Făclia, iulie-septembrie 1968 (Anul 22, nr. 6735-6812)
1968-09-27 / 6810. szám
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU întilnire cu reprezentanții orchestrei din Gottwaldov Ieri la prînz, la clubul Casei universitarilor din Cluj a avut loc o întîlnire cu conducerea și membri ai Orchestrei simfonice de Stat din Gottwaldov. La întâlnire au participat reprezentanți ai Comitetului județean pentru cultură și artă, ai Filarmonicii și celorlalte instituții muzicale clujene, ai Conservatorului „George Dima“, artiști, muzicologi. Artiștii cehoslovaci au fost salutați de prof. Romeo Ghircoiașu, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă. Din partea oaspeților, deputata Vera Novacikova a transmis un salut prietenesc și a mulțumit gazdelor pentru călduroasa primire. Oaspeții și gazdele s-au informat reciproc despre activitatea lor, și-au exprimat satisfacția pentru schimbul de concerte între cele două orașe. Artiștii cehoslovaci și-au exprimat totodată bucuria de a fi gazdele orchestrei clujene în aprilie 1969. ALMA MATER ÎȘI AȘTEAPTĂ LIN Interviu cu prof. univ. Ștefan Pascu, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“ Cluj Au mai rămas cîteva zile pînă cînd Clujul va cunoaște atmosfera sărbătorească a deschiderii festive a noului an universitar. Pulsului său cotidian i se va integra cel universitar, dat de prezența miilor de studenți care vin după o reconfortantă și binemeritată vacanță, să asedieze cu forțe noi, cetatea științei. Pentru primirea lor și pentru buna desfășurare a procesului de învățământ pe tot parcursul anului universitar, au avut loc o serie de pregătiri la toate institutele de învățămînt superior. Despre asemenea pregătiri la nivelul Universității am solicitat câteva lămuriri tovarășului prof. univ. Ștefan Pascu, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“, care ne-a răspuns cu multă amabilitate. — In ce constau pregătirile pentru noul an universitar întreprinse la Universitate. Pregătirile sînt complexe, așa cum este însăși instituția noastră și ele cuprind cele mai de seamă compartimente. In ceea ce privește asigurarea bazei tehnico-materiale pentru buna desfășurare a procesului de învățămînt, nu mai revenim, deoarece cititorii au fost informați prin ziarul dvs. cu cîteva zile în urmă. De aceea, aș dori să împărtășesc ziarului „Făclia“ alte aspecte. Mai întîi grija noastră a fost să asigurăm noului an universitar spațiul de învățămînt pe întreaga Universitate. Au fost, astfel, regrupate unele discipline sau toate disciplinele unei facultăți în aceiași clădire. Așa de exemplu, studenții Facultății de studii economice își vor desfășura activitatea într-un local nou, la Palatul Culturii, local dotat cu mobilier nou, potrivit nevoilor de cursuri și seminarii. A fost constituit senatul universitar, format din conducerea Universității — rector și prorectori, decani și delegați ai tuturor facultăților, cîte 3— 4, în raport de numărul conferențiarilor și profesorilor fiecărei facultăți. De asemenea, au fost constituite consiliile profesorale sau științifice pe facultăți, care între 2—15 octombrie se vor întruni pentru alegerea decanilor. Au fost repartizate obligațiile didactice și științifice tuturor cadrelor didactice cărora li s-au adus la cunoștință de către catedre, astfel că imediat după deschiderea festivă a anului universitar, cursurile, seminariile și alte activitați similare se vor putea desfășura normal. La toate facultățile și pentru toate secțiile s-au întocmit și afișat orariile studenților pentru semestrul I. In funcție de spațiul didactic de care dispunem, s-au putut întocmi orarii corespunzătoare principiilor pedagogice, asigurînd tuturor studenților timpul liber necesar pentru studiul individual, pentru lectura beletristică și pentru distracții. Studenții căminiști vor putea fi cazați încă din 27 septembrie, luîndu-se măsuri ca grupurile mai mari de studenți sosiți în oraș să fie transportate de la gară la cămine cu autobuzele I.O.T.C.