Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)

1920-11-25 / nr. 225

Ultime informații •Slh Ș? Dm ev in ve­nim muH se nfeveŭ țtreșit.cfr propaganda germană din Gr­yeia-cunoscu­tă deja de multă vreme­­f a adm căderea lui Venizelos. Rep­tila germană veghea mereu, impede­­când menținerea la putere a mare­lui cetățean Venizelos care salvase Grecia. Așa incât pare cu totul ca­­raghiasă depeșa din Berlin care a­­nunță că Germania se ține intr’o re­zervă absolută in ceia ce privește a­facerile Greciei. La agapa „Sindicatului Ziariști!«“ da Sâmbătă V au ținut admirabile cu vfiitări pa cari, din lipsă da spațiu, an le-am putut ram» a­di­căi foarte asociat. O irnagoga, cuvântare a rostit și d Dr, Blumenfaid de la OPIN?». Prezența orifratel ei noaîrts la agapă arată că d-sa e ban camarad, căci n’a ținut seamă, când a­­ vorba da a sărbători un ziarist, de uneia poli* mici da­­ prattfi. Explicănd part­ o:pa­t­raa ea ia agapă, d. Dr. Blumenfeld a declarat să dacă a dus o campanie «'»litri» ponarului, aaesata a făcut’o pe basa unor informații eronate. Aceasta sm s's’o și noi su dares da saană a agapei. L a fost iu intenția noastră de a educe vreo igniredia tinsului nostru confrate. „Sâmbătă 23 Noembrie a o, os­ a 4 p. «a, va avea loc adunarea generală a Sos­etății Piima Săraci­»« din laș», in localul Uaivsrsităței (amfiteatrul da Fiziologie) in ordinal zilei fiind : Darea da o samă de activitate a So*­otttății ps anul financiar 1919 . 20 Descărcarea Cossitetulnl de gasti­unea anului financiar 1910 20. Ori ca alte chestiuni ce se vor mai ivi și discuta pentru bunul mers al Societăț­i. •es Buie la Membre, precum și toate persoanele cari sa interesează de marșul societății sânt rugate a lua parte.“ — a — DE­ LA TEATRU.­­Aseară s’a ju­cat „Păpușile“ de Pierre Wolf cu roții Braborescu. Intrarea In­sesnă a d­lui St. Bra­borisem, ca­re apare pentru față,a oară in tesastă stagisse, a fost sa­lutată de public cu o prelungită sal­­vă de aplauze. Ficatul actului a­­ill lee, monstru­ jucat de roții Braborescu, e provocat un entuziasm indescriptibil. Artiștii au fost rach­iu iți la rampă de 10 ori casa artistă d­e« Crom­wald a făcut o frumoasă eresi­a in d-ua Jus­»y. — % Furtul de la biserica „Mitocul Maicelor“ Astăsi din ion­ață poliția a fost în­științat despra un­iun ca e’ar fi comis la breadca „Biotocul Maicelor“ din Str. I. C. Brătl­asau. S’a er­at că o as­uma Elisabeta Eremie, servitoare la uu dos» al al atestai biserici, a intrat cu chei po­trivita in biserică și a furat rstă­­noapta din m­untrul biasricei o erupe. Se pare că de acest fort nu e..te străin un si­ldet, prie ea al hoaței. Poliția e pe urma ti. D. medio vtterirar Chrtja fest­ti­talar la c­ircomscr. Vlădeni jud. I«gî, *a det?»ș»sta până la noi dborsitieni, la județul Constanța pentru tombe­­teraa epizootiilor, controlul stațiemi­­lor de morță și diferite opirtțiani in legături cu această activ­tate. D . medic veterinar Iași, se însărcinează cu logea cu din suplinir a ser­viciului circoasaor. Vlăduși j. Ieși, D medio vetariner Giorgescu Au­tonom ss ias&roini a­ ft­na condirerva stfțicnii de montă din orașul Ibș\ 9 nuia linie ferata in Basarabia cu scopul de a se «trărge legătu­rile tont »foc dintre Bagf­raba și ve‘ chiul Efgat in IpsoSsi c» Moldova, s’a lust in discuție și se speră aâ dt’ via i­­­urând faptimîe p’njjil proeotuî ds a as pună­m .Acu­l&ț:e o nouă Li­­nie ferată Vărgin* L’pscani. A­cestă Hei ® va decor­ni intrig cordul MW dovsi «etând și prin Rid­iuți. Greutatea probliHcd insă fosstămn lipsa fondurilor ce reieșită pentru eterBtă întreprindere », după cât sunt ta» infoirB Bț! Guvernul intenționează da­r reccesiona sfersîă lucrare «ne: societăiii paniculare din pie­tra Mtiji 23 Kteiabrie sears pe Strada Lapegneanu intro 1 piătia Ounștein gi­s.brim­a Șaiaga intee erele­­ 1 și 7, un port EfeuiHe conținând bani, mai multe borderou în de îe.­to op st­r. Pătreva chitanța » sec, de asigura e Ancora ș o chitanță ce depunere a Dâned Iașilor Gis.rcrdl este «ugtt »­și piesera banii și a aduce firi viicare pentru el, la c­­­­aotele Titu d ’«tirícia profesor Str/Lăpușneanu No­u» ii.­O via­ s [UNK]JnTÎÎSÎĂfcKÂV ,31.H-.-.* Ultima Ora mm mm­mmmmma Ofm Mm Mi, — jfrin fir telegrafic — Comunicat­ bolșevic din 20 Noembrie Ghișioasa 24 Noembrie. — In sectorul Mazăr armata noastră a fortificat fluviul Pripat și se luptă pentru ocuparea­ orașului Mîzăr. In sectorul orașului Recita, trupele noastre respingând inamicul, l’au forțat să se retragă inspre Răul­ Pripet. In luptele dela 10 ÎS crt. noi am capturat 1400 prizonieri, pe Balahovici, 40 ofițe­i, 32 mitraliere, 2 tunuri, un mare număr de arme și trăsuri ds­n absistență. Ofensiva noastră pe­­ Cruntul C­re­șteni Marăr, are succes alter* nativ. Mai k Vert șoi am res­u­si pe inimi-3, care se retrage spre fluviul Bug, la Sectorul R&meiei?.*PodolstG«rmate noastră a trecut ’zona neutră, ' la sectorul Grîmeea liniște. Sa continuă ca înregistrarea prizo­­nierilor. (Sf. T.) üistria n­ ® Atiela Tigh­ns 24 Noembrie Persoa’je sosite din Ruși sovietista spun că starea alimentară este atât de defi­­slă, încât populația se omoară pentru o bucată de pâine. Țăranul ascunde toate g­ânele și nu îe dă decăt la schimbul altor lucruri. Banul este aproape ca tot­­ scos din circulația. lăhl front­iersalul la Cernăuți 34 Noembrie Noul Front de luptă *1 armatelor ucrainiene este Noua Suliță Cunaiosca, Prostorov. Minist­rul d­e război */* mutat la Volutxclska, iar celalte minis­tere 1» prodex, lăngă Came­netz. Ge­neral»! Divincenko comandantul faimoasei divizii de ier Zelinss, a fost făcut prisonier de bolșevici’ „VIAȚA ROMANEASCA“ INSTITUT DE EDITURA, ARTE GRAFICE LIBRĂRIE ȘI PAPETARIE SOCIETATE ANONIMA Capital L&1­6.000.000 PROSPECT DE EMISIUNE PENTRU MARARIA CAPITALULUI LA LEI 20.000.000 Conform deciziunii Adunării Generale extra­ordi­nare DIN 3 OCTOMBRIE 1920 Societatea „VIAȚA ROMANEASCA“, după aproape un an existență, poata privi cu încredere viitoru . Născcta dintr’o im­perkasă nevoie cultu­rail, in­subi lărg­iri grivițelor țării, ea a fost întâmpinată pretutindeni in căldură, lucru ce constitie urs indinna sufletesc pentru conducătorii săi ce ea facă din ea o put rnică instituție, men­ta să contribte In risipirea istunericului ce plcte^ta­ insă in largi măsură d­rsupra țarinelor noastre. Psimisa este ai&stat ce s’a fatei revistei „VIATA ROMANEASCA“, centul da închegare ai societății a întrecut ori­ce așteptare. Mărginit de­ om mdată la un nu­xtăr de 10.000­­ semplare—orin^ pr­cina grectăților de producț a și e lipsei de hârtie—tirajul revistei in țurănd va fi considerabil mărit, ca umarts a nussseroaselor cereri, venite zilnic pără și din cela mai îndepărtate colțuri die Romăuin Kuzil. In jurul ecsetei mari publicații, t­­’a fores­at „Asociația literară și știin­țifică „VIAȚA ROMANEASCA“, având pănă acum peste 120 membri -nnsai dintre cele mei emoatuta in timpul literelor, artelor și științelor romă­­nești - asigurăndu f­e astfel Rev­s­ei o constenta «variată colaborare. Pe terenul sditorii), Socieetatea „TIAȚA PIOMANEASCA“ pe lângă lu­crările unor scriitori cu reputat e bnine stabilită ca: G. ÎBRAILEANU, V. PADOVEANU, D .