Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)
1921-01-13 / nr. 262
ANUL AL XXVIII LEA NO. 362- $ ^kmkoSaS.K%^a% IAȘI m&A ÜNAAE1 50 Bani . ..* jrs=srsaMC«MM^ irfia al pirlilului Bamoerat Moravuri Universitare Spuicim ia articolul de ieri că moravurile intelectuale ale Ieșenilor sunt condiționate h bună parte de cele Universitare. Ca alungai celor trei ani de când pra'esti la Facultatea de litere, am avut prilejul să cunosc mulți profesori Universitari. Am rămas uimit de puțina armonie ce exstă intre acești colegi. DL X țrea să mă previe ca dl. Y este un om care îmi va arăta simpatie în fața dar că in spae mă va combate cu înverșunare; dl. Y mă asigura că dl. X nu are nici o lucrare de seamă tiptindu-i cu totul spiritul creator; dl. Titni afirma că dl. Y. este creatura cutărui om politic, că dl. U. juns să aibă catedră cecât a'sațâmitei unei căsătorii fericite, mul că dl. L. vorbește binișor dar nu are nici o valoare științifică. Despre »Ită ti s’a »pus că mergU domnun cu monografii din biblioteci de popularizare in buzunar, pe cari le repetă papagalicește. Am aflat că unii fac de zece ani aer laș curs fără să schimbe o vorbă, că a fii in afara de teze nu au mai scris nimic, sau că sunt niște simpli plagiatori, că au trecut doctorate cu term manuscrise pe ascuns in ședințe de noapte etc. etc. In sfârșit tot felul de băieli reciproce cimentate cu i ptefe de ipocrit secătură, lacom de parale, dar fără caracter etc., spuse cu accente de vădită revoltă egre mă făca șă mă întreb cu grije in ce lume eram chemat să lucrez. Mărturisesc sincer că numai cincva luni după sosire, am observat că nu nimic din cele ce mi se repetaseră tu itlita convingere nu era adevărat. La Facultatea de Litere cel puțin deși cred că acelaș lucru se pote spune despre toată Unversitatea— am constatat că profesorii își fac datoria in conștiință. El depune o muncă asiduă lucrănd cu succes pentru instruirea tinerilor generații. Am ii țe Iis că tot ceia ce auzeam vorbindu-se nu erau decât rezultatul unei notabile lipse ca coligiilitate, a invidiei și mai tu se*rfiâ a unor dușmănii «dăre infiltrate iutre profisori. M’am in rebat, care să fie pricitele și iată da ce am acestor duși răini putut fi mari după mai îndelungă deserire. Prima manie a fost introdusă de politică. La acia țară poliica se face cu putinsă. Politicele de idei sunt înlocuite cu insulte personaje viața chipir.cât n’a pîndit in soper mol,da că râs oamenii politici trebue să fie toți cel puțin... pungași. Profesorii universitari au făcut politică grupându-se atăt incersiliile locurilor cât și in Scnției Universitar după partide. Astfel înainte de război, atât la Iași cât mai cu seamă la București , se spunea că cutare Facultate e filopral ă, dar’scita tikistă și așa mai departe. Negreșit politica nu reduce nimic din pregătirea științifică a profesorilor, dar ta nu face mai puțin râu in alte privințe. Potrivnici in politică, proletarii alunecă de grabă la tfaceri personale privitoare la cinstea, la caracterul, și chhiar la valoarea lor științifică. Alegerile de membru in Senat, de decani, darector și mai cu seamă numirile de profesori sunt privite prin prisma intereselor de partid. Și greșit că conducerea acestor neinstitutii, recrutarea profesorilor nu rari pot fi î n totul conforme cerințelor științesc. Chiar când candidatul este bun, din clipa in care