Făclia, ianuarie-martie 1967 (Anul 21, nr. 6273-6348)

1967-02-14 / 6309. szám

Proletari din toate țările, uniți-va­­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. Și AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CE FRÎHEAZĂ REALIZAREA RITMICĂ A PLANULUI Un Imperativ DE INVESTIȚII ? DETERMINA UN RITM ♦ IARNA NU POATE SCAZUT ♦ NEPREDAREA DOCUMENTAȚIILOR = PIER­DERE DE TIMP ♦ DE CE LUCREAZĂ CONSTRUCTORII IN FRIG­S intem­ convinși că nimeni nu s-a așteptat la un asemenea rezultat slab în domeniul investițiilor. Astăzi cînd situațiile, fragmentare și globale, pe luna ianuarie sînt cercetate mai cu atenție, mulți se întreabă: Oare cum s-a putut? Sîntem în plină iarnă, am avut greutăți în definitivarea și procura­rea documentațiilor sau în obținerea unor materiale, dar să realizăm doar jumătate din lucrările care revin pe o lună din planul anual, este inexplicabil ! Și dacă mai adăugăm la asta că în ianuarie s-a executat exact de cinci ori mai puțin de­cât în decembrie — tot lună de iarnă — necesitatea de a ana­liza amănunțit situația in­vestițiilor apare evidentă. Conducătorii întreprinde­rilor de construcții conside­ră că principala cauză a ritmului extrem de lent al muncii pe șantiere se dato­­rește beneficiarilor care tă­răgănează depunerea do­cumentațiilor, obținerea a­­vizelor și a autorizațiilor de construcție, stabilirea amplasamentelor, deschiderea finanță­rilor etc. Motivele invocate de constructori nu pot fi puse la îndoia­lă. La sfârșitul lunii ianuarie ei dispuneau doar de 86,7 la sută din documentațiile necesare pe acest an. Multe din acestea nu sînt definitivate, necesitînd clarificări, adoptarea unor soluții noi sau refaceri. La „Industria sîrmei“, de exem­plu, din cauză că proiectanții nu au reproiectat stîlpii fron­tali ai halei de fabricație aflată în lucru (deși documentația a fost depusă), constructorii au fost stînjeniți în muncă. Acest neajuns dacă era soluționat la timp de conducerea în­treprinderii rezultatele pe luna ianuarie erau cu mult mai bune. Unele obiective ale căror beneficiari sunt „întreprin­derea de reparații auto“ din Cluj, „Direcția regională de îmbunătățiri funciare și organizarea teritoriului“, „între­prinderea comunală Cluj“, „întreprinderea de gos­podărie comunală Turda“ și altele, nici nu au putut fi atacate de către constructori, din lipsă de documen­tație. Tovarășii ing. Iosif Tăpălagă, directorul „întreprinderii de reparații auto“, inginerul Carol Herzl, directorul tehnic al uzinei „Industria sîrmei“, nici nu pot să precizeze cînd vor depune documentațiile pentru toate lucrările din 1967, iar alții, printre care tovarășii Iosif Bot, directorul uzinei „Unirea“, Ion Moraru, directorul fabricii „Electroceramica“, promit că în decurs de o lună-două, se vor achita definitiv de obligațiile lor față de constructori. Ne punem întrebarea: de ce se stabilesc noi termene cînd predarea documentațiilor este reglementată și de existența lor depinde ritmul de mun­că pe șantiere și respectarea termenelor de dare în funcțiu­ne a obiectivelor? Iată unde duce lipsa de punctualitate: la uzina „Unirea“ în acest an, potrivit planului, se vor executa lucrări de construcții și montaje în valoare de 10 000 000 lei. Conducerea întreprinderii, a predat documentații pentru lu­crări din trimestrul I în valoare de 1 000 000 lei (!), și promi­te că în martie va preda restul. Cum va realiza T.R.C.C., pe acest șantier, 20 la sută din planul anual pînă la sfîrșitul lunii martie, cînd are la dispoziție numai 8 la sută din do­cumentații? Aceeași întrebare o adresăm „Trustului Gostat“ (pentru îngrășătoria de porci din Juc), „Uzinei de produse sodice din Ocna Mureș“, „întreprinderii poligrafice“ și altora. Se desprinde o primă concluzie: condiția primordială in­tensificării ritmului de muncă pe șantiere este asigurarea din timp a documentațiilor de execuție. Orice amînare sau tărăgănare în această privință ar constitui frînarea activi­tății constructorilor. Lipsa de documentații intr-adevăr a contribuit la rezultatele cu totul nesatisfăcătoare din luna ianuarie. Motivele invocate de conducătorii întreprinderilor de con­strucții, referitoare la documentații, s-ar