­MATRAȘCANU, M.­­ODREANU,­­RADU­­ ROSETTI, &. GALACTINI, G TOPARCEANU a mai achia­t mai aju­te lacră i li­ ersre și didactîf* d? min valoare, re : • trete et mipieote als ki GHEREA Dicțio­­nari­ Letin-EpsiBan al d lui ION NADEJDE, Cărții» de Cetire pentru Invă­țăm­ântu* primar ale d*ki I. AL. BRATESCU»VOINEȘTI, diferit» biblioteci pentru topit ,to Unele din acestea tu și »părut. »Ițele vor vedea in er rând lumk­a tiparului l­e ast­menta editare „VIAȚA ROMANEASCA“ a creat o bibliotecă moteieta „Foi Valsa temeniiâ eâ eif­â cu hej>>doeln<e »cotes, - pr-namp­ul și călăuzitor fi­i­d „SELECȚIE ȘI EFTINATATE“, Iar pentru a răspăedi gustul da lectură și­­ n ma’tie »ari ’» cmâ nd va apărea, tot ln această editora, la m­arl­erar, „VIAȚA ROMANEASCA“. „’ URIER SAPTA II ANAL“ pas sub priceputa oorduotri a d­lor MIHAIL SAD­OVEANU și MIHAI CAR?.­­ * Pentru ca intregul edifuru să Le așezez pe lotz« solda, cemeițoi da 1 b­ă vie și papetarie » idk iet&neificat, luăndu se masările necesare pentru ca librăria „VIAȚA ROMANEASCA“ din Iași, să devie central cel mai in­dinat di I­prou­zic­nare pu t­n BASARABIA, BUCOVINA și întreaga MOLDOVA. In sfârșit, in timpul din urmă, Societatea a cumpăra­t la Iași, Strada Vazile Alexn­dri, un teren de 2­800 m. p. pe cara a și imeput c.natrnsti& Pair lu­­i Poate« fi. în os. and ol va­rdi­ posts institutul nostro da trie gra­­the, cu cele trei tipografii- proprietate» Sos­etăț­i,—cu mașinile rotative, cumpărate in nuimat timp, cu b­u’pariln cr merg ale, redn acț­onale, adminis­traț­ie, etc. Dar pleno! nostro pentru creșter­ea ru­terii naționale »la prea vest p?nîm­­ea sfi­­ne »oiță»!» numai eu intreprinderea comercială și indes­­trialii din Ieși C­ ăsd am fne?pot reali­asea tu , am văsui că tarenul de activitate este atât de intins, iar forțele colaboratoare atât da mari. in alt afacerii noastre a trebuit să i se dea pu terei aBe proporții de căt e«­s­inîisele. Se simțea »evoe ca să oa ?t*.tornisim și in Capitala României Mari §1 de aceea asa cumpărat in București Librăria AlcsB­y & Comp. cu toate anexele e. Intreponderea Alcalay este cunoscută mai ales cu o puternică Cant editorialfi Fondul ei comercial, de­ven­i proprietarae S­ocietăț­i, ce compune din : Magazinele de desfacere din Calea Victoriei 37 și Str. Lipscani 88 ; Instituții de site grafica „Un veran­a“ din d­r. Covăsi 14; Depozitul de Mărfuri din Ste. Malet Mislo G ; Dapositu­ din Str Cobălcescu No. 9 , apoi Lî Legii Editură liter­ară, dida­ctică, științ­iică și jurideâ (Codul General al R­mâniei de C. Ilasaangîu, Codul de Comerț comentat și Bibiioteca juridică de M. A. Dumitrescu), tu îă păndita „Bibliotelă pen­tru toți“, această enei clopsi­te cuprinzând peste 1000 de­ km-utri diferite, care sa gisesa antixi in mănila tuturora, ca bibliote.d­e „LUMENI „LUCE­A­FARUL“, „COLECȚIA ALCALAY“, „BIBLIOTECA AGRICULTORULUI ț ROMAN“, etc, etc. latreprindfirea ALCALAY, eoatoplodu­ aa sa oraab­i&ilil­apaetra din