-ului . Ce măsuri au prevăzut pentru îmbunătățirea planurilor de învățămînt și programelor analitice conform Directivelor C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea învățămîntului în România și Legii învățămîntului? — In primul rînd, au fost revizuite programele analitice vechi, punîndu-se de acord cu rezultatele celor mai noi cercetări, naționale și internaționale, cu noile cerințe de dezvoltare a societății noastre socialiste. S-au întocmit programe noi acolo unde nu existau în anul universitar precedent asemenea programe. Aceste programe corespund noilor planuri de învățămînt care, potrivit Directivelor partidului și Legii învățămîntului, s-au îmbunătățit în mod sensibil, studenții neavînd mai mult de 7 examene într-un an Interviu consemnat de Emil POP (Continuare în pag. a all-a! Imagine din avion a orășelului studenților din Cluj Fotografia: R. WAGNER Noi forme dl economisire la C.E.C. In județul Cluj există în prezent peste 200 000 de depunători, iar numărul lor este în continuă creștere. Această creștere este explicabilă, deoarece Casa de Economii și Consemnațiuni — instituție pusă în slujba interesului populației — acordă pentru sumele încredințate o serie de avantaje și drepturi. Menționăm sporirea depunerilor prin dobînzi și cîștiguri în bani sau obiecte, efectuarea depunerilor și restituirea imediată, la cerere, păstrarea secretului privind numele depunătorului și operațiunile efectuate, garantarea de către stat a economiilor păstrate la C.E.C., ele putînd fi restituite oricând, scutirea de orice fel de impozite și taxe a dobînzilor și cîștigurilor. Folosind instrumentele de economisire puse la dispoziție de Casa de Economii și Consemnațiuni . Și beneficiind de avantajele acordate de aceasta , numeroși depunători și-au construit case, și-au cumpărat sau au cîștigat autoturisme, mobilier, televizoare, frigidere și multe alte obiecte cu valoare ridicată și uz îndelungat. Printr-o Hotărîre a Consiliului de Miniștri, Casa de Economii și Consemnațiuni a fost autorizată să emită, prin unitățile din mediul rural și din orașele în care nu se construiesc locuințe proprietate personală cu ajutorul statului, un nou libret de economii. Noul libret de economii cu cîștiguri în materiale de construcții se emite în valori fixe de 1000 lei. Dobînda cuvenită depunătorilor pe acest libret se acordă prin trageri la sorți trimestriale, sub formă de cîștiguri, constînd din materiale de construcții pentru locuințe. Conform Hotărîrii Consiliului de Miniștri, cîștigătorilor pe aceste librete li se vor asigura cu prioritate materiale de construcții. Incepînd cu data de 1 octombrie a.c., unitățile C.E.C. și P.T.T.R., care, potrivit instrucțiunilor sînt autorizate să emită librete de economii cu cîștiguri în materiale de construcții, vor începe emiterea acestui nou gen de librete. San TIMANDI, directorul Direcției județene C.E.C. (Continuare în pan. a H-a) • • • • ! Anul XXIII Nr. 6810 / Vineri 27 septembrie 1968 4 pagini 30 bani Plecarea tovarășului Helder Larsen Joi a părăsit Capitala tovarășul Reidar Larsen, președintele Partidului Comunist din Norvegia, care, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită în țara noastră. La plecare pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost salutat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, și de tovarășii Gheorghe Stoica, membru supleant al Comitetului Executiv, Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., de șefi de secție la C.C. al P.C.R., de activiști de partid. (Agerpres) Fabrica de țesut mătase „România muncitoare“ din Cluj. Fotografia: R. NEGREA Nodul gordian nu a fost dezlegat Intr-un articol recent publicat, relatam „povestea“ complexului comercial din Gheorgheni. Spuneam în preambulul articolului că pe șantierul acestei clădiri impunătoare am găsit cîțiva dulgheri și instalatori care mutau dintr-un loc în altul eite o bucată de scîndură sau o țeavă. Unul din dulgheri ne spunea că are impresia că de această clădire nu are nevoie nimeni. Așa și era. Beneficiarul lucrării, acceptînd cu prea mare ușurință argumentele constructorilor (Grupul de șantiere nr. 5) a iscălit un act prin care darea în folosință a complexului se amînă pentru anul 1969 (fără dată precisă). Cauzele adevărate ale amînării acestui important obiectiv pentru populația cartierului, dar și pentru întreprinderile comerciale și cooperatiste meșteșugărești sînt greu de aflat. Cea mai des amintită este aceea că, neavînd sumele necesare alocate la începutul anului, Grupul de șantiere nr. 5 nu a programat terminarea clădirii. Beneficiarul. Direcția comercială județeană, la rîndul lui își ține degetul arătător către Uniunea județeană a cooperativelor meșteșugărești, care nu a vărsat în tontul lucrării suma care reprezintă contribuția ei la investiția cu pricina. In urma numeroaselor adrese, intervenții și parlamentări, U.J.C.M.