Evenimentul, februarie-martie 1921 (Anul 29, nr. 1-36)

1921-02-25 / nr. 7

ANWL AL XmX.LMA No ? V­i­A S­i m­m­u wap . i IMWII—IMIIIIIIill—lli II "'TI 'I 11" ®r|ifj ti pirfidalei Seiaocraf OSreS0BHBMS@8a®î»»sfflB^a»fâMIS:^ESffifâ Poftiți ia tribună! Intre Viitorul și îndreptarea o polemică foarte interesantă. O e­ficiosul colect­vist, cel cu lozinca ,pentru noi inși­ne“, aracă „Gu­veran! lichidărei naționare*, cel eare a scos averea statului la me­zat. Oficiosul guvernului s’a gră­bit să dezmintă categoric toate «afacerile“ pe cari Viitorul le pu­ne in sarcina mai tuturor min­ș­triior. In [sch­imb, confrații de la Îndreptarea s *« pus cu zei să răscolească arhivele min­sterelor și sa scoată zilnic la iveală toate potlogăriile facutr sub guvernul liberal, la deosebi e strașnic scu­turat d. Al. Constantinescu­­, fostul ministru de industrie și co­merț. „Creditul min­e.a. „Creditul* tehnic* și tot felul de creațiuni ale „Băncei roratnești* dăduseră iarna in averea statului. E deli­­c­oisa mai ales *?ace­ea minelor de cărbun din jud. Bacău. Un frust*­ș liberal, d. N. Botez, cira­cul d­lui Al. Constantinesai P., cu o petiție de 40 de bani, a obți­nut consesia acelor mine pe timp de... 75 ani. Se ingr­jea omul și de urmași ! Statul punea la dispoz­ița con­cesionarului minde, căile ferate, plata lucrătorilor, avansa luri, iar d. N. Biz n'avea capita­altă obligație de­cis să plătească 2 lei și 50 bani la tona de cărbune ex­tras, ceea ce nu reprezenta nici măcar dobânda capitalului inves­tit de stat! îndreptarea se ocupă, făcând ci­tate din contracte, și de matra­­particurile „Creditului M­iner” și seria nu e sfîrșită încă. n­trebarea ce se pune insă e următoarea: dacă auzițiile pe caii Viitorul se aduce gimroului sunt întemeiate, atunci de aduc liberalii chestiunea in ce nu Par­lament ? Partidul liberal e repre­zentat la Cameră prin foștii mi­niștri George G. Mîrasîu și I . Duca, iar la S­fat prin­ci­pii M. Phered­yde și Al. Constantinescu, de asemenea foști mi­niștri la ati*­tea rînduri. Ci ce vra­ unul din a­cești corifei ai partidului nu in­terpelează „Guvernul lichidărei naționale­* asupra crimei ce o să­­vîrșește prin înstrăinarea averei statului ? E lesne de dus campanii de presă ori­cât de nafoncate. In Parlament insă trebui­e­ dovezi și acestea le lipsesc neprihăniților matadori colectiviști. Zădarnic încearcă Viitorul să facă diversiune, acuzînd pe alții de ceea ce­ au comis patronii lui. Opinia publică e mereu preocu­pată de felul de a face politică al ciracilor d-lui Vintilă B­ătianu și cere guvernului să aplice fricți­uni severe tuturor tripotorilor ne­fistelor guvernă ri liberale. ...Poftit la tribună, d lor dapu­­tați și senatori din opoziția liberală ! ■ O alianță militară franco-polonă """ . Recenta că­­torie a mareșalului Pilsudsz­y, șeful statului polonez, a fost pentru Franța și Polonia o casta de a afirma in mod solemn comunitatea de sentimente și ten­dințe. Prințul Layteha,, ministrul a­­facerilor străine al Poloniei va seri­ga in curând tratatele cu Franța. Prin acordul trotlilor Franța se va angaja a terci in ajutorul Poloniei intru apărarea teritorului său, de a-i furniza materiale și ai acorda concursul statului său major. Acest acord militar va fi exclusiv de­­fensiv. FA va fi fără îndoială complec­tat de convențiunile cu Ceho-Slo­­vacia și România in vederea stab­­lirei unei laviere contra tentativelor Rusiei soi­eliste. Acordurile com­er­­cia­e franco-poloneze vor interveni in mod special pentru a organiza risimul vămilor și exploatării pe­trolifere din Galiția. Guvernul francez dorește că sm­­pulațiile precizate să fie complectate prin convențiunile trecute cu Ceho­slovacia și România. De aceia a­sistența franceză in profitul Polo­niei se va face la nevoie pe la Fraga, iar nu pe la Danisig— cale supusă tuturor servitudinilor. Pe de altă parte, pentru ei sigur or ca flan­cului drept al armatei poloneze, um rol important va fi dat României B-na