Făclia, ianuarie-martie 1967 (Anul 21, nr. 6273-6348)
1967-02-14 / 6309. szám
Proletari din toate țările, uniți-va ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. Și AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CE FRÎHEAZĂ REALIZAREA RITMICĂ A PLANULUI Un Imperativ DE INVESTIȚII ? DETERMINA UN RITM ♦ IARNA NU POATE SCAZUT ♦ NEPREDAREA DOCUMENTAȚIILOR = PIERDERE DE TIMP ♦ DE CE LUCREAZĂ CONSTRUCTORII IN FRIGS intem convinși că nimeni nu s-a așteptat la un asemenea rezultat slab în domeniul investițiilor. Astăzi cînd situațiile, fragmentare și globale, pe luna ianuarie sînt cercetate mai cu atenție, mulți se întreabă: Oare cum s-a putut? Sîntem în plină iarnă, am avut greutăți în definitivarea și procurarea documentațiilor sau în obținerea unor materiale, dar să realizăm doar jumătate din lucrările care revin pe o lună din planul anual, este inexplicabil ! Și dacă mai adăugăm la asta că în ianuarie s-a executat exact de cinci ori mai puțin decât în decembrie — tot lună de iarnă — necesitatea de a analiza amănunțit situația investițiilor apare evidentă. Conducătorii întreprinderilor de construcții consideră că principala cauză a ritmului extrem de lent al muncii pe șantiere se datorește beneficiarilor care tărăgănează depunerea documentațiilor, obținerea avizelor și a autorizațiilor de construcție, stabilirea amplasamentelor, deschiderea finanțărilor etc. Motivele invocate de constructori nu pot fi puse la îndoială. La sfârșitul lunii ianuarie ei dispuneau doar de 86,7 la sută din documentațiile necesare pe acest an. Multe din acestea nu sînt definitivate, necesitînd clarificări, adoptarea unor soluții noi sau refaceri. La „Industria sîrmei“, de exemplu, din cauză că proiectanții nu au reproiectat stîlpii frontali ai halei de fabricație aflată în lucru (deși documentația a fost depusă), constructorii au fost stînjeniți în muncă. Acest neajuns dacă era soluționat la timp de conducerea întreprinderii rezultatele pe luna ianuarie erau cu mult mai bune. Unele obiective ale căror beneficiari sunt „întreprinderea de reparații auto“ din Cluj, „Direcția regională de îmbunătățiri funciare și organizarea teritoriului“, „întreprinderea comunală Cluj“, „întreprinderea de gospodărie comunală Turda“ și altele, nici nu au putut fi atacate de către constructori, din lipsă de documentație. Tovarășii ing. Iosif Tăpălagă, directorul „întreprinderii de reparații auto“, inginerul Carol Herzl, directorul tehnic al uzinei „Industria sîrmei“, nici nu pot să precizeze cînd vor depune documentațiile pentru toate lucrările din 1967, iar alții, printre care tovarășii Iosif Bot, directorul uzinei „Unirea“, Ion Moraru, directorul fabricii „Electroceramica“, promit că în decurs de o lună-două, se vor achita definitiv de obligațiile lor față de constructori. Ne punem întrebarea: de ce se stabilesc noi termene cînd predarea documentațiilor este reglementată și de existența lor depinde ritmul de muncă pe șantiere și respectarea termenelor de dare în funcțiune a obiectivelor? Iată unde duce lipsa de punctualitate: la uzina „Unirea“ în acest an, potrivit planului, se vor executa lucrări de construcții și montaje în valoare de 10 000 000 lei. Conducerea întreprinderii, a predat documentații pentru lucrări din trimestrul I în valoare de 1 000 000 lei (!), și promite că în martie va preda restul. Cum va realiza T.R.C.C., pe acest șantier, 20 la sută din planul anual pînă la sfîrșitul lunii martie, cînd are la dispoziție numai 8 la sută din documentații? Aceeași întrebare o adresăm „Trustului Gostat“ (pentru îngrășătoria de porci din Juc), „Uzinei de produse sodice din Ocna Mureș“, „întreprinderii poligrafice“ și altora. Se desprinde o primă concluzie: condiția primordială intensificării ritmului de muncă pe șantiere este asigurarea din timp a documentațiilor de execuție. Orice amînare sau tărăgănare în această privință ar constitui frînarea activității constructorilor. Lipsa de documentații intr-adevăr a contribuit la rezultatele cu totul nesatisfăcătoare din luna ianuarie. Motivele invocate de conducătorii întreprinderilor de construcții, referitoare