lași, apd­atataa „VIAȚA ROMANEASCA“ a câștigat pe lingă sletteatal» directive de pătrâ aaam și noaducerea d­lui A. MIOO ALGALAY, fost și proprietar al firmei ALCALAY , COMP, pranaai și a­l lui SIMON BEN­­VENISTI, Directo­rul gi proc­urator al vasbei tli»e. Societatea noastră davi­­da istfsl o forță da aăna intfita, cars poata să purseadă acumt la rsausa­­rsa planari or sala da activitata, ca mai multă rivaă­gi ou o deplini In ara­dera in isbăndă Pentru a valorifica insă toata aceste «chisițiuni și intra­­prinderi comerciale, panăndu-se in conformitate cu nonele cerind­ culturale a'a țării. Consiliul de Administrație in ședința sa din 3 Septembrie și Adu­narea Genarală extra­ordinară din 3 Octom­brie art au decis mărirea capi­talului său social la 2OQQQ.000 lei. f * Păstra acest scop s ® emit 28000 acțiuni a 500 lei valoarea nominală, pe cursul da Lei 520 fis­cara acționa, di­n oara Lei­ 500 pentru capital și Lei 20 ehs Hueling ,emisiun­i. Jumati­ta din acțiuni sunt nomitative și jumătate ia purtător. Din aceste 28000 acțiuni, 15.200 sunt rezervate d-lui A Micu Alcalay, iar restul de 12800 se dau in subscripți publicat. Vechii acționari au arostul de a obține o acțiune nouă pentru fie­care acționa ca posadă. Ai ț’saila pentru care nu re va exercita dreptul de a obține, rimăn la dispo­zițiunea Consi iului, care va decide da re^artii e, «jum va fi redî da paviinți Sabso iunie nu fac ii zi »elfi tfe 22 80 Noembrie 1920; la Seciul Cen­tral „Viața Rost Ansastat“, Iași, Strada Lapușneana 33; la Secarit« Socie­tații din Bnennetti, Librăria Alaalay, Ca­s­a Victoriei 37 și Strada Lipsa&ai­p§; la Geroni D danția din Iași, strada Lapușnemb și la urmatoarele bănci: Banaa Marmoros­ch Black . Co, București și la toata sucursalale sale. Barca de Scont a Rominiei și la sucursalela sale. Ba­nca Corse țului din Crciova și la sucursalale se ia. Basca de Comarț și Cred­t din Pifaga, București. Banca Națiunii' Becaregt5. Banca Franco Română, Sucurești și Îs sucursalela sala. Bașca Fortuna, București , Banca Sindicatului Agricol.Ialomița, București. . Banga Moldova, Iași, Chișinău, Galați. JS­ncsi Daaia, lap’ | Sarbca Cad­rală pentru Com­erț și Indust­ie, C­ol. Bis­a Olteniei din Craiova, Linea CenteriS, Pioești. Centrala Băncilor din Provinsia Ste. Bursei 2 și ss afiliatele sale : Sarca de Com­erț și Agricultură, Galați; Banca Economia din Pocșani; Besen Moldovai da Jos, Băraoi; Banca Comerciala, T. Severin; Banca Fra­­ții din Focșani; Banca Oltului Slatina; Banca Rom­anațî, Ceraaal; Banca Populară d­in Pitești; Banca de Sc­ont, Craiova; Banca Bărladului Bârlad; Banca Sindic;taim Agricol, Tsecoi; Banca Comarciului, Bacău; Banca Co­­vurlui, Gal ați; Banca Buzăului Buzai; Banca RăsunNului, R. Vâlcea; Banca Milcov, Fojșan­; Banca Garosil, C. Lang; Banca Moldovai de Sat, Dorohoiu; Badi­a Viad­is, CîirăGa’. Fiecara subscristor va depune la subscriere o sumă de tei 220, din ca­re Isi 200, ca prim vârf străat asupra ospitalului și Isi 20, ohaltus lils ds ss sâiaiîine. La­ această sumă ds lai 200, sa bon­ină imediat o dobândă de 9 la sută pe an, an­ cu!