Lucia D. Grecianu, soția neuitatului pe veci Dimitrie Gre­­cianu, se află actualmente la Paris, unde va sta pără­­n set dátorile nașterii. Refacerea Austriei Propunerile comisiei de reparați­uni, cari formează baza din Versa­ger, au fa țiță tratativelor refacerea economic­ă a unei Austrii denie Nevoile Ecertei țari an Indepen­eres­cut in lun­ii din urată atât de mult sanăt nu mai suportă nici o amâna­re. Austria se gă­ește in fața pră­bușirii. Suma creditului propus de către comisia de reparațiuni ca ajutor pen­tru reface­ea Austriei e de 250 mi­lioane dolari (sau după cum soco­tește presa engleză, fără să se ia in considera­re diferențe de valută 50 miliarde pfunzi). Această sumă insă va fi împărțită pe cinci an­i și situ­­ase in modul turnător : pu­bbul 1921 ar avea Austria să primească 80 mi­lioane, ín cel viitor 70, in al treilea și al patru­lea cite 40 și in cel din urmă au 20 m­lioane dolari. Inițiativa și sarcina pricipală la ajutorarea economică a Austriei ii revine Frarței, ca fiind cea direct interesată la o eventuală al­pire a Austr­ei, la German­i. Tocmai prin această insă se ți complică situații. Primul osti­t de ajutor a fost dat Austriei in 1919 in urmă de 48 mi­liarde dolari. Acest credit de fi­mă i’au acordat in părți pga­e cel e trei puteri euro­pene : Franța, Anglia și Pap­a, in realitate insă­­ a plfti­t America gi singură Anglia și'a achitat pini ’a prezent rata La al do­i­a credit a­­merican de 200­0ii tone fă­nă din care a trăit Austria pină ia recolta din nonă Arglri a puscitat pui­n năndu-1 la dispocit­e corăbii gratuite pentru transport . Fran­ța și Palia n’au contr’buit cu nimic Deocamdată America și-a suspen­dat i­ri*ce credite Cel mai curând in Aprilie va sc­a din nou parta activă in chestile tur pene ligănd poate a­jutorui rău economic de cordiiuni politice, pe cari puterile europene cu vor voi sau cu vor putea să-l satisfacă. Astfel Unglia și Franța vor trebui să ajute Austria din propriile lor mijloace Puterile lor economici mai li­mm­itat 9 insă și intaresm­ poli 50 Bani I MTMmyuwiMwiijBaara iMMMO Es iip­al independența! Austriei ii poart­e jarlsprudestă­tă mai ales in Franța. * " * Astfel proclama austriacă atât eco­nomisește cât și pol­tisește nu va a­­junge poate nisi da data asta să fie rezolvată. Sir William Goode, deleg­at al An­gliei in comisia de reparat ani ,de­­clară că Austriei a­u i se acordă a­­jutor grabnic din partea Antantei, sau atunci epsana de r«parațiuni să și spună sincer părerea că ori­ce ajutor dat acestei țări » de prisos, da oare­ca A­istris, in urma condi­țiilor create prin contractul de pace nu se va mai putea economiae și a reculege In cuiul acesta An­ ț i se văd nevoiți sau să șt­ia asupră-le­a pri­­mul fi­nan­ciar al Austr­ei pe timp nedetermi­nat, sau dacă nu să permite acestui Stat să decidă s­ngur asupra politi­cei sale, a dic ă să se unească cu Ger­mania. „Uniunea profesorilor austriaci“ a ținut la Viena o irn­a întrunire de »onetrănd pentru alipirea Austriei la German­a, Adunarea a hotărât una­nim. a esre guvernului să dispună un plebiscit in sensul de mai sus. Cu rezultaitul plebiscitului, Austria se poate apoi presenti Ligei Popoare­lor spre a cere alipirea in Germania Informații Mai mulți membri ai­­ vechei „So­cietați pentru învățătura poporului român“ din orașul nostru, au luat inițiativa convocărei unei adunări extraordinare, in care să se discute in primul rând federalizarea tuturor societăților din țara întreaga și lua­rea inițiativei clăi­rei­­ unui Palat național la Iași. Până acum s’a adunat suma de 25000 lei pentru reclădirea liceului „Lauri«»“ din Botoșani. Comandamentul Corpului VI de armată dă cea mai formată de emin­­țîre svonului publi­c in mai multe ziare din Ardeal prin care se spunea că generalul francez de Tournsdî ar fi fost arestat. D­lui nevator Grgore Alevra, pro­prietarul moșiilor F­ămăszi și Drau­­șsii a reparat rid­eal biserica din inchinez o M. S Re­­asista la sfințirea ce luna Main a. o. Flămânzi și a gino, care va va avea loc in Direcțiunea generală a teatrelor, conform srt. 100 din regulamentul leg­i tigare vor adiva la cunoștința tuturor proprietarilor și antrepri­­norilor de localuri, unde cântă or­chestre sau din voce, că sunt datori ca pănă la 1 M­rtie a. o., să facă declarații timbrale prin care să arate numărul de persoane din orchestră și dacă sunt cetățeni romăni. De clarațin­e vor mai coprinde și b­aia localului, patente, registru de vânzări zilnice și alte acte pa care va crede ci misiunea. D­ecamleta sunt citate următoarele localuri in luna Martie, la ora 4 p. an, in cancelaria Teatru­lui Național . Le 7 rest­­ursurile Tuffu­ și Traian, la ora 8*berăriile Azuga și Luther, 1* 9 berăria 7 »bru­gi localul Toma Nistorică din Bulevardul Ferdinand la 10 Varieteul Tanasarhe gi Hale dă bare di­n strada Apa*ta«íe P­nú, la 11 Martie Terasa B»j'n și Cofetăria Gomergislă din strada Ștefan cel Mare No. 31. Localurile cari nu­ a coprinse nici vor fi avizate de Poliție și sa vor prezenta in ziua de 12 Martie In co­misiune care și un deligat al Minis­terului de finanțe. Acei cari nu se vor prez­nta la dat­ele de mai sus vor fi impuși la taxa fixă teatrală din oficiu, D. smitroi N. Tituleacu proiectea­ză să inscrie in buget in s­pital de căteva sute de milioane pentru echi­­tarea bonurilor pe rechiziție. Y1NMR1 26 FEBEWABÎB im MMfWmiM în­feresmti, Curtes de Apel s. I, jade»ănd pro­esssl intentat de d Branaias Msge? fs.map'st din Podul Uoaiei a hotărât că drepturile acordate prin legea sanitară frendsși­ or de­farmaaii au se intind­ gi­ssap a moșten­iorilor acestora și se sting odată c­u moartea srandagn­ui. Ministerul de Interne prin or­dinul No. 514 din 32 Februarie a. c. , a dispus ca serviciile publice să fie suspendate de mâni Vineri 25 Februarie până la 2S Februarie, in vederea celebrarei căsătoriei Prin­cipesei Elisabeta. Tribunalul Patti­s I, in procesul de despăgubiri pe­ntru spitalul Pro­letar Tamorî din Fonga și proprietatea casei 81. Spiridon, a acordat suma de 101800. Totalul ceruta de Epitropie «e despăgubirilor cifrează insă la suma de 266.98 © lei. Cartierul ceferist Iată intocmai adresa primită de Adam­is Greț­a Comunală : D-nul PREȘEDINTE AL COMI­­SIUNEI INTERIMARE IAȘI Așa onoare­a vă ruga să bine­voiți a supune dasbaterei Comisiunei In­terimara in prima ședință următoarea produnere­i Direcția Regională C. F. R. in nu­mele „Cice Mancei C­F­R “ solicită de la Primăria Iași local grădine de Îs Rips Galbenă, gratu­t sau cu un preț redus, in scop­­ de a construi pe acest loc oa che Sm­aist­a« un car­tier modern de locuința pentru func­ționari C F. R. din local tata cu șc­ala, bib­iotecă, sală de conferința, băi, etc, cu distribuție de apă, cu mică elekrică cu pavaj» și plantaț­i toate făcute și Întrețin­ute de Casa Mancel C F. R. P­atra o așa operă de nai atenție soaială și de infrumusețare a lașului, credem, d­­e Președinte, că atăt Dr., cât și întreg Onor Consiliu, nu veți ezita a «scrii a acea gradnă, foarte greu de întreținut, și veți fi rezolvat in ace­aș timp in parte și chestiunea locuințelor in Iasi Cu distinsă st­mă, GH SCUTARU, director regional C. F. R. Penica e curma odată pentru tot­deauna interminabUa chestiune a per­miselor de import, d general Averes­cu, ministru al industriei, a dispus să nu i se mai prezinte nici o cerere pentru noni permise da import, intru­cât regimul actual al importului pre­vede numai două categorii : mărfuri­­ libere 1a import, pentru cari­ nu tre­­i bucate perm­s și mărfuri prohibite ! pentru care e inctil­a es mai cere ! psrrsis, lega rpunăndu ge. Toata cărările de asemenea natură vor fi puse la dosar. A fost arestat de către Brigada de Siguranță Iași, cunoscutul hoț de vite din Vaslui, Zahar­a Bârlidianu evadat din arestul poliț­ei Vaslui. Astăzi in urma măsurilor luata de Primărie, a fost pâine s­ficientă pe p­ară,­Mâine 25 Fibruarie are loc o con­sfătuire la Sa­ironul Apr­ovis­ionar­ei al Comunei Lași, dimpreună cu Apro­vizionarea Jădtțu ti Iași, pentru a hotără prețul grâului și a porumbu­lui, conform deciziunei Munisteru ui Refactrei. La Gamera de Comerț, a avut loc azi dimineață o ședi­ță nară, la care au participat extra­ordi­și mem­brii corespondenți. S’a disoci­t despre noua lege, a speculei, și s’a alea o delegație, care să pre«9 la Bucu­ești și «ă ceară o audiență ministrului da interne,] spre a reveni asupra noii legiferări, 4k»P­ì t márna mmm Sím I lm mM & mm srn mm ® m 4M 0 acuzare mdosapii Intr’un articol publicat mai sfinHî tiseste in ziarul „Viitorul“ din Bu­­curești, se acuză Ministerul de Răz­­boi că rela­ngănd cererea C«opers» tivelor ba3ar«bine ar fi admia cere­­rea D lui Vizant", pentru a exporta o cant­iste enormă da cereale, pentru care invaatăiă un căștig enorm, din care cauză in urma acestei­ afaceri, părea in Basarabia s’sr fi urcat la 12 lei, știrbindu-se astfel simpetia și iu­birea populaț­ii basarabene pentru instituț­a armatei. Ziarul „Viitorul" încheie spunând că M­­nisterul de Răxboi e dator să dea un comunicat. După cum s’a văzut in­ițiul articol partidul liberal in măaia lui nebună, de a nu fi putut ajunge la putere, caută să lovească guvernul chiar și prin fapte nejuste mei mult sau mai puțin adevărate, lovind și in persoa­na oamenilor cinstiți. Se cunoaște destul de bine reputa­ția de cinste a d­lui Vișanti, iar aju­tarea nedreaptă a oficiosului libera­lilor demască uneltirele josnice pe ca­re recurge partidul liberal Nu zio că D-nul Vizanti n’ar fi cerut dreptul de a a exporta cereale din Basarabia, dar aodaș lucru l’au cerut și muți alții ca D­ea și Ministerul le-a a­­probat. După ce aprobase mai intăiu cere­rile Cooperativelor din Basarabia, făcând calmi câtă cantitate de cerea­­le ar fi necesară nevoilor îndestulă­­toare ale Basarabiei și numai din pri­sosință e& la expo­teze, venind ast­­fel in ajutorul vec­iiilor noștri pe‘ Ion­ care îndură o mare lipsă. Prin acest act care pe lăngă că este un­u­l de veritata, dar Ministarul s’a gândit la câștigare­a simpatiei acelei țări, pentru o alianță de apărare pa vn tar in contra atâtor dușmani in­­conjurători, cari sunt gata, să ne sfâșie in ori­ce moment și sa știa că dușmanii noștrii, sunt și dușmanii Poloniei. Și insăși Franța, pe care li­­beralii, in politica externă o simpa­­tizează atăt de mult, nu indemmnă la formarea unei triple alianțe: „Ro­­mânia, Polonia și C«bo Slovacia“. Dar s’au gândit oare liberalii la n­ oastea toate . Mai țin liberalii minte „cantitatea enormă" pa care o exportau ei pes­te graniță, cănd erau la putere, în­­casând milioane, lăsând astfel in „pa­tria lor cea scumpă“ o groaznică mi­­zerie de care ei erau puși la adăpost, cu pivnițele pline, cu hambarele in­­cărcate și cu chimirul umflat de au­rul pe care l’a stors din sudoarea țîranulu­i romăn ? («io de ueii, mulți scut­ei) Sărmanul partid liberal, sapă groa­pa altuia, gi se înfundă ei mai ifin. Dânșii nu țîn seamă de nimic, canză pa nedrept,­­ dând mărturie «sin­­d­u­oasă, care mai in urmă nu schim»­bă in adevăr, ce cada in dauna lor. Nu sic că pănea in fe-ar fi scump t in Basarebia la 12 lai, dar vina este a celor camero­anți speculanți, care ascunzând cerealele, atribuieso vina altora, trâgănd astfel ei făloase. Nu zic că in „guvernul“ actual nu sunt multe elemente rele sau necinstite, dar para că mai mulți adepți de aceștia aderanză de partidul, „un li­beral" (val căt de dapar­e este ade­vă­rl de acest nume) „ci brotenist“. Dar dacă nu­mănui guvernului ca actual­a la putere sunt și elemente perimpatice, apoi nu este seumă de a se epura pe acei a căror o cinste este atât de bine­­ cunoscută. Atragem insă odată atenția par­tidului liberal că: „Ce ne sapă groapa pisuia cade singur in ea.. (și mi se pare că ei au și căzut, trebuindu-se a sa ca vărli mimai țărâna sub oara vor rămâne Îngropa­ți pentru veșni­cie“) Mcto i „Veșnica fraudelor lor“. pomenire a.. Goilus lncognitus

Next