la documentații, s-ar putea accepta în întregime dacă nu ar fi existat în regiune numeroase șantiere deschise anul trecut. Dar au existat. Aici nu se mai pune problema documentațiilor și nici a avizelor sau a amplasamentelor. Și totuși rezultatele pe aceste șantiere sunt mult sub posibilități. La Fabrica de ipsos „Rapid“ din Aghireș planul operativ pe luna ianuarie a fost realizat în proporție de 34 la sută; la complexul de taurine din comuna Mihai Viteazul — 20 la sută; la complexul de îngrășare a porcilor din Juc 79///o; la „întreprinderea de prefabricate“ din (Continuare în pag. a lll-a) A. VARGA NOUTĂȚI CEFERISTE La Cluj a început amenajarea Depoului C.F.R. pentru exploatarea locomotivelor Diesel electrice. In cadrul acestei lucrări, se construiesc o hală nouă și rampe de alimentare a centralei termice și se amenajează clădiri pentru exploatare. Planul de investiții la lucrarea amintită a fost realizat, în luna ianuarie, în proporție de peste 200 la sută, iar pe primele zece zile ale lunii curente în proporție de 151,8 la sută. O lucrare asemănătoare se desfășoară în prezent și la Turda, unde, de asemenea, se amenajează depoul pentru exploatarea locomotivelor Diesel hidraulice de 750 C.P. pentru linia îngustă Turda—Abrud. Tracțiunea pe această linie va fi efectuată numai cu asemenea locomotive. Lucrări de interes obștesc la Cluj Se apropie primăvara. Edilii Clujului se pregătesc pentru a adăuga și în acest an noi podoabe orașului. Din fondurile de investiții, din cele bugetare, prin folosirea resurselor locale au fost prevăzute noi lucrări mdilitar-gospodărești de amploare. Printre acestea se numără cele cîteva fîntîni cu jocuri de ape, care se vor construi în locurile de agrement ale Clujului, cabana din pădurea Hoia (unde, vara și iarna, clujenii, ieșiți în orele de răgaz să se recreeze, vor găsi produse alimentare și băuturi), și platformele cu bănci pentru odihnă, în mijlocul unor zone verzi, de la intrările în Cluj dinspre Someșeni, Florești și Feleac. Recent, la sfatul popular al orașului au fost purtate discuții cu un grup de arhitecți, plasticieni și ingineri privitoare la proiectele acestor noi lucrări de înfrumusețare. Este necesar să precizăm că fîntînile cu jocuri de ape și platformele cu bănci de la intrările in oraș se vor executa din resurse locale și prin muncă patriotică. La Sfatul popular al orașului am mai aflat că în acest an, în Cluj vor mai fi plantați circa 100.000 arbori și arbuști ornamentali (dintre care aproximativ 40.000 trandafiri), iar în incinta microraioanelor din cartierul Gheorgheni vor mai fi amenajate zone verzi pe o suprafață de circa 12 ha. Secția de fabricat hîrtie de la C.C.H. Suceava Anul XXII Nr. 63096 Marți 14 februarie 1967 © 4 pagini 25 bani „OSPĂȚUL DE AUGUST" De treceți cîndva prin Poiana Ilvei, nu vă lăsați furată privirea de darurile ce le-a făcut natura acestei așezări, pînă ce nu vi se arată „pe coastă" o mică livadă de pomi fructiferi, poate cea mai frumoasă din părțile locului. Frumusețea acestei livezi iți apare și mai pregnant abia atunci cînd afli că toți cei 200 de pomi au fost sădiți aici în cinstirea unui străbun obicei ce parțial se mai păstrează și astăzi și care grăiește că nici un fecior nu-i vrednic de însurătoare pînă ce cu mina lui nu sădește măcar cîțiva pomi. Și cei zece feciori ai Anei Bumbu sădită în livada de pe coastă fiecare cîte 20, spre mîndria lelei Ana și, firește, a fiecăruia dintre ei. Leagăn al unor înțelepte tradiții strămoșești, Poiana Ilnei este pe cale de a înrădăcina in inima și sufletul oamenilor o nouă tradiție ce grăiește de astă dată despre cinstirea părinților și a întregii familii. Așa se face că de cîțiva ani încoace, de cînd ideea a încolțit în mintea unuia din frații Bumbu — intr-o anume zi din luna august, in grădina casei ce poartă numărul 82, se adună 6 ingineri, 2 profesori, un ofițer, un agricultor și o învățătoare, adică toți 11 copiii lelei Ana și familiile lor. Cum sarcina de gazdă revine mamei, este firesc ca din A. ARDELEANU, SURSA (Continuare în pag. a III-a) •4%Ea de carne[3 ÎN ACEST NUMĂR: * ACTUALITATEA CULTURALA ^ SPORT (pag. a II-a) EFERVESCENTA MUNCII CULTURALEDUCATIVE IN RINDURILE TINERETULUI ȘI CERINȚELE ACTUALE ^ Cronică electorală: COLOCVII CU ALEGĂTORII ^ Un obiectiv important: DEZVOLTAREA BAZEI LEGUMICOLE (pag. a III-a) SCHIMB DE PĂRERI INTRE CORNELIU MĂNESCU ȘI MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE AL R. P. UNGARE „URMĂRIM CU INTERES DEZVOLTAREA ȚARILOR SOCIALISTE" « Un interviu al ministrului afacerilor externe columbian IN TURNEUL DE EXPLORARE, WILSON VA PLECA LA BONN (pag. a IV-a) Lucia Beu, cercetătoare la Institutul de cercetări chimico-farmaceutice din Cluj, pregătind aparatura de sinteză pentru noi experiențe B F.A.12—NOUĂ INSTALAȚIE DE FORAJ ROMÂNEASCĂ Ploiești. — Seria agregatelor de foraj produse de industria noastră constructoare de mașini a fost completată cu o nouă instalație: F. A. — 12 pusă recent în fabricație la Uzina de utilaj petrolier din Tîrgoviște. Prevăzută cu un înalt grad de centralizare și mecanizare a comenzilor — noua instalație este destinată forajului puțurilor de apă pînă la adîncimi de 150 metri. Sarcina enormală de lucru (la cîrlig) este de 12,5 tone. Agregate de acest tip vor fi folosite și pe șantierul sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier“. (Agerpres) CONTRIBUȚIA FIZICIENILOR LA CERCETĂRILE DE BIOLOGIE ȘI MERCINĂ Prezența fizicienilor în institutele de biologie și medicină este tot mai frecventă, aceasta in afara institutelor special profilate pentru cercetări de biofizică. Dacă înainte cu cîțiva ani în aceste laboratoare puteau fi întîlniți chimiștii care lucrau în colaborare cu biologii și medicii, acum se poate constata că prezența fizicienilor a devenit o necesitate. Unele din aceste laboratoare se ocupă exclusiv cu munca de cercetare științifică, altele efectuează o gamă de explorări funcționale care utilizează tehnici de rutină, îmbinînd această activitate cu munca de cercetare. Aici, tehnica de lucru a impus determinarea unor parametri prin efectuarea de măsurători fizico-chimice. Aparatura electrică și electronică capabilă să răspundă exigențelor tot mai mari a devenit indispensabilă pentru aceste laboratoare. S-au conceput și construit în acest scop o gamă largă de aparate tot mai perfecționate și mai sensibile. In lucrările de electrofiziologie se utilizează electroencefalograful, oscilograful catodic, diferite amplificatoare speciale echipate cu tuburi electrometrice pentru mărirea unor curenți foarte slabi de ordinul a 10 la puterea a 12 A, generatoare de impulsuri și semnale, oxigrafe, electrocardiografe și alte aparate bazate pe traductoare speciale. Au luat ființă laboratoare pentru utilizarea izotopilor stabili și radioactivi în biologie și medicină. In acest sens, Institutul de fizică atomică din București organizează cursuri speciale cu durata de 3 luni pentru specialiști în toate domeniile unde radioizotopii pot fi utilizați. Lucrînd pe modele biologice ingenios concepute, utilizând și combinînd aceste tehnici de laborator, se pot obține rezultate de valoare. Fizicieni de prestigiu, printre care prof. dr. docent V. Mercea și prof. dr. docent I. Ursu, membri corespondenți ai Academiei, au comunicat referate care au arătat cit de eficiente sunt pentru cercetările de biologie și medicină diferitele tehnici de lucru utilizate de fizicieni. Materialele electrice și electronice realizate pînă în prezent oferă posibilități sporite de a efectua construcții și montaje care să satisfacă cerințele moderne ale cercetării în acest domeniu. Măsurarea electronică a mărimilor neelectrice este impulsionată de apariția a numeroase traductoare speciale și a unei literaturi bogate, aceasta fiind în prezent o problemă modernă și actuală, în plină dezvoltare. Desigur, realizarea de construcții și montaje electrice și electronice nu este o problemă imediată și nici ușoară, mai ales atunci cînd parametrii aparatului trebuie să atingă limita superioară de sensibili- Dorin PORUȚIU, fizician principal la laboratorul de microscopie electronică — I.M.F. Cluj (Continuare în pag. a III-a) MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE AL SUEDIEI VA FACE O VIZITĂ ÎN ȚARA NOASTRĂ La invitația guvernului român, ministrul afacerilor externe al Suediei, Torsten Nilsson, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România în prima jumătate a lunii mai 1967. Iarna în Grădina botanică din Cluj. in EDITURA POLITICĂ A APARUT: NICOLAE CEAUȘESCU Cuvîntare la ședința de lucru privind activitatea din transportul feroviar. 10 februarie 1967. Lucrarea a fost tipărită intr-un tiraj de masă. LIVIU POP, șeful Oficiului de exploatare T.T. Cluj Despre telefoanele din Cluj și noutățile oferite de 1967 — Ca în orice domeniu de activitate și în sectorul dv. sînt lucruri noi, și, bineînțeles, altele care ... — Tema discuției mă obligă la concret. In primul rînd noutatea constă în extinderea centralei orașului cu circa 1.200 de numere și trecerea, în perspectivă, la automatizarea interurbană. Această ultimă chestiune va fi realizată la nivel republican. Un alt domeniu, tot concret, îl constituie greutățile previzibile, întrucît nu vom putea satisface absolut toate cerințele acelora care doresc să li se instaleze în acest an sau în 1968 posturi telefonice. Insă pînă atunci și în continuare obiectivul central și permanent al oficiului nostru rămîne buna funcționare a aparatelor și deservirea promptă a abonaților. La nivelul oficiului am făcut, în acest sens, un pas spre mai bine. Reclamațiile, telefonic sau în scris, la adresa colectivului ce-l conduc sunt acum minime. Primim mai mult cereri de relații în legătură cu viitoarea automatizare telefonică interurbană și instalarea posturilor telefonice în cartierul Gheorgheni. Aici sunt mai multe aspecte. Am avut suficiente cazuri — evitabile dacă am fi înștiințat prin presă publicul — care ne-au răpit mult timp. — O precizare care să satisfacă toate cererile ar fi necesară. — După terminarea montării cablului subteran și executarea legăturilor (lucrare de mare amploare și foarte complicată), rezolvarea cererilor se va face astfel: vor avea prioritate acei care au avut telefoane și care în prezent locuiesc în cele două microraioane ale acestui cartier. Apoi, în limita posturilor libere în centrală, vor fi satisfăcute și cererile persoanelor care doresc să li se instaleze telefon pentru prima dată. — Ce alte noutăți mai aveți? — Pentru cititori, o parte din ele pot constitui surprize neplăcute. In prezent, orașul Cluj nu dispune de un lot suficient de telefoane publice. Știm că e absolut necesar ca numărul acestora să fie cel puțin dublat. In prezent sunt în funcțiune 200 de telefoane. Completarea locurilor unde este necesar un asemenea post public e în curs de rezolvare. O precizare tot pentru cartierul Gheorgheni: aici se vor putea instala noi telefoane publice numai după efectuarea lucrării amintite. Un amănunt tot pentru public , la un telefon se pot efectua 600 de convorbiri pînă se umple caseta, ceea ce practic nu poate avea loc, întrucît noi, zilnic, facem colectarea fișelor. Am avut multe cazuri cînd am găsit aparatele cu cordonul tăiat sau fără receptor. Exemple avem săptămînal la cinematograful Republica, unde au fost furate de două ori telefoanele, cu totul. In Piața 14 Iulie, pe strada Racoviță, la I.R.A. sînt frecvente distrugerea aparatelor, spargerea casetelor și luarea banilor. Sînt anumiți oameni care în mod sistematic recurg la astfel de fapte reprobabile. — In încheiere, vă rugăm să ne spuneți care este stadiul lucrărilor generale la partea complementară a centralei și la cablurile subterane? — Sîntem pregătiți pentru a începe toate lucrările. Insă pînă în prezent pentru centrală nu am primit nici un utilaj în vederea extensiei, îl așteptăm în fiecare moment, ca și cablurile subterane. In toamna trecută s-au terminat canalizările cu tuburi din beton pentru cabluri, aceasta fiind prima realizare în cadrul marii lucrări. — Cînd vom avea totuși prima convorbire cu cartierul Gheorgheni? — Conform planului, spre sfîrșitul trimestrului IV sau începutul anului 1968. Dorim și sperăm să începem instalarea telefoanelor chiar mai devreme, însă totul depinde de data primirii instalațiilor și echipamentului necesar întregii lucrări. c. Ștefănescu