Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)

1920-11-21 / nr. 222

P«ntru dfKcfitiitir&listrus Ministerului luetran­ pauli Public«, elaborat da Asociația generală a corpului dieaotiv di» Ro> mint«, Biletia Iași drept expunere de motive . Prin «cest contact problemele in* vâd­a*tnt&l*u vor ajunge, ceea sa sânt in realitate, și problema nat­o mie, problem« care interesează so­cie tatea Intrangst; tratarea acestor problema nu va mai rămânea exclusiv pe seama „socialiștilor“» cari chiar prin acest fapt sa simt Împinși spre om fel de mandarin*.«!» ohinassac, și ne va fals cu participar*« acelei so­cietăți, oare i fi defnitiv prin generația si de a t­­ne formează tocmai obiectul problemelor puse, Iar is^, alegerea aob­țiuilor desigur că vor preasaa­păni părerile celor ssabi pricepuți și­obilizațți și nu ea va putea tresa peste cel un adevărat cunoscător in materie, Dar nu numai societatea va folosi din faptul că va cfiștiga un interna­man, an­otimp nu prea cunoscut, dar foarte important de­­ preocupu­ri. Va câștiga gi școală, vara va inci­ta de l­a locașul invăluit de mistere și inconjarsi cu îngrădiri, cada dascălii stau închiși in programe regdemen­t# gi pedagogie“, inaccesibili și im­pasibili la tot ce este in afară de zi­durile școalei și­­­ a programelor și regulamentelor, fără contact cu rea­litatea socială, fără a se simți mam­brii și­­ slujitorii cei mai de seamă ai societății Menirea acestei diaposițiuni cere pe­­ cart­ea a statornici un început de legătură strânsă și trainică intra com­eletata si instituțiunile, para models a zi pa viitorii membri ai si, o legă­tură, care actualmente nu există a­­proape de cat in faptul că școala legirenă intr’un buget, care ea echil­ibrează prin o­ntribuțiile membrilor sociatății. Lipsa acestei legături se evidențiazâ de altfel și in­descrienta­­rea complectă și la nepregătirea pen­tru viață a absolvenților școlilor noastre, cici, crescuți la atmosfera închisă a unor școli organisate de „Stat“ fără participarea societății, nu-și pot găsi salvarea «ie căt la acelaș Stat in funcțîunile plătite da el. 5. Mari și delicate probleme se pun învățământului public din Ro­mania Nouă prin faptul că trebue­ai «a aibă sn vadeva gi școlile minori­tățiior etnice și cele confecionate. Pentru a­­ a găsi o soluție echitabilă gi problemelor acestora, când se va discuta chestiunea reorganizării in­vățâmintului din toată țara; și tot** odată ca dovadă că nu ignorăm im­portanța gî greutatea probleme*, se puse prin proiect introducerea unor reprezentanți ai școlilor confesionaile gî­ala minorităților etnice în comite* tate gcelare regionale și in comitetul central. Alte modificări mai Însemnata adu te •itt af anii actuale sunt următoarele : 6. Casa Școalelor și ei Culturii Poporului, care pănft zeum formează o administration ® independentă, a fost pusă suit’o mai strânsă legătură cu ministarul, Sind­agesatii pe aessag treaptă cu celelalte servicii mari din administrația centrală; totodată se preveda și eci o descentralizare și trecerea unei părți din atribui­ unile ei asupra directoratelor regionale, care deci vor avea gi căte o secția a Casai Școalelor. iii»Motivele, care au determinat emisiv inovații, cu toate că ne dăm seama de foloasele mari ce a adus