se amestecă preocupări politice, adversarii căută să tăgăduiască orce merit. Astfel se niște legenda profesorilor nepregătiți, iar actele profesorilor sau unor fapte arbitrare. Inrățșarea politică o altă cauză mai aleră de 1 adâncă și mai îngrijitoare, intrucât e mai puțin aparentă, contribui la dezbinarea profesorilor, cultura franceză și germană. Universitățile noaste nu sunt Ji suficient inirmate pentru a produce profesori Universitari. Aceștia se formeazza in străinătate —in deosebi in Franța și Germnii. Din păcate, la plecare acești tineri nu au personalitatea destul de bine formată. Fondul rocamesc pe care i I știința streină trebue să se altoiască este prea restrictă ; el se si pierde cu totul sub înrâurirea influențelor occidentale, tinerii profesori devenind astel factic pentru civiliztța la care s’au adăpat. Dacă toți acești tineri s’ar forma in finul aceleași civilizații streine nu ar fi nici un inconvenient, întorși in țară ei ar sur fs comun acord cu colgii lor la adaptarea acestei civilizarei nevoilor românești. Din neferire insă școala franceză și germană departe de a fi identice sunt chiar antagoniste in țeluri și mai cu deosebit metode. Tinerii Români aduc astfel in sinul Universităților noastre diferințe de metode, de opinii, de mentalitate și chiar de sensibilitate, c n se fac foarte precira colaborarea assistă in serviciul activași instituții. Profesorii se simpatizează și se geuueaza după școala ia cara s’au format, cele doua tabere se privesc cu neîncredere, dacă au ca du$ mânie, fiecare fiind in chip firesc împinse prea urări cultura ce represinta. Indeirae. Băiatul cu Ictichetthi pe Francofiii și Germani fii, a vent de a săpat și mai adânc prăpastia intre aceste două tabere. * D*că in aceste cauze specifice vi'ței noi suc Uuive adare adăogăm pe celeilalte conține tuteror indivizilor puțină micime bulleteiscă, invijie ambiție, individualișat exagerat, înțelegeam de ce Ulversiutea, deși alcătuită in genere de oameni bine pregătiți și conștienți de datoria lor, devine totuși leahul unor lupte potibașe, in vâltoarea cărora se inina că multe tenuri frumoase, se inlunecă conștiințele, se a jung la atitecini regretabile pentru tine« sectuali, distrugându-se acea autuitate morală de care acești educători ai neamului in arăt de miare nevoe. in lumina acestor explicații vom analiza intr’un articol viitor viața noastră Universitară și evenimentele recente cari se arată unde țot duce dezbinările intre profesori. II i I4 și w « 0 N. Șerban mul"«"1" *' <# .sa»: «CA O serbarea cooperatistă — Nu a tint însă 4 ani de cănc un grup di metri și .și «auutori cu palmate din a??storfg au pus bazela trei bănci ppular? «Un initiative d lui ab. Humana, actual casier al bănului și sub președinta de onoare a unui simpatic bătrăn și om de bisa d. D. Bradea. . Mai tărziu in jurul băncei gri»;b auspiciile Q sa infințsa să cooper stiv« da consuna „Liu “ și de un an aproape Caroul culmral de propt».nd4 cooperatistă „Leul“. Căie.