putea accepta în întregime dacă nu ar fi existat în regiune numeroase șantiere deschise anul trecut. Dar au existat. Aici nu se mai pune problema documentațiilor și nici a avizelor sau a am­plasamentelor. Și totuși rezultatele pe aceste șantiere sunt mult sub posibilități. La Fabrica de ipsos „Rapid“ din Aghi­­reș planul operativ pe luna ianuarie a fost realizat în pro­porție de 34 la sută; la complexul de taurine din comuna Mihai Viteazul — 20 la sută; la complexul de îngrășare a porcilor din Juc 79///o; la „întreprinderea de prefabricate“ din (Continuare în pag. a lll-a) A. VARGA NOUTĂȚI CEFERISTE La Cluj a început amena­jarea Depoului C.F.R. pen­tru exploatarea locomotive­lor Diesel electrice. In ca­drul acestei lucrări, se con­struiesc o hală nouă și rampe de alimentare a centralei termice și se amenajează clă­diri pentru exploatare. Pla­nul de investiții la lucrarea amintită a fost realizat, în luna ianuarie, în proporție de peste 200 la sută, iar pe primele zece zile ale lunii curente în proporție de 151,8 la sută. O lucrare asemănătoare se desfășoară în prezent și la Turda, unde, de aseme­nea, se amenajează depoul pentru exploatarea locomoti­velor Diesel hidraulice de 750 C.P. pentru linia îngus­tă Turda—Abrud. Tracțiu­nea pe această linie va fi efectuată numai cu aseme­nea locomotive. Lucrări de interes obștesc la Cluj Se apropie primăvara. E­­dilii Clujului se pregătesc pentru a adăuga și în acest an noi podoabe orașului. Din fondurile de investiții, din cele bugetare, prin folo­sirea resurselor locale au fost prevăzute noi lucrări md­ilitar-gospodărești de am­ploare. Printre acestea se numără cele cîteva fîntîni cu jocuri de ape, care se vor construi în locurile de agre­ment ale Clujului, cabana din pădurea Hoia (unde, va­ra și iarna, clujenii, ieșiți în orele de răgaz să se recree­ze, vor găsi produse alimen­tare și băuturi), și platfor­mele cu bănci pentru odih­nă, în mijlocul unor zone verzi, de la intrările în Cluj dinspre Someșeni, Florești și Feleac. Recent, la sfatul popular al orașului au fost purtate discuții cu un grup de arhitecți, plasticieni și in­gineri privitoare la proiecte­le acestor noi lucrări de în­frumusețare. Este necesar să precizăm că fîntînile cu jocuri de ape și platformele cu bănci de la intrările in oraș se vor executa din re­surse locale și prin muncă patriotică. La Sfatul popular al ora­șului am mai aflat că în a­­cest an, în Cluj vor mai fi plantați circa 100.000 arbori și arbuști ornamentali (din­tre care aproximativ 40.000 trandafiri), iar în incinta mi­­croraioanelor din cartierul Gheorgheni vor mai fi ame­najate zone verzi pe o su­prafață de circa 12 ha. Secția de fabricat hîrtie de la C.C.H. Suceava Anul XXII Nr. 6309­6 Marți 14 februarie 1967 © 4 pagini 25 bani „OSPĂȚUL DE AUGUST" De treceți cîndva prin Poia­na Ilvei, nu vă lăsați furată privirea de darurile ce le-a făcut natura acestei așezări, pînă ce nu vi se arată „pe coastă" o mică livadă de pomi fructiferi, poa­te cea mai fru­moasă din păr­țile locului. Frumusețea acestei livezi iți apare și mai pregnant abia atunci cînd afli că toți cei 200 de pomi au fost sădiți aici în cinstirea unui străbun obicei ce parțial se mai păstrează și astăzi și care grăiește că nici un fecior nu-i vrednic de în­surătoare pînă ce cu mina lui nu sădește măcar cîțiva pomi. Și cei zece feciori ai Anei Bumbu sădită în livada de pe coastă fiecare cîte 20, spre mîndria lelei Ana și, firește, a fiecăruia dintre ei. Leagăn al unor înțelepte tradiții strămoșești, Poiana Il­­nei este pe cale de a înrădă­cina in inima și sufletul oa­menilor o nouă tradiție ce grăiește de astă dată despre cinstirea părin­ților și a între­gii familii. Așa se face că de cîțiva ani în­coace, de cînd ideea a încolțit în mintea unu­ia din frații Bumbu — intr-o anume zi din luna august, in grădina casei ce poartă numă­rul 82, se adună 6 ingineri, 2 profesori, un ofițer, un agri­cultor și o învățătoare, adică toți 11 copiii lelei Ana și fa­miliile lor. Cum sarcina de gazdă revi­ne mamei, este firesc ca din­ A. ARDELEANU, S­­URSA (Continuare în pag. a III-a) •4%Ea de carne[3 ÎN ACEST NUMĂR: * ACTUALITATEA CULTURALA ^ SPORT (pag. a II-a) EFERVESCENTA MUNCII CULTURAL­­EDUCATIVE IN RINDURILE TINERE­TULUI ȘI CERINȚELE ACTUALE ^ Cronică electorală: COLOCVII CU ALEGĂTORII ^ Un obiectiv important: DEZVOLTAREA BAZEI LEGUMICOLE (pag. a III-a) SCHIMB DE PĂRERI INTRE CORNE­­LIU MĂNESCU ȘI MINISTRUL AFACE­RILOR EXTERNE AL R. P. UNGARE „URMĂRIM CU INTERES DEZVOLTA­REA ȚARILOR SOCIALISTE" « Un in­terviu al ministrului afacerilor externe columbian IN TURNEUL DE EXPLORARE, WIL­SON VA PLECA LA BONN (pag. a IV-a) Lucia Beu, cercetătoare la Institutul de cercetări chimico-farmaceutice din Cluj, pregătind aparatura de sinteză pentru noi experiențe B F.A.­12—NOUĂ INSTALAȚIE DE FORAJ ROMÂNEASCĂ Ploiești. — Seria agregatelor de foraj produse de industria noastră constructoare de ma­șini a fost completată cu o nouă instalație: F. A. — 12 pu­să recent în fabricație la Uzi­na de utilaj petrolier din Tîr­­goviște. Prevăzută cu un înalt grad de centralizare și meca­nizare a comenzilor — noua instalație este destinată fora­jului puțurilor de apă pînă la a­­dîncimi de 150 metri. Sarcina e­normală de lucru (la cîrlig) este de 12,5 tone. Agregate de acest tip vor fi folosite și pe șantierul sistemului hidro­energetic și de navigație „Por­țile de Fier“. (Agerpres) CONTRIBUȚIA FIZICIENILOR LA CERCETĂRILE DE BIOLOGIE ȘI MERCINĂ Prezența fizicienilor în in­stitutele de biologie și medi­cină este tot mai frecventă, a­­ceasta in afara institutelor spe­cial profilate pentru cerce­tări de biofizică. Dacă îna­inte cu cîțiva ani în aceste la­boratoare puteau fi întîlniți chimiștii care lucrau în cola­borare cu biologii și medicii, acum se poate constata că prezența fizicienilor a devenit o necesitate. Unele din aceste laboratoare se ocupă exclusiv cu munca de cercetare științifică, altele efectuează o gamă de explo­rări funcționale care utilizea­ză tehnici de rutină, îmbinînd această activitate cu munca de cercetare. Aici, tehnica de lu­cru a impus determinarea u­­nor parametri prin efectuarea de măsurători fizico-chimice. Aparatura electrică și electro­nică capabilă să răspundă exi­gențelor tot mai mari a deve­nit indispensabilă pentru a­­ceste laboratoare. S-au con­ceput și construit în acest scop o gamă largă de aparate tot mai perfecționate și mai sen­sibile. In lucrările de electrofizio­­logie se utilizează electroence­­falograful, oscilograful cato­dic, diferite amplificatoare speciale echipate cu tuburi e­­lectrometrice pentru mărirea unor curenți foarte slabi de ordinul a 10 la puterea a 12 A, generatoare de impulsuri și semnale, oxigrafe, electro­cardiografe și alte aparate ba­zate pe traductoare speciale. Au luat ființă laboratoare pentru utilizarea izotopilor stabili și radioactivi în biolo­gie și medicină. In acest sens, Institutul de fizică atomică din București organizează cursuri speciale cu durata de 3 luni pentru specialiști în toate do­meniile unde radioizotopii pot fi utilizați. Lucrînd pe modele biologice ingenios concepute, utilizând și combinînd aceste tehnici de laborator, se pot obține rezul­tate de valoare. Fizicieni de prestigiu, prin­tre care prof. dr. docent V. Mercea și prof. dr. docent I. Ursu, membri corespondenți ai Academiei, au comunicat referate care au arătat cit de eficiente sunt pentru cercetă­rile de biologie și medicină diferitele tehnici de lucru uti­lizate de fizicieni. Materialele electrice și elec­tronice realizate pînă în pre­zent oferă posibilități sporite de a efectua construcții și montaje care să satisfacă ce­rințele moderne ale cercetării în acest domeniu. Măsurarea electronică a mărimilor ne­­electrice este impulsionată de apariția a numeroase traduc­toare speciale și a unei litera­turi bogate, aceasta fiind în prezent o problemă modernă și actuală, în plină dezvoltare. Desigur, realizarea de con­strucții și montaje electrice și electronice nu este o problemă imediată și nici ușoară, mai ales atunci cînd parametrii a­­paratului trebuie să atingă li­mita superioară de sensibili- Dorin PORUȚIU, fizician principal la laborato­rul de microscopie electronică — I.M.F. Cluj (Continuare în pag. a III-a) MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE AL SUEDIEI VA FACE O VIZITĂ ÎN ȚARA NOASTRĂ La invitația guvernului ro­mân, ministrul afacerilor ex­terne al Suediei, Torsten Nils­son, va face o vizită oficială în Republica Socialistă Româ­­nia în prima jumătate a lunii mai 1967. Iarna în Grădina botanică din Cluj. in EDITURA POLITICĂ A APARUT: NICOLAE CEAUȘESCU Cuvîntare la ședința de lucru privind activitatea din trans­portul feroviar. 