-ul și ceilalți cabeneficiari au depus contribuțiile lor. Constructorul, însă, a rămas ferm pe poziție: realizează exact atît cît este prevăzut în planul său anual. Nici un milimetru în plus. Cam aceasta era situația în momentul în care am publicat noi articolul. Am trecut din nou pe la complexul comercial nr. 2 din Gheorgheni sperînd că, de această dată, vom fi martorii unei efervescente activități, care să ne sugereze tema unui reportaj despre felul cum se pot învinge greutățile și se dă bătălia pentru realizarea unei construcții întîrziate. Așteptările noastre nu s-au confirmat. Pe șantier am găsit un calm total. Cîțiva dulgheri montau cofrajul copertinei ondulate de-asupra sălii principale în care se va amenaja, nu se știe cînd, magazinul alimentar cu autoservire, alți cîțiva muncitori trebăluiau cu niște conducte sau țevi. Zidarii, betoniștii, mozaicarii, pe care-i așteptam să-i întîlnim în plină activitate, lipseau cu desăvîrșire. Maistrul, avînd treburi mai importante la complexul școlar, nu avea de ce să-și piardă timpul pe acest șantier. După cum se spunea, pe bună dreptate, volumul și ritmul de muncă de la complex nu cere prezența lui. Fiecare om, care este repartizat acolo, știe ce are de făcut. Sînt suficiente cele cîteva minute pe zi care le petrece în compania lor. Așadar, nici o schimbare, nici o înviorare. Ne convingem dintr-o privire că nu există din partea nimănui dorința ca acest complex, care s-ar fi putut realiza în 10, cel mult 12 luni, a cărui piatră de fundație a fost depusă în anul trecut, să fie terminat în acest an pentru ca unitățile comerciale și de servire mai importante să-și poată începe activitatea. Totuși, ne-am adresat tovarășului ing. Grațian Șerban, directorul Grupului de șantiere nr. 5, cu rugămintea să ne expună situația. — înainte de toate trebuie să luăm în considerare o realitate. Capacitatea șantierului este ceva constant, care poate fi modificat într-o oarecare măsură. Noi am acoperit această capacitate cu un program destul de încărcat. La începutul anului am comunicat acest lucru tuturor benefi A. VARGA (Continuare în pag. a lll-a) Invitație la Ciucea o acțiune frumoasă, inițiată de Comitetul județean pentru cultură și artă, și Comitetul județean U.T.C., eșalonată pe o perioadă de timp lungă, a prilejuit manifestări interesante și instructive închinate memoriei lui Octavian Goga. In Cluj, în alte orașe și comune al județului, în școli, au avut și în acest sfîrșit de vară o set de conferințe, recitaluri poezie sau romanțe care popularizat opera marelui. Cu acest prilej s-a inițiat și un concurs de poezie, ce poartă numele poetului, la care au participat numeroși concurși. Numărul de ieri al zianostru a publicat unele i ale poeților premiați, ceierea acestei mari acva avea loc sîmbătă și duă la Ciucea, printr-o festare culturală ce nunță deosebit de inresantă. Romeo Ghircoiașu, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă și scriitorul Alexandru Căprariu vor evoca personalitatea lui Goga, iar Mircea Tomuș și Marosi Peter, critici literari, vor vorbi despre reprezentanți de seamă ai poeziei din Transilvania. Va urma un recital de poezie, vizitarea casei memoriale, a muzeului și a mauzoleului ce se află la castelul de la Ciucea și o întîlnire cu poeți clujeni. Va avea loc premierea cîștigătorilor concursului de poezie și un program artistic, muzical-coregrafic, susținut de artiști amatori din Huedin și Cluj. Plecarea unei delegații a MAN, in Finlanda Joi la amiază, a părăsit Capitala, plecînd spre Helsinki, o delegație a Marii Adunări Naționale, care va face o vizită oficială în Finlanda, la invitația Parlamentului finlandez. Din delegație fac parte deputații Gheorghe Necula, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, conducătorul delegației, Ion Brad, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, secretar al Comisiei pentru cultură și învățămînt a M.A.N.. Constantin Dinculescu, membru corespondent al Academiei, consilier în Ministerul Invățămîntului, Dumitru Necșoiu, vicepreședinte al Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului București, secