Evenimentul, februarie-martie 1921 (Anul 29, nr. 1-36)
1921-02-25 / nr. 7
ANWL AL XmX.LMA No ? ViA Si mmu wap . i IMWII—IMIIIIIIill—lli II "'TI 'I 11" ®r|ifj ti pirfidalei Seiaocraf OSreS0BHBMS@8a®î»»sfflB^a»fâMIS:^ESffifâ Poftiți ia tribună! Intre Viitorul și îndreptarea o polemică foarte interesantă. O eficiosul colectvist, cel cu lozinca ,pentru noi inșine“, aracă „Guveran! lichidărei naționare*, cel eare a scos averea statului la mezat. Oficiosul guvernului s’a grăbit să dezmintă categoric toate «afacerile“ pe cari Viitorul le pune in sarcina mai tuturor minștriior. In [schimb, confrații de la Îndreptarea s *« pus cu zei să răscolească arhivele minsterelor și sa scoată zilnic la iveală toate potlogăriile facutr sub guvernul liberal, la deosebi e strașnic scuturat d. Al. Constantinescu, fostul ministru de industrie și comerț. „Creditul mine.a. „Creditul* tehnic* și tot felul de creațiuni ale „Băncei roratnești* dăduseră iarna in averea statului. E delicoisa mai ales *?aceea minelor de cărbun din jud. Bacău. Un frust*ș liberal, d. N. Botez, ciracul dlui Al. Constantinesai P., cu o petiție de 40 de bani, a obținut consesia acelor mine pe timp de... 75 ani. Se ingrjea omul și de urmași ! Statul punea la dispozița concesionarului minde, căile ferate, plata lucrătorilor, avansa luri, iar d. N. Biz n'avea capitaaltă obligație decis să plătească 2 lei și 50 bani la tona de cărbune extras, ceea ce nu reprezenta nici măcar dobânda capitalului investit de stat! îndreptarea se ocupă, făcând citate din contracte, și de matraparticurile „Creditului Miner” și seria nu e sfîrșită încă. ntrebarea ce se pune insă e următoarea: dacă auzițiile pe caii Viitorul se aduce gimroului sunt întemeiate, atunci de aduc liberalii chestiunea in ce nu Parlament ? Partidul liberal e reprezentat la Cameră prin foștii miniștri George G. Mîrasîu și I . Duca, iar la Sfat principii M. Pheredyde și Al. Constantinescu, de asemenea foști miniștri la ati*tea rînduri. Ci ce vra unul din acești corifei ai partidului nu interpelează „Guvernul lichidărei naționale* asupra crimei ce o săvîrșește prin înstrăinarea averei statului ? E lesne de dus campanii de presă oricât de nafoncate. In Parlament insă trebuie dovezi și acestea le lipsesc neprihăniților matadori colectiviști. Zădarnic încearcă Viitorul să facă diversiune, acuzînd pe alții de ceea ce au comis patronii lui. Opinia publică e mereu preocupată de felul de a face politică al ciracilor d-lui Vintilă Bătianu și cere guvernului să aplice fricțiuni severe tuturor tripotorilor nefistelor guvernă ri liberale. ...Poftit la tribună, d lor daputați și senatori din opoziția liberală ! ■ O alianță militară franco-polonă """ . Recenta cătorie a mareșalului Pilsudszy, șeful statului polonez, a fost pentru Franța și Polonia o casta de a afirma in mod solemn comunitatea de sentimente și tendințe. Prințul Layteha,, ministrul afacerilor străine al Poloniei va seriga in curând tratatele cu Franța. Prin acordul trotlilor Franța se va angaja a terci in ajutorul Poloniei intru apărarea teritorului său, de a-i furniza materiale și ai acorda concursul statului său major. Acest acord militar va fi exclusiv defensiv. FA va fi fără îndoială complectat de convențiunile cu Ceho-Slovacia și România in vederea stablirei unei laviere contra tentativelor Rusiei soieliste. Acordurile comerciae franco-poloneze vor interveni in mod special pentru a organiza risimul vămilor și exploatării petrolifere din Galiția. Guvernul francez dorește că smpulațiile precizate să fie complectate prin convențiunile trecute cu Cehoslovacia și România. De aceia asistența franceză in profitul Poloniei se va face la nevoie pe la Fraga, iar nu pe la Danisig— cale supusă tuturor servitudinilor. Pe de altă parte, pentru ei sigur or ca flancului drept al armatei poloneze, um rol important va fi dat României B-na