gcosiei si culturii poporului in general a avuta instituție, mai ales in ultimul timp, av­ut următoarele i­n primejdios a lăsa o iret’tzție atât de importantă numai pe seama con­ducătorului ei fără alt ams­tec și «out* oi, de cât ai ministrului, oara an at­a timp pentru aceasta; dacă »ab actoria conducere această im­­titeție a dat gi dă roade tune, tot ea a conceact in trecu* ei gi roadele negativa el a acestei stări da lucruri. Ai*i : La istreport conflicte și în­călcări de atribuții ea» se desfășoară o muncă dublă și obstnitoara cr­ Stărmdn sa câte odată acest­ scop atât in minister, cât și la Casa Șoca­lelor. Sa&ii Ses S Ultima Oră mmm­imisimm­­ PROIECT DE LEGE era 19 nr. —■ Prin fir telegrafic— RIVl­ totat* igatit&Itoi țfe lîigaria. Lyon 2 ® Roembrie [Raportorul tratatului de pace de la Trianon, cu Ungaria, a acordat un interview ziarului „Le Matin“, prin care cere ca aliații să convin dă ur­gență la revizuirea tratatului cu Ungaria. ju>To-u-1 ifMTrem gxec Dsoisrailis ® noului prim tztimistru _ Ait luat 20 Nodmbrie Noul cabinet grec Rkadis a depus eri jurământul, in prezența și a Reginei Olga.* Honi prim astihastru a făcut ziarelor deoprijia că asausția ce*i se adaoc că ar A filogam­us n ests iîi exacta, Venizelos la Hizza Aîons 20 Noassb?18 Fostul prim mi a­isim Weisszelos sz pleuat la Nizza» Cu osfiziunau planârsi sate, ® n sv«f­loc altor omfii in­im «sale tísue grupuri tip manifustansl, wenizellșil și ratiștim Atena 20 Naesnbr’e Ziar «Se scapu­ că atât Ffunț« căt și Angii­a se opui formal și reîntoarcerea la Tronul Greciei a fostaUii Rage Constantin. Bolșevicii au ocupat M­ Minsk Lyan 20 Noimbria. — Sa anunță că trupele bolșevice au ocupat Minsk O nouă fuziune București 20 Noimbrie. —­ Se pretindă că d Al Vaîda tratan ă din nou cu fruntașii Federației, in vederea un­ei m­unual ca partidul* național. 8 AL A CINEMA S 1 1) O L I Zilcie 2 mátíüeiiri 1* 3 și 5 jam, și seara Ia ora 9 jam. Astăzi și in zilele următoare va rula NOU PREMIERA o o­r'o NOU , ZLiza.d.ex REQULE fUnSULUI in celebral film VmfememmtM ce« Comedia in 6 tote d« TRISTIAN BERNARD a *o­s­soe so a sononion­o esonionion­on­onotio MonoMO Programm vusor: „VL.XV8“ cu 82 acte, m­ag­âzi­ne aventuri. „V­ATA ROMANEASCA“ INSTITUT DE EDITURA, ARTE GRAFICE LIBRĂRIE ȘI PAPETARIE SOCIETATE ANONIMA Deplin­ Lei 6.000*000 ,• '­vxsjécíaksaw' PROSPECT K­ERI­INI PENTE? MEIREA CAPITALULUI LA LEI 20.000.000 Conform deciziunii Adunării Generale extra­ord­­ire DIN 3 OCTOMBRIE 1920 Societatea „VIAȚA ROMANEASCA“, după aproape un an da existență, poate privi cu încredere viitorul. Născută diătr’o imperi căsă ne voia cultu­rali, in urma lărgirii griii­ilor țării, ea a fost întâmpinată pretutindeni­os căldură, lucru ce constitie ca indimn sufletesc pentru conducătorii săi ca să facă din ea o puternică inst­ruire, men­tă să contribue la risipirea i­m­aericului ce pîtțește încâ in îatgă mîscră d­ceapra țarinților noa*tre. Fireirea e? trri­ită ce s’a fettt revistei „VIAȚA ROMANEASCA“, centru­l de închegare al soc­etății­*­a intreest osi­ pe iștoptare. Mărginit de­­cœ scindatâ la un un srfr de TO.CCO tîemplare—­din pr­­ina greutaților de producție și * lipsei da hârtie—tirălui revistei in curând va fi tot elder «băl­mărit, ca or» al« a numeroaselor jertri, venita zilnic pâr­ a și din cele mai ■Îndepărtate colturi *Ie Kt măntrum ni. In jurul acestei mari publici­ții, s’a iernat „asooiați» literari și știin­țifică „VIAȚA ROMANEASCA“, având până astm jext« 120 mem­bri-nume dintre cee »îi on* osente in tâmpul lit­erelor, artelor și științelor romă* negrî—atigurându t-e astfel Ravnei o constfnta­ti variată co­aborara. Pa terenul editoriéi, Societatea „TIATA ROMANEASCA“ re­dăugă lu­­crării« unor scriitori ou reputat e bisa etabiliis­ra: © L­IBRAILEANU, V. FADOVEANU, B­D.­­­ATRAȘCANU, M.­­ ODREANU, JRA », ROSETT/, «, CALACTIN’N, G­ROFASCEANU a unei achii ții nat »nu­« lucrăți literere și didactice dif msra viliare, ca: operele ei mplecte ale lui GHEREA Dicțio­narul Letin-Pop­ru al­e lui ION NADEJDE, Cărții« de Cetire pentru invă­țânăriu', primar a­ e­d-ii­i I. AL. BRArf­ESCU-VOINEȘTI, diferits biblioteci pentru copii etc Unite din aceștia tu gi m­­ârrt, altele vor vadea inotrând lumi a tit&rsittî. ba as« mert­a editura „VIAȚA ROMANEASCA“ a creat o bibliovetă in­­: teistă „Fii Vtilant»“, men hă­ro­sită un ne’ndervn­ c encsc^ - principiul ai câltu­l­or fiind „SELECȚIE ȘI SFTINATATE“. Ier pentru a râBf­âidi gustiü de ier­tură și a magpie nsazi, ir, curănd va apăra?, tot in această ecuteta, un ziar lu­rar „VIATA POMI­NI­ASCA14, „CURIER SAPTA­MANAL“ pos stb I rkeptia od­ due?re­a­d ics­ MIHAIL SAPOVEANU și MIHAI CARP. * •­* ' ■< ..... Pentru ca întregul edific­iu să fie st­ezet pe ba­za solde, comerțul de l btărie și papetăria a fost s­Atisificat, trăndu­se măsurile necesara pentru ca­litersm­a „VIAȚA ROMANEASCA“ din Iași, că devie centrel cel mai in dtcet de t proi» zit­ara psitsti PASARABIA, BUCOVINA și Întreaga MOLDOVA. In sfârșit, in timpul din ur­mă Societatea a cumpitvt în Iași, Strada Vasile Alexandri, un teren de 2 800 m. p. pe vors a gi inceput c­o­nstricția Palatului Soaltirți. In curând el va adăposti institutul nostru da arte gra­fi«», cu cele trei tipografii- proprietatea Societăț­i,— cu mașinile rotative, cumpărate in uiuífe și timp, cu bmsourile com­erț­ile redacționale, adminis­trati­va, etc. Dar planul sortra pentru creșterea cititurii raționale era prea vast pritin ca să ne mulțămim numai cu intreprnderea comercială și indes* triais «Un Sast. Glad au început realistea lat. as» rftst oi iiHfflfii i* activitate este stil da întins, iar forțele colaboratoare atât de mari, în efet sm­ourii noastre « trebuit sa i se dea cu totul &Re proporții da sat cais Snij Saiai Ba simțea aevea ea să uib­e tutora Seim și in Capitala României filsh­ și da­nsee» asa cumpărat în Bucaregti Librar­is Alesley & Comp. cu tosta anexele ei. Intreprii defan Alcalay est» aunoscută mai ales cu o puternică Casă «datorială Fondul ei com«ro­al, devan­t proprietatea Societății, «a doua puna din­­ Magazinele de dassaoera din Caisa Victoriei 37 și Str. Lipscani St ; Instituții de arte grafici „Universala“ din Str. Covaci 14; Depositul de Mărfuri din Str. Matei MiUo­n ; Depozitul din Str Cobălcescu No. 9 ; apoi intreig« Editură literară, âidschrift, științifică și juridică (Codul General al României de G. Hamangm, Codul de Comerț comentat și Biblioteca juridică de M. A Cusnîtrescu), cu răspândita „Bibliotecă pentru toții", această eci­­clopedie cuprinzând peste 1000 