIA MAV Cinema SIDOLI. Societ: Miriști Astăzi in matinasm și getret Max Linder In celebrul him Cafeneaua ceai mică Gomtdie in 6 acta de TRISTIAN BERNARD.,