«și trse acaste inatituțiuni, în începuturi ocm nn el poate mai modeste, tu inceput 1 să dai roadele cuvenite in direcția m grării economice a acestui oraș și 1 re coErespimda cu prires numalui Iaimbolio da „Lenlu pe ifiiatorii ia* I îs’î n K.,>men5 da fericita inspirați« I [ le an dat Din beserinda realizate de Careul I de propagandă, consiliul de Adaainis*trațe a hotărit ca inșina a doua de Crăciun, om 2 pm și împartă și ce-a ajun așe pentru copii orfani din cartieriia mărginașe ale oragului, făcănd cu proastă crasiune carbrrea pomul«4 de Crăciun A , foat invitații nesabri b 1.n'e ai fooporitivei și ai cercului. în viețil ani da întrunire a băneți „Leul… dia stfids Ștefan re Mrre No. 56, numărul invitaților : aaracrag, aani* ottori, femei și copii ora arhiplină. Bradul iait gi frusaoî ornat cu rephotita sanlars, cu haine, inofilțăminte pentru copii, dădea casei un aspect cum nu se poate mai feeric. După săvârșirea serviciului religios da cătra veneratul preot I. Popocea, parohul bise’icai Sf. Andrei, Sf Safirititr’a d50u ® eutată cuvăntare srau importanți serbătei, firele prin care s trecut creștinismbl până la fixarea sărbătorilor Crăciunului și «nodul cam ecesta sf<rbăttori trebuesa ținuta D. Z. Strat institutor la școala No. li, unda «sBjordarea copiiilor sunt fii de ai lucrător lor și ca atare aj*’ai boși ai acstor instituțiuni, aduca îski țunarii consiliului dat de ainstrițis tara pe s s aeiua vremuri grele s’« găsid t ajute, prin instincții ca condasie, copii nevoiași al școalei. Făăud o compar» țe intre biserică, și osiri și cooperație, arată ca aceste intitații alcătuase treieaea una și nedepărțită, a căror meniră 6« ta a reie auciotăței pe un ac colapiens format, pa bin« arigna și tată da familie, pe osnci prin aput și eu intmse cunoșințe ;n ramura ocupeținnei lui, psra«i soarăbii, pare să Se iutovărăges, când a vorba de a vani ia rju* toiul marțisaei nevoissa Procedăndu- Be aatfe! de effonl» ca rezulți,, când S și cessiai buvonfi si & macabru ai I unei ro-perstive ar revani numai | ! fi boiisior luat si toate, Burnet acelora care iu adevăr prin cudoarea troiței ! iși câștigă pt’nea da to te zielfi, iar ? trântorii și mai ce stau la pândă ft’ar muta dosaiciliul iu fitt-s părți tinda lumi» are «ai puțin prea ? găsisă. Arată că sarberea bradului verde , nespodobit cu așa Strătăți este un j obiceiu importat de la Germani și i Í bun, efrei la aga sârbei ian parte și ji I copii asupra cărora romani b.;vresieni j I puternic.» și adânc gravățe n au I fi tele Jeți. Artă că vechii Graot și Ș I Romani la cemnasonii la publce țineau 1 ca și copiii lor să ia parte. La căa It.*rea bătătlor și a bărbațiior că I au fost voi aici in răsboaie, răspunde I corul copiiilor care apriiu așa i nȘi noi voia & tot așa, ba istă mai Bsuii de căi voi Eionănd trecutul nostru glorios, arată că am avut și noi bătrini noștri Di și ei nu mi trăesc insă gasul lor ii auzim mnâițăndu-ne din Edăncul siormintelor in care ei o•dihnise, O ausim inăițănda-să din pieptul pternic groisparte răsunător al Istoriei. I Să creștem copii in iubirea de neam gi de moșie, căsi soi suntem muritor, dar semul și patria este trădnică, semurtoare Se ascultăm vitetul de tăcguire și da doruri ce doboară la ,va'8 undele repezi ale apelor noastre, să ascultăm povestia măreață și de abueiim în care o suspirră fanții gi froa’Bățul codrilor ne umbrea?, că ascultăm imia de voinicie și di nădejde pe care o viețuește firea întreagă la mijlocul căreia prin lapte am fost mplănuit, prin lapte ne**m «asnțt îut și ne vom menține Inoa,pe viitor. Dacă răsboiai pentru dezrobire? IrațUor nu am dezorganizat aga de țut, trebuie muncă, muncă și iar muncă pentru a nu refuse In țările vecine ca noi și care au suferit pagi