Evenimentul, februarie-martie 1921 (Anul 29, nr. 1-36)
1921-02-27 / nr. 9
mm*». * Sâ ’ SimmimMP* f 50- Bans ANWL AL XXIX-LM A No § ■ NUNTA DOMNITEI Vremii, de asta**, cu luptele și frămîntările lor, vor apuni în curînd Multe din cele ce s’au petrecut în anii aceștia de grijă și suftrinți, dar și de glorie sa vor uita Nu se va uita insă nici odatăi pe plaiurile romini ști atât cu frumos«! nostra grai va dăinui însemnătorul episod al nuntei Domniței Elisavein, închidem ochii și vedem psr’eă după decenii și va ceri pe un moșneag sătos, care ar povesti nepoților săi următorul dism : „Grea urgie se abătuse asupra luimi prin anii 1914 1918. Pe atunci regile Romîniei se numea Ferdinand I. La suirea lui pe tron, țara noastră era mică și tă in seamă, pentru că nebăganeamul romîntsârsese, prin vitregia vremilor, sfi ficat în mai multe bucăți, din cari era mai mare parte gemeau sub jugul străinilor hrăpăreți. Regele Ferdinand trase sabia și porni râsboiul pentru intregîrea Nescasului. La început soarta armelor i-a fost proiivnică. Mica oștie romîneascăi, având de leptat la toate hotarele cu dușmani muți și mai bine înarmați, iese infrînîâ. Regele, însoțit fude mlndra lui Lpață, de gingașele odrasle domnești și de sfetnicii săi, părăsește în minele dușmanilor Cspitsla Țârei și atucă c £ jea pribegiei, idopostinduse in orașul Iașii, iar armata lui se retrage luptând și cedând ptos cu pas pământul strămoșesc pără ia malul stâng *1 S refugi. Dar i amici erau și ei istoviți și n *a putut să cotropească intreaga Țisă. Ii mai retrăsese nefericitului rege numai Moldova. Dar Domnul și poporul românesc tot nu s’au dat bibii. Oiștea regească, s’a intrucchipat iarăși și a pornit din nou la luptă crînceni, izbutind, cu ajutorul tovarășilor ei de luptă din indepărtatul Apus, să isgonească pe văjdaș din Țiră. După doi ani de pribegie, Regele Ferdinand intră triumfător in Capitala Bu 1erești, in fruntea oștirilor aliate. Soarta armelor se schimbase. De atunci înainte, dușmănii find in vinși pretutindeni, rănd pe rănd , câte una din bucățile pământurilor romanești se reîntors la sânul Mariéi. Voevodul Ferdinand își vede astfel visul isbândit. Neamul románuké peste eare domnia sa adunase de pretutindeni sub schiptrul său și Romînia deveni un stat mare și puternic. Și avea Voevodul acela oată, de la s care te petesi uita, iar la dânsa ba, tocmai ca steaua Gorinziana din poveste. Și o peția de mult un mândru fecior di Domn din părțile de la Miazăzi. Dar pare câ gândurile regelui român erar« la ane cessa N«-i sidea lui de dragoste și de nuntu, cil era zi și noapte muncit da găn* I dul de a înfăptui închegarea Nea f mului sub scriptrul său. Și nu I dădea nici un răspuns feciorului de Domn care a și înăbușit suspinele, așteptând vremuri mai prielnice pentru nuntă. De pe Dumnezeu de se isprăvi răsboiul cu bine, Țara se intregase și atenei mărețul stăpânilor ai României porunci să se săvărșească nunta Domnui Elin.%vezi. La’suzul acestei vești demult așteptată tot poporul s’a bucurat foarte, căci poporul iotreg, de la Vladică pănă la Opincă, iubea m mare dragoste pa Pintele Ferdinand, pe fermecătoarei Regină Maria și pe mândrele vlăstare domnești. Ca la mic la mare, începură oamenii a intra la grijă ca ca daruri mai frumos se să dăruiască, perechei prindire. Particulari și autorități se întreceau, care mai de ere, să găsessă ceea ce propusnesu că spjascé miresei Ș *** săvârșit cununi* iarina *• 27 Fbrarie 1921 t> Bucrește Ș veci sem fici>m și •• te de Domnium toate părțle la noi, iar paporal tent să vadă n nt* nu mai mcăpea pn u ițele scurt șbor. Cap tai* imbrări« hams du s r bâtosreni» ! stindi ni fâlfâiau steagurile țărilor celor doi mir»; pretutindeni ghirlande și verdeață. Tonurile bubuiau, muzicele militare cântau, clopotete da la toate bisericile amințau scurta taină ce se infăptuia. Pe aerai nu mai isprăvia cu strigătele de „ura“, atunci cănd zărea Familia