10 februarie 1967. Lucrarea a fost tipărită intr-un tiraj de masă. LIV­IU POP, șeful Oficiului de exploatare T.T. Cluj Despre telefoanele din Cluj și noutățile oferite de 1967 — Ca în orice domeniu de activitate și în sectorul dv. sînt lucruri noi, și, bineînțeles, altele care ... — Tema discuției mă obligă la concret. In primul rînd nou­tatea constă în extinderea cen­tralei orașului cu circa 1.200 de numere și trecerea, în per­spectivă, la automatizarea in­terurbană. Această ultimă chestiune va fi realizată la ni­vel republican. Un alt dome­niu, tot concret, îl constituie greutățile previzibile, întrucît nu vom putea satisface absolut toate cerințele acelora care do­resc să li se instaleze în a­­cest an sau în 1968 posturi te­lefonice. Insă pînă atunci și în continuare obiectivul cen­tral și permanent al oficiului nostru rămîne buna funcțio­nare a aparatelor și deservirea promptă a abonaților. La nive­lul oficiului am făcut, în acest sens, un pas spre mai bine. Reclamațiile, telefonic sau în scris, la adresa colectivului ce-l conduc sunt acum minime. Primim mai mult cereri de re­lații în legătură cu viitoarea automatizare telefonică inter­urbană și instalarea posturi­lor telefonice în cartierul Gheorgheni. Aici sunt mai multe aspecte. Am avut sufi­ciente cazuri — evitabile da­că am fi înștiințat prin presă publicul — care ne-au răpit mult timp. — O precizare care să satis­facă toate cererile ar fi ne­cesară. — După terminarea mon­tării cablului subteran și exe­cutarea legăturilor (lucrare de mare amploare și foarte com­plicată), rezolvarea cererilor se va face astfel: vor avea prioritate acei care au avut te­lefoane și care în prezent lo­cuiesc în cele două microra­­ioane ale acestui cartier. Apoi, în limita posturilor libere în centrală, vor fi satisfăcute și cererile persoanelor care do­resc să li se instaleze telefon pentru prima dată. — Ce alte noutăți mai aveți? — Pentru cititori, o parte din ele pot constitui surpri­ze neplăcute. In prezent, ora­șul Cluj nu dispune de un lot suficient de telefoane publi­ce. Știm că e absolut necesar ca numărul acestora să fie cel puțin dublat. In prezent sunt în funcțiune 200 de telefoane. Completarea locurilor unde este necesar un asemenea post public e în curs de rezolvare. O precizare tot pentru cartie­rul Gheorgheni: aici se vor putea instala noi telefoane pu­blice numai după efectuarea lucrării amintite. Un amănunt tot pentru pu­blic , la un telefon se pot efec­tua 600 de convorbiri pînă se umple caseta, ceea ce practic nu poate avea loc, întrucît noi, zilnic, facem colectarea fișe­lor. Am avut multe cazuri cînd am găsit aparatele cu cordo­nul tăiat sau fără receptor. Exemple avem săptămînal la cinematograful Republica, un­de au fost furate de două ori telefoanele, cu totul. In Piața 14 Iulie, pe strada Racoviță, la I.R.A. sînt frecvente distruge­rea aparatelor, spargerea case­telor și luarea banilor. Sînt anumiți oameni care în mod sistematic recurg la astfel de fapte reprobabile. — In încheiere, vă rugăm să­ ne spuneți care este stadiul lucrărilor generale la partea complementară a centralei și la cablurile subterane? — Sîntem pregătiți pentru a începe toate lucrările. Insă pînă în prezent pentru cen­trală nu am primit nici un utilaj în vederea extensiei, îl așteptăm în fiecare moment, ca și cablurile subterane. In toamna trecută s-au terminat canalizările cu tuburi din be­ton pentru cabluri, aceasta fiind prima realizare în ca­drul marii lucrări. — Cînd vom avea totuși pri­ma convorbire cu cartierul Gheorgheni? — Conform planului, spre sfîrșitul trimestrului IV sau începutul anului 1968. Dorim și sperăm să începem instala­rea telefoanelor chiar mai de­vreme, însă totul depinde de data primirii instalațiilor și echipamentului necesar între­gii lucrări. c. Ștefănescu

Next