de lucrări diferite, cure ee grafie« astăzi in mănu­a tuturora, cu bibliotecile „LUMEN­I „LUCEAFARUL“, „COLECȚIA ALGALAY“, „BIBLIOTECA AGRI«ALT ©RUL»I­­ ROMAN ®, etc. etc. £ » Istriprindarea ALCALAY, contopindu se on orasu­rile noastre din laș», Societatea „VIAȚA ROMANEASCA“ a câștigat pe lăngă elementele directive de păpă acum și conducerea d Iui A. MICU ALCALAY, fostul proprietar al lírasei ALCALAY , COIîP. yreeam și a d lui SIMON BEN­­NEMISTL, Director«­ și procurator al vendei firme. Societatea noastră devi­­m setfel o forță de mână întâia, care poate @a­par«eada acuma la reaua a* rea pio­nuri or sala de estivitate, ca mai multă rîvnă și cu o deplină incre­­dera in izbândă Pentru a valorifica insă tasta aceste achizițiuni și între­prinderi comerciale, pană ucitma in conformitate cu nonele cerinți culturale ala țării. Consiliul de Administrație in ședința Ba din 8 Septembrie și,Adu­narea Generală extra­ordinară din 3 Oitosnbrie art aa­ped­a «orirea capî­­ta’ului său social la 2.OQ ©,@SO iei. r * i Pan­tru acest scop­­ae emit 2S000 acțiuni a 500 lei valoare­a nominală, p* carani­da Lei 520 fi­e­care sațiun­î, din oara Lei 500 pentru capital și Lei 20 eda’.tueb­la emisiunii. Jumătate din acțiuni anal aparittive și insaltată la purtător. Din aceste 28000 acțiuni, 16.200 sunt rezervate d-lui A Micu Alcaloy, iar restul de 12800 se dan­sa subscripts publică. Vechii acț­onari au dreptul de a obține o acțiune nouă pentru fie­care acțiune as ijoseda. Ac­­țiun­e pentru care nu se va exercita dreptul de a obține, rămân la dispo­­zițiunea Consiliului, care va decide de re­pariți­e, «am va crede de cuviință. Subg­­ierile se fac in zilele de 22 - 3 © Noem­bria 1920, la Sediul Cen­tral „Viața Românească”, Iași, Strada Lipi­șceanu 33; la Sacursîli Socie­­tății din Looinești, Librăria Alsalaj’­, Casei Victoriei 37 și Strada Lipiasni 8S, Cercul D dücidla din Iași, strada Lapușneanu și La urmatoarele bănci: Banca Marespressh Blank . Co , București și la toata sucursalale sale, Banca da Scont a României și la sucursalele sale, Banca Cosae­țulu­i din Craiova și la sucursalele sete Banca da Comerț și Credit din Praga, București. Banca Naițim­ii, Bu­carești. Bînca Frisase Romănă, București și la sucursalele gala. Banca Fortana, București Bancs Sindicatului Agricol Ialomița, București. Banca Moldova, Iași, Chișinău, Galați, Sinea Dacia, Iași; Banca Centrală pantru Comarț și Industrie, G­oj. Bin­a Oltansioi din Gravova. Bîîîos Centra­l, Pioașa. Centrala Bindl or din Profinaie Str. Bursai 2 și 1* afilialele seif: Barța da Coese­ ț și Agacatt­ra, Galați; Banca Economia din Focșani; fie«eB Moldovei de Jos, Bârlad; Banca Comercislă T. Severin; Banca Fră­ția din Focșan»; Banca Citulni Slatina; Sanca Roman­ați, Caracal; Banca Populară din Pitești; Banca de Saont, Craiova; Banca Bârladului Bârlad; Brnos Sindica­tului Agricol, Tscaci; Banca Cameralului, Bacău; Hence Co­­vurîu?, Galați; Banca Burăuîni, Bazfu; Banca Râmnicului, R. Vfilean; Banes Milcov, Focșan­; Banca Garpați, C Lung; Banca Moldovei da Sad, Dorohoiu; Banca Vladile, Ca­raea1. Fiecare subscritor va depune la subscriere o su­mă de !el 220, din fi­re lai 200, ca prim vârsămănt ssup­a capitularii și lei 20, cheltaelite di ensisione. La această sumă de lei 200, se bon­fisa imediat o dobăcdâ din 9 ia snti pe an, calculată dela data de 30 No­­mbrie și până la 31 Decembrie 1920. Rasial de lei 800, pentru fiecare acțiune, nu meș să să fie vărsat la 1—16 Ianuarie 1921. Se pot primi la subscriere și văm&minta integrale In aount caz se bo­nifică imediat, la suma de lei 500 o dobândă de 9 la sută pe termenul de la data de 30 Ncembrie și până la 31 Decembrie 1920. Rațiunile beneficia­ze de întreg dividendul anului 1921. Subscrierile se fac pe antume imprimate, puse la dispoziția enbsariito­­riloor de oasila unda ea fals subser­erea și oare vor elibera fiecărui enbsarbi­­tor o diitanță ?Proviso?la. Artinuf e difinitive ce vor el bara odată cu vărsă­­măritul de la ÎS Ianuarie 1921. CONSILIUL PE ADMINISTRA­ȚI­UNE: PREȘEDINTE: PETRU PONI Președintele Academ­iei Rom­ăne, Președintele de onoare al Asociației Corpu­­lui Didactic din Roaănia, fost Ministru. VICE-PREȘE­DINȚI: C. ALESIU MIE ALL SADOTEANU Advocat, «sara proprietar, fost Senator Literet MEMBRI: C. STERE, Profesor Ürnyszertar, fost Președinte al „Sfatului Țării” din Bastrebis ; M. SSULESCU, Profesor Universitar, Consilier la Benco Mar­­moroso Bisuk & Co, fost Ministru; W. DINIRMAN, Director al Bancei Mar­­morosc­h Blank Jt Co. ; A­MÎCU ALCALAY, mare proprietar, mare industriaș, fost proprietarul și coKdncatorul librăriei Alossfy & Com din București; PETRU ILIESCU, fost preprietar al Tipografiei „Dac­a" și al Librăriei „No­uă” din Ieși; GR T. COANDA, Directorul­­ Băncii Fopulare" din P­­it­ești, Consilier la Banca de Scont a României, genelor; G. IBRAILEANU, Profe­sor Universitar ; Dr. P. CAZACU, Medi:­ fost Președinte «1 Consiliuri! da Directori din Basarabie; 1,­­1M­ONESCU RIMNICEAIîlî, Pr­ședinte!e Con» Bilim­ni da Admsinistrîț­e *1 Băncii de Iiometrie și Credit din Praga, mare proprietar, fost Daputet; ȘTEFAN GHEORGHIU (Huși), mare proprietar, mare industr­ sș, fost Senator; I. R NEGUȚ, Director al Băncii „Economia” din Forșani; D. D. FATRAȘCANU, literat, fost Deputat­ C­E­N­S­O­R 1: GH GR. GHEORGHIU, Profesor, Iași; C. BOTEZ, Profesor, Iași; Dr. AUREL CRACSUNESCU, Profasor, Sibiu COMITETUL DE DIRECȚIUNE: D­R. FATRAȘCANU, Adsimietrstiv DeDgst S­ta srs>r și Reprezentantul General al Societaț­i­ia Bușutigii; A.­HTCM ALCALY, Administrator Dele­gat și Director General­as C­»mț; PETRU ILIESCU, Administrator Dele­gat te­hnic și ci­m­ercial; SACHE PETREANU, Director General Administra­tiv ; SIMION BEN­VEN­IST?, Director Comerciel -—.»igM»"' —------—­­____— Firul telefonic,Iași,București fiind deranjat, s’im putut convorbi astăzi cu corespondentul nostru din Capitală. fieintoa­cerea Regelui Constantin CsHia#în strada f[01 7 sau the Aeror ® vân­zare sa pot ocupa chiar acum. In Simién Speranță 8 tina eapă de vărsare bună pentru schim­bași și trăsura in­imal și doi. Ha Him­ar^ 0 vn0­­* WC VÎSlik­^IC și oasele din S$r Gord­ 4. A se adresa in curte. Oiatina ELISABETA. — Str. Găodn ~ Astăsi in matineu'd­ei star# ~ Copiini fericire! — £'AU — Inima de mamă Puternică dramă in 6 sote In ro­lul prim spare celebra ai grațioasa tragediană d-ra MIA MAV Cinema SIDOLI.­­­ Societ: Miriști Astăzi in matinasm­ și getre­t Max Linder In celebrul him Cafeneaua cea­i mică Gomtdie in 6 acta de TRISTIAN BERNARD.,

Next