Regală, I Voevodul viteaz și generos, voise să aducă bucurie și in inima celor cad greșiseră și erau osândiți la temniță. El îi ertă și porunci Să ii se deschidâ ușile temniților. Săracii se bucură și ei, căci Nunta Domniței Elisaveta ia prilej de milostivire pentru ei din partea Domnitorului. Dar n’aș mai isprăvi, fi ții mei, căci am fost și eu la nunta aceea împărătească și nu voia uita cât o fi să mai viețuesc cele ce am văzut atunci la București la sfârșitul lunei lui Făurar din anul de la Christos 1921“, Ev. 3WMMÎCA 27 FMBMVAB1& mi. muniste, teritoriul regatului unit este impărțit in 26 circumscripții de propaganda, in fruntea cărora se găsesc exact 1919 agenți. Situația in Anglia, ca încheiere, i se pare desperată. Dimpotrivă, in Franța, situații roșiilor ar fi w?«« bună. Ar fi 500,000 adorați, in centre active ca: Lyon, Pans Est. Marst da l!tec -regană de prop -pantă ar avea bugetul ei propriu Tilde curios wst. Cum le tș v cil în ci'cu usor, atunci - tinde va ba de Fa țt, uită mereu pe cei S milioane proprietari, care formează in această țară, armata de ordine. In Austria, rezultatele ar fixcerente , in L nyírta curentul s’ ar intari. In Românii Și Iugo Slwia, bolșviii mărturisesc că nu sunt de cat a început ii sforțări or or de propagandă Dănși ne informează insă că agenții lor se găsesc deja la posturile lor. Și ne mai informează că pentru a străbate in masa poporului, vor întrebuința organisațiile deja existente, ale partideor sociaiste. In Ctno Levada, rușii ar dispune de o armată in persoana ucrainenilor, puși sub ordinele unui stat major comunist, cu sediul la Ujgorod. In Balcani, propaganda maxima listă pătrunde cu concursul activ al centrelor special subvenționate in acest scop , de la Agram, Grati, Sarajevo și Adrimopol. Oricum o fi, difuziunea principiilor comuniste, iți face drum prin lume, conform unui plan du multă vremi reflectat. Această activitate dă roade. Contra propaganda care trebue să li se opri este acea a dispersiunii in maids profunde ale resultat lor dietaturei lor. In gardă Lenin și Troițchi, faimoșii conducători ai bolșevicilor, împrăștie in toată lumea sentințele credinței comuniste, și ne trimet acuzele lor de ură și mânie, împotriva a tot ce este ordine, progres și pare. Dar, lucrurie stau cam astfel: un congres a șefilor boievici s'a ținut de curând intr'un orășel de lângă Brema in Germania, la care au asistat representanții și delegații Reichului, ministrus, delegații partidu ui caai Austriei, Uimești cehoslovaci, ai Franței și Angliei, ai Spaniei și Portugaliei, ai Danemarcei și ai Olandei, precum și cei doi comisari ai poporului, special trimeși de la Moscova : Eliada și Bigramis. Scopul congresului a fost cunoașterea progreselor realiste prin propagada comunistă in diferite țări representate. Delegați au făcut câte un ex poseu asupra situației particulare a țărilor pe cari le representau. D-rul diferenți Lange s'a plâns de inproletariatului german. După ce atinseră cifra [UNK] de 300 000 aderenți, lucrătorii germani s’au lasat de comunism . In Germania, in toate administrațiunile, organisme e pubice și private, e un bolșevic care informează, supraveghează și lucrează. Pentru stimularea ardoarei maxima iștior germani, drul Linge cere noi subvenții de la patronii de la Moscova. Representantul Anghi a fost mai preas in informațunile sale. In Marea Britanie ar fi vre o 20 000 persoane afiliată la organisațiile cu : ----------------- - KH •.......................... Informații S'a acordat ministerelor un nou termen de trei zie, pentru a-și prezenta bugetele lor, ale noului an financiar, cu reducerea de 20 la sută, care a fost acceptată de către toate departamentele, *n urma explicațiunilor date in consiliul de miniștri, de către ă. N. Titulescu, ministru de finanțe. Aflăm ca părere da rău că starea Bănătățetului Isiafor Pascu raportor la Curtea marțiali, este din cte mai grava. * — 7 — încasările la Ateneul Popular din Tetarași, în cura mai p"țn de un an s’an i'Adivet la peste 870 000 lei. Gâ* diran a postat 870,000 lei, aș* încât» intron an se va scoata întreaga ctaeltaială a clad rei da bsneficit. — a Duminică 27 F^brutrna a ara loc adunarea generală definitivă a Băncii Populare din Kirolins gi a aseia* sa u.5. Bir. Seuleanu. — *O. M. Eșiaan judecător da instrucție plecând in concediu de trei zile la Tecuci, va fi supunut .de diadacâtor Caliana . s — Direcția generală a cartioiului la nîtip a aprobat alegerea »»lui dr. Mărzescu, ca membru in consiliul de higienă al județului s D. Mîhai Năimi și Președintele comisie« internere se inaporiza Luni Compania da ©pere și aparata „E ysca“ Invitat de artistul dr. Jaan Meyrlasci, primul tenor al ncestai companie bina organisată și o’un personal foarte numeroa compusă din artiști și artiste di seamnă, am «sistat 1« do fi rspresentații „Omul cu noi • “ f» „Oh - ha“- care , amândouă, «’ai sat ?ăct •» de l«n. Ca ma ■ cs a« prefat „O o *« n,»rocu «, me ! <J ouași, teras ta ri >» t să d* tar a oată• «dus bog ta a disa țieu«>a tri maa »i, sr ä n's* oh«!». Masica din „Gh st «“ era«si snoüofonH os rrtmu Ö . o le mai ® aite motiva in măsura de 6 ! 8. Suns și istot va from ș le oa d tz Ari*sta cu rulada cântate de „Mm »* sa“ jucate da da Staila Bowy care are o voe gentilă, numită, dar simpstisa Ș ca joc de scenă e foarte bina Iu ca privești ana aab'n iu amb le npirt« ntem aez»pe El a fost ireproșabil. Ca orihestră, cor, O iStume gi aaise in scenă —poate valiza ori orice trupă de operetă ni și dovadește că directorul Blum a găsit un zugiger eficient Danțurie cu care sunt insestrate aproape toata mumerfia de musică sunt foarte bina aranjita si joasă in operetele moderne un rol principal care in genere eunt mai gustata și bisate. Găsesc in ea că publicul cam abasează de artiștilor ca ei ex. „Gheisha“ forțela unda distinsul artist, o podoabă a compania?, dl. Carnasy, a trebuit să repete de 8 ori cuplatul și danțul său foarte ostenitor din actul al 3 kt. Dl. Ciucurețti a esocist și a fost da mult humor in rolul sau din „Gheisha“. Numai o nevoe se spun că in fruntsa artistelor stă d na Miciora ca fruntoasă și voluminoasa d-nale voce. A fost minunată in opereta „Omul on noroc“. Asemenea a fost foarte dragftieșă și grațoasă d ra Lolly Kirtan in volume sale da subretă in ambele operete. In genere, e o plăcere să vasi că in Româna «e pota forma o trupă așa de bună in toate privirele pompusa de elemente eșa de exceents de un ansmblu așa de complecis și de un număr așa de mare. Elemente tinere cad, Kanner pe scenă și cad. Leo Blam hui directorului ca șef de orchestră promit a deveni, unul ca și thui, artiști, excelenți, fiecare la locul meu. Tănărul șef d Blum conduse total cu multă Biguracții, precisiune și nuanțare bine simțită In finale poate epune că compania Belgrad se poate compara cu trupa răposatului inițiator Grigoriu, al operei românești in țară și ce eam de căpitenie e, că ce vorbește , și se căută românește gi câ » o întreprindere națonală și nu internațională unde ce vorbește g, se c&mâitilisnește franțuzește et». Doresc tă „»e bate: compania „ELysco“ o reuștă complectă atât pe terenul moral căt și ied material de care a așa de multă nevoie pentru a susține gi conduce o interprindera și un ensemblu eșa de mere gi compact cu e acesta. E. Caudela Rominia si coitata de la Londra Un fift din Cluj întreabă de ce Roimän!» n’a fot chemată la conferința da la Lndra, spre se va ocupa intre alta chestia aici de acea a strotmtorilor. După căt știm guvernul român a cerut ecesetă expirare și i s’a răspuns că , chestunea strâmtorilor nu se găseșta printre chestiunile cari vor fi discutate la Londra. _ a - Conferința pastorală s’a în zfisto d«s 24 și 25 a e curentei ț rutin an »ilar a Protoeriei orașului o confer« is pastorelit cu un număr de preoț din oraș și județ, sub președinția Protoereului Ni »mea