*tot de l­a data de 30 No m­or­a și proft Îs 31 Denesabcle 1920. Restul de lei 800, pentru fiasăra Sîțiua ®, arsta­ sa să fia vărsat la 1—1& Ianuarie 1921. Se pot primi în subsorire ei văm­&an­ata integrale In acest oes se sce­­nifică inaedi RS, la suma de Isi 500 o dobândă da 9 la sută pa tsi ®ienal dsla data de 30 Noembrie și pănă la 31 Desasabrie 1920. Acț­inii ® baneficiasi ds intrag dividendul sanlai 1921. Sabäcrierile se fac pe scrime imprimate, puse la­ dispositis substriito­­rii v de cassia unde sa face cabscr­eras și care vor e libera finofirul subsorb­­tor o chitanță provisor e A­tind­­e definitive se vor el bara odată cu vărsă­­mântul ab la­­ 15 iacubrie 1921. COn­SIL­IUL DE ADMINISTRAȚI­UNE: PREȘEDINTE: PETRU FONI Președintele Academiei Romaniei, Președin­tele de onoare al Asociației Corpu­­lui Didahie din Rovăaie, fost Ministra. VICE-PREȘEDINȚI­­e: ALES­IU MisfÂIL 8 ABOVE­AN , Advocat, marș proprietar, fost Senator Literar MEMBRI: G. STERE, Profesor Universitar, fost Președinta a „Sfatului Țării“ din Brau’ibia; M. SEULESCU, Profssor Universitar, Consilier la Banca Mar­­saorosa B­ank A Co.,­ fost Mulatru; W. DINER­MAN, Director al Bancei Mar­­anorosűh Black & Co.; A­MICU ALCALAY, mare proprietar, mare industriaș, fost proprietarul și conducătorul librăriei Alpel­y & Com An Bnoinegti; PETRU ILIESCU, fost proprietar al Tipografiei „Dacia“ și al Librăriei „No­uă“ din leș’ ; GR T. COANDA, Directorul aBânnii Populare" â­n P.nești, Consilier la Baste­da Scoot a Rom­ăniei, Senator; G.­IBERILEAJSU, Profe­sor Universitar ; Br. P. CA­ZĂCU. Me­di­­­ fori Președinți­i| Consiliului de Directori din Basarabia ; I. SIM­ORESCU RÎMNÎCEANU, Președintele Con­­siliului de Administrir­e el pândi de Industrie și Credit din Prag­a, mare proprietar, fost Deputat; STEFAN GHEORGHIU (Hig ), mare proprietar, mare industraș, fost Senator; I. B­REGUȚ, Director al Băncii „Economia“ din Fotșani; D. D.­­­ATRASCANU, li­teret, fost Deputat; CEN.SORI: GH GR. GHEORȚ­ N­ÎU, Profesor, I*și; G. BOTEZ Profesor, Iași; Dr. AUREL CRACIUNESCU. Profesor. S­ki«, COMITETUL DE DIRECȚIUNE: D D PATRAȘCANU, Adus­nistrator Dele g*t bt»rer și Represantactar Generel al Societații­i­ But­t­ r­ști; A. KICM ALCALY. Administrator Dele­ga* Și Director Giterel da Ce n­nțPETRU ILIESCU, Administrator Dele­gat teh­nic și arm­ereral; SACHE PETREANU, Director General Administra­tiv ; SIMION BENVENISTI, Direotor Comstenst. ®“aiBara“a8ai“lBl^iai“MiMi*0,8 ®*®*'a,“b^® a"^^ vammammamm'Jsmmma SALA CI i¥ i? M A S I 1) O L I Ziiai;: 2 mítínemi ia 3 și 5 jum. și sósra la ora 9 jtim. Aütft*!’ nk­lisin­ oară se va mai representa in Iași NOU o"o o o o o p IR £ M i E R & o o o o o o NOU 3x<£a,2r ZL5.aa.d.©x Beqele râsoha ín ceübfuf film ikiffememmm ce» mica Comedie in 6 »«te do TBISTIAN BERNARD s os o* îos ; o8 rci soi ros sos tos sos ioi tos sos cos cos sos to Fr- gr emo. ws «r»«if j n Drama care redă in toata groși via viața a ▼bter í íí,í öjpLs It Sí vectaroasă a dcetrâbâlstsîui călugăr rus. # Sf! Oimma ELISABETA. — Str. Gieda Astăsi la matin end și sears |~ Óansato­area Trascază Grandioasă drumft de aventuri in 6 ante ca d-ra CECIL TRYAN dră­găia­ in tragediană steilBna. Joi „PRINȚUL ZILAH“ Cinema MODERN.­­­ Pie­ța' Un'rel­istăă in instintnri și ceara ••­ Pe drum­ul crimei Mara dramă sunzsț­onală in 5 aste înoată de Mario B­ mard. Cineaoa SIDOLI. — Epciet Miriști 5: Retâzi la slatineana și seara ^ Max Linder­­n celebrul film » Cafenea ps cea mici Com­edie­ir. 6 sete de TRISTIAN BERNARD. Programul viitor „PASPUTIN“ LA FARMACIA Dr. Bliss nu ts­e viisant un loe­ds asistent perma­nent și un isc pentru o elevâ de $aul ei 2 îea.

Next