noi, trenurile circnăm cu vițala fulgerului, toți lucreasă pe întrecere, numai le noi sie vide o stagnare, o dușmănie de clasă, o ură și invoie parcă n’am fi toți fii aceluiaș neat. Pricina acestor zise pu*i dec*t haosul și întunericul in care sa găsesc la noi ism noimili și meseriașii, undi» lumina științei n a pătruns de cât foarte puțin, unda se găsesc foarte mulți analfabeți și atunci ugor le averit celor câțiva pași In solda străinilor ca să propage idei subversive. Arătând ca sta rd in vremea de față se găsește in cea mai critică sitațe financiară conchidem că școala să fie ajutată de cooperație. Din fondurile cooperativelor sa vor alimenta fondurile comitetelor școlare care au menLeat să întrețină școala și se ajuts la copii fără mijloace în a-și dobăndi cunoștințele strict necesare. Pe acei care se vor constata că cu talente deosebite, să fie ajutați și conduși mai departe că ai elemental9 bine și oara ar deveni ^folositoare eostetății «a pierd fără nici un folos. Dl. Bejănariu, președinte la find cuvântul arată că mijloacele oaraului da propagandă f&nd la început nu poate de astă dată să fimbraae compiect da câti 11 copii orfani. Speră că de viitor se vor da mai multe ajutoare, căci dureri și suferințe sunt multe. Arată, că noi prin noi înșine să ne îmbunătățim traiul, să a vâsli ,grija copiilor noștri, să «u așteptăm» măntuirea da la alții. Chiar in cărțile bli aerisești scrie : „Să nu vă nădăjduiți spre boeri I spra fii ofi sasîji’or, intru care nu est? ! Eluctuire. Mănta rea etă in oftdn cisi gi sinceritatea omului. Dl. Ghi Hi ținu, ințiatorul cercului de propaganda și salatul ecastor £ ț instituțiaoi compirativa arată că prin muncă și unire a putut sä stngă ac și că dacă toți ar fi pătrunși de ideea Sa tovorăgitei s’ar realisa tsavian așa cum pionierii de la Rochdale ac putut realiza Cd din arc ă ia cuvăntul Ui. Avocat Roban, cara laudă pe inițiatori pentru fepte creștinești ca fai și îndeamnă pe membri a da concursul cu ven.t. S’a inceut apoi distribuirea obisa ta’pe expuse gi iaori ® i de tbrcurlssi. vedea pa obrajii miorțiior, cărora l I se dădase câta un poetus irosupicol Ii o pereche ghete și șapsă. Asitența a plecat adânc mișcați I da aga frumoasă serbare iși n sufle Itu fi a căruia li zărea speranța a no î zile mu bună. Și in a devăr pai’oi pe plaiurile noastre mândre, palan I de noastre bogate, o floare mândri su 'nceput să crească, floare propri popoarelor chinuita gi smult iinereati nciastă floare S3 nem’este „Nădejdea1 \ IH—.BIIIÍIIIIIWIIÍIIIII irirwimi ■;i:> Z. Strat institutor JOZ L? IANUARIE 1921 - V, pp» ü« ! tei ÉÜ m* mgMm Ä Hf»| Bin Qluß D. DR, C. LEVADITI Despre sifilis și profilaxia lui. Conferință însoțită de proecțiuni cinematografice, ținută la Teatrul Național din Cluj. D. dr C. Levaditi, savantul profesor al inatudalii Pasteur din Franțat și al Universității din Glus, a ținut o intrenantă conferință științifică,tratând despre p?ofi’*xi? a filisului. D sa incepa prin căteva considerații istorica asupra acestei grave maladii. Cel mai ingrozitor flagel, care bântuia societatea omenească — spune d'. prof. Levaditii este fără îndoială sifilisul Datorită insă cătorva savanți boala re iisului a sjuns astali să fie stăpânită de știința medicală. Microbul sifilisului are forma de tirbușon. Prin studiile și cercetările experimentale ale lui Medand și Roux s’a