Lucia D. Grecianu, soția neuitatului pe veci Dimitrie Grecianu, se află actualmente la Paris, unde va sta părăn set dátorile nașterii. Refacerea Austriei Propunerile comisiei de reparațiuni, cari formează baza din Versager, au fa țiță tratativelor refacerea economică a unei Austrii denie Nevoile Ecertei țari an Indepenerescut in lunii din urată atât de mult sanăt nu mai suportă nici o amânare. Austria se găește in fața prăbușirii. Suma creditului propus de către comisia de reparațiuni ca ajutor pentru refaceea Austriei e de 250 milioane dolari (sau după cum socotește presa engleză, fără să se ia in considerare diferențe de valută 50 miliarde pfunzi). Această sumă insă va fi împărțită pe cinci ani și situase in modul turnător : pubbul 1921 ar avea Austria să primească 80 milioane, ín cel viitor 70, in al treilea și al patrulea cite 40 și in cel din urmă au 20 mlioane dolari. Inițiativa și sarcina pricipală la ajutorarea economică a Austriei ii revine Frarței, ca fiind cea direct interesată la o eventuală alpire a Austrei, la Germani. Tocmai prin această insă se ți complică situații. Primul ostit de ajutor a fost dat Austriei in 1919 in urmă de 48 miliarde dolari. Acest credit de fimă i’au acordat in părți pgae cel e trei puteri europene : Franța, Anglia și Papa, in realitate insă a plftit America gi singură Anglia și'a achitat pini ’a prezent rata La al doia credit american de 2000ii tone fănă din care a trăit Austria pină ia recolta din nonă Arglri a puscitat puin năndu-1 la dispocite corăbii gratuite pentru transport . Franța și Palia n’au contr’buit cu nimic Deocamdată America și-a suspendat iri*ce credite Cel mai curând in Aprilie va sca din nou parta activă in chestile tur pene ligănd poate ajutorui rău economic de cordiiuni politice, pe cari puterile europene cu vor voi sau cu vor putea să-l satisfacă. Astfel Unglia și Franța vor trebui să ajute Austria din propriile lor mijloace Puterile lor economici mai limmitat 9 insă și intaresm poli 50 Bani I MTMmyuwiMwiijBaara iMMMO Es iipal independența! Austriei ii poarte jarlsprudestătă mai ales in Franța. * " * Astfel proclama austriacă atât economisește cât și poltisește nu va ajunge poate nisi da data asta să fie rezolvată. Sir William Goode, delegat al Angliei in comisia de reparat ani ,declară că Austriei au i se acordă ajutor grabnic din partea Antantei, sau atunci epsana de r«parațiuni să și spună sincer părerea că orice ajutor dat acestei țări » de prisos, da oareca Aistris, in urma condițiilor create prin contractul de pace nu se va mai putea economiae și a reculege In cuiul acesta An ț i se văd nevoiți sau să știa asupră-lea primul financiar al Austrei pe timp nedeterminat, sau dacă nu să permite acestui Stat să decidă sngur asupra politicei sale, a dic ă să se unească cu Germania. „Uniunea profesorilor austriaci“ a ținut la Viena o irna întrunire de »onetrănd pentru alipirea Austriei la Germana, Adunarea a hotărât unanim. a esre guvernului să dispună un plebiscit in sensul de mai sus. Cu rezultaitul plebiscitului, Austria se poate apoi presenti Ligei Popoarelor spre a cere alipirea in Germania Informații Mai mulți membri ai vechei „Societați pentru învățătura poporului român“ din orașul nostru, au luat inițiativa convocărei unei adunări extraordinare, in care să se discute in primul rând federalizarea tuturor societăților din țara întreaga și luarea inițiativei clăirei unui Palat național la Iași. Până acum s’a adunat suma de 25000 lei pentru reclădirea liceului „Lauri«»“ din Botoșani. Comandamentul Corpului VI de armată dă cea mai formată de emințîre svonului public in mai multe ziare din Ardeal prin care se spunea că generalul francez de Tournsdî ar fi fost arestat. Dlui nevator Grgore Alevra, proprietarul moșiilor Fămăszi și Draușsii a reparat rideal biserica din inchinez o M. S Reasista la sfințirea ce luna Main a. o. Flămânzi și a gino, care va va avea loc in Direcțiunea generală a teatrelor, conform srt. 100 din regulamentul legi tigare vor adiva la cunoștința tuturor proprietarilor și antreprinorilor de localuri, unde cântă orchestre sau din voce, că sunt datori ca pănă la 1 Mrtie a. o., să facă declarații timbrale prin care să arate numărul de persoane din orchestră și dacă sunt cetățeni romăni. De claraține vor mai coprinde și baia localului, patente, registru de vânzări zilnice și alte acte pa care va crede ci misiunea. Decamleta sunt citate următoarele localuri in luna Martie, la ora 4 p. an, in cancelaria Teatrului Național . Le 7 restursurile Tuffu și Traian, la ora 8*berăriile Azuga și Luther, 1* 9 berăria 7 »brugi localul Toma Nistorică din Bulevardul Ferdinand la 10 Varieteul Tanasarhe gi Hale dă bare din strada Apa*ta«íe Pnú, la 11 Martie Terasa B»j'n și Cofetăria Gomergislă din strada Ștefan cel Mare No. 31. Localurile cari nu a coprinse nici vor fi avizate de Poliție și sa vor prezenta in ziua de 12 Martie In comisiune care și un deligat al Ministerului de finanțe. Acei cari nu se vor preznta la datele de mai sus vor fi impuși la taxa fixă teatrală din oficiu, D. smitroi N. Tituleacu proiectează să inscrie in buget in spital de căteva sute de milioane pentru echitarea bonurilor pe rechiziție. Y1NMR1 26 FEBEWABÎB im MMfWmiM înferesmti, Curtes de Apel s. I, jade»ănd proesssl intentat de d Branaias Msge? fs.map'st din Podul Uoaiei a hotărât că drepturile acordate prin legea sanitară frendsși or defarmaaii au se intind gissap a moșteniorilor acestora și se sting odată cu moartea srandagnui. Ministerul de Interne prin ordinul No. 514 din 32 Februarie a. c. , a dispus ca serviciile publice să fie suspendate de mâni Vineri 25 Februarie până la 2S Februarie, in vederea celebrarei căsătoriei Principesei Elisabeta. Tribunalul Pattis I, in procesul de despăgubiri pentru spitalul Proletar Tamorî din Fonga și proprietatea casei 81. Spiridon, a acordat suma de 101800. Totalul ceruta de Epitropie «e despăgubirilor cifrează insă la suma de 266.98 © lei. Cartierul ceferist Iată intocmai adresa primită de Adamis Greța Comunală : D-nul PREȘEDINTE AL COMISIUNEI INTERIMARE IAȘI Așa onoarea vă ruga să binevoiți a supune dasbaterei Comisiunei Interimara in prima ședință următoarea produnerei Direcția Regională C. F. R. in numele „Cice Mancei CFR “ solicită de la Primăria Iași local grădine de Îs Rips Galbenă, gratut sau cu un preț redus, in scop de a construi pe acest loc oa che Smaista« un cartier modern de locuința pentru funcționari C F. R. din local tata cu șcala, bibiotecă, sală de conferința, băi, etc, cu distribuție de apă, cu mică elekrică cu pavaj» și plantați toate făcute și Întreținute de Casa Mancel C F. R. Patra o așa operă de nai atenție soaială și de infrumusețare a lașului, credem, de Președinte, că atăt Dr., cât și întreg Onor Consiliu, nu veți ezita a «scrii a acea gradnă, foarte greu de întreținut, și veți fi rezolvat in aceaș timp in parte și chestiunea locuințelor in Iasi Cu distinsă stmă, GH SCUTARU, director regional C. F. R. Penica e curma odată pentru totdeauna interminabUa chestiune a permiselor de import, d general Averescu, ministru al industriei, a dispus să nu i se mai prezinte nici o cerere pentru noni permise da import, intrucât regimul actual al importului prevede numai două categorii : mărfuri libere 1a import, pentru cari nu trei bucate perms și mărfuri prohibite ! pentru care e inctila es mai cere ! psrrsis, lega rpunăndu ge. Toata cărările de asemenea natură vor fi puse la dosar. A fost arestat de către Brigada de Siguranță Iași, cunoscutul hoț de vite din Vaslui, Zahara Bârlidianu evadat din arestul poliței Vaslui. Astăzi in urma măsurilor luata de Primărie, a fost pâine sficientă pe pară,Mâine 25 Fibruarie are loc o consfătuire la Saironul Aprovisionarei al Comunei Lași, dimpreună cu Aprovizionarea Jădtțu ti Iași, pentru a hotără prețul grâului și a porumbului, conform deciziunei Munisteru ui Refactrei. La Gamera de Comerț, a avut loc azi dimineață o șediță nară, la care au participat extraordiși membrii corespondenți. S’a disocit despre noua lege, a speculei, și s’a alea o delegație, care să pre«9 la Bucuești și «ă ceară o audiență ministrului da interne,] spre a reveni asupra noii legiferări, 4k»Pì t márna mmm Sím I lm mM & mm srn mm ® m 4M 0 acuzare mdosapii Intr’un articol publicat mai sfinHî tiseste in ziarul „Viitorul“ din București, se acuză Ministerul de Război că relangănd cererea C«opers» tivelor ba3ar«bine ar fi admia cererea D lui Vizant", pentru a exporta o cantiste enormă da cereale, pentru care invaatăiă un căștig enorm, din care cauză in urma acestei afaceri, părea in Basarabia s’sr fi urcat la 12 lei, știrbindu-se astfel simpetia și iubirea populații basarabene pentru instituța armatei. Ziarul „Viitorul" încheie spunând că Mnisterul de Răxboi e dator să dea un comunicat. După cum s’a văzut inițiul articol partidul liberal in măaia lui nebună, de a nu fi putut ajunge la putere, caută să lovească guvernul chiar și prin fapte nejuste mei mult sau mai puțin adevărate, lovind și in persoana oamenilor cinstiți. Se cunoaște destul de bine reputația de cinste a dlui Vișanti, iar ajutarea nedreaptă a oficiosului liberalilor demască uneltirele josnice pe care recurge partidul liberal Nu zio că D-nul Vizanti n’ar fi cerut dreptul de a a exporta cereale din Basarabia, dar aodaș lucru l’au cerut și muți alții ca Dea și Ministerul le-a aprobat. După ce aprobase mai intăiu cererile Cooperativelor din Basarabia, făcând calmi câtă cantitate de cereale ar fi necesară nevoilor îndestulătoare ale Basarabiei și numai din prisosință e& la expoteze, venind astfel in ajutorul veciiilor noștri pe‘ Ion care îndură o mare lipsă. Prin acest act care pe lăngă că este unul de veritata, dar Ministarul s’a gândit la câștigarea simpatiei acelei țări, pentru o alianță de apărare pa vn tar in contra atâtor dușmani inconjurători, cari sunt gata, să ne sfâșie in orice moment și sa știa că dușmanii noștrii, sunt și dușmanii Poloniei. Și insăși Franța, pe care liberalii, in politica externă o simpatizează atăt de mult, nu indemmnă la formarea unei triple alianțe: „România, Polonia și C«bo Slovacia“. Dar s’au gândit oare liberalii la n oastea toate . Mai țin liberalii minte „cantitatea enormă" pa care o exportau ei peste graniță, cănd erau la putere, încasând milioane, lăsând astfel in „patria lor cea scumpă“ o groaznică mizerie de care ei erau puși la adăpost, cu pivnițele pline, cu hambarele incărcate și cu chimirul umflat de aurul pe care l’a stors din sudoarea țîranului romăn ? («io de ueii, mulți scutei) Sărmanul partid liberal, sapă groapa altuia, gi se înfundă ei mai ifin. Dânșii nu țîn seamă de nimic, canză pa nedrept, dând mărturie «sinduoasă, care mai in urmă nu schim»bă in adevăr, ce cada in dauna lor. Nu sic că pănea in fe-ar fi scump t in Basarebia la 12 lai, dar vina este a celor cameroanți speculanți, care ascunzând cerealele, atribuieso vina altora, trâgănd astfel ei făloase. Nu zic că in „guvernul“ actual nu sunt multe elemente rele sau necinstite, dar para că mai mulți adepți de aceștia aderanză de partidul, „un liberal" (val căt de dapare este adevărl de acest nume) „ci brotenist“. Dar dacă numănui guvernului ca actuala la putere sunt și elemente perimpatice, apoi nu este seumă de a se epura pe acei a căror o cinste este atât de bine cunoscută. Atragem insă odată atenția partidului liberal că: „Ce ne sapă groapa pisuia cade singur in ea.. (și mi se pare că ei au și căzut, trebuindu-se a sa ca vărli mimai țărâna sub oara vor rămâne Îngropați pentru veșnicie“) Mcto i „Veșnica fraudelor lor“. pomenire a.. Goilus lncognitus