constatat că microbul sifilisului este puțin rezistent și chiar sa distrugă la uisare sau iata sa peratură ușoară Wassermann și Bard’t au ásscoparit probele pentru controlul cazurilor sifilitice. Iar Erlich, prin Salvarsanul administrat în timp a dovedit că sifilisul se posta vindece Sifilisul pătrunde prin oste mal »»ici leîiuat și este infecțios in toate perioadele sale. Sifilisul se contractează prin prostituție promiscuitate. Dintr’o statistică riguroasă se constată, că 81 la sută din cazurile de sifilis provin dala prostituate, (oficiale sau clandestine), iar restul dala chelnerițs, țiitoare vânzătoare, etc Sunt prostituate oficiale(an condipuți), șipoi prostituate clandestine (acestea sunt fără control și formează inila cea mai mare a prostituției), intermitente e și in urmă femeile din burghesme. Spre deoisabire de părerea lui Lombrono, care crede că prostituata este iăscută, oratorul susțină cauza in medic. Sifilisul exisă mai ales la prost, tituatele clandestine și in special la cele tinere. îcoala sifilisului este intr’un mod simțitor mai răspândită in țările civilizata. Lucrătorii germani intra 8 și 10 in satâr comercianții tot astfal, chelneri* țels 13,5 La iută ier Btudense, findcă î iși aână multă vreme căsătoria 25 la setă In Cluj sa socotesc s filmai prostituate cu condicuță și peste 20000 clandestine. In Transilvania sifilisul a sjuns o aduvarEtat piagii atât in oraș căt și ia țară. Sunt sate întregi in care sunt bolnavi și copii și iepuiile și bătrânii eic, și nimeni nu-i ingrijește. Există si coptat sistemul regimentării: taie prostituatele introduse in lupanare și controlate. Dar rezultatele regimntării sunt nule. Exa»«inersa prostituatelor este imposibilă: lipsesc media», dspansare, prostituatele la suetreg del control, poliia nu poate pune măna pacola clandestine, etc Un defect moral al reglementării este o falsă siguranță pentru bărbați iar lacuna cea mai simțită e că nu prevede nlac contra bărbtului bolnav — care răspăndeșse sifilisul in aceiași măsură ca și femeia. Se impune o profl axis individuală. Poanada de calomel apiîsată asupra Uziunii după 1—3 ceasuri, distruga virusul Asemenea la blenoragie picăturii. Goîargol Oratorul propune ca mijoo da apărare contra sifilisului: propigsuda, conferințe, atacuri pentru soldați, săteni, lucrători, in fabrici, in șifobis superioara, etc. Mai presus da toate recomandă abstinență, fără la ®ărtiș gi este de părere oh'ai’ să se aplice legea danesă . 3000 de cor. 3 lui ErchiBoere și plota des Ipigubrilor din partea aceluia pe 83 constată că a propagat boala. Cere insă concursul tuturor pentru , lamoralizarea și luminărea ma*ss>lor. Serbarea de la Joc, de gimnastici Sociitatea de Gimnastică, Sport și Muscă din Hagi, a organizat in sina de Joi 13 Ianuarie st. n. .1921 intre orele 37 p. m. (Ajunul Anului nou) , la serbare tredițiosată îs copiiio r (jss ingâdnița astora vor putea petrece și ani mai mari), urmată de dens, la care puteți rugat s lua parte împreună cu Familia D-voastră. Va fi Muzică Militară. Intrarea 6 lei de pe scenă. Familia 10 lei. 5 lei Membri bocetății. Faműilielor 8 Isi. Totodtă s’a hotărăt definitiv ca „Tradițional în Bel Ma»at Costum t“ să aibă loc in seara ziei de Sâmbătă 12 Februare stil nou 1921, iar acestuia ii va urma in sasra zilei de Luni 14 Febroeria stil nou 1921 ij Un Mare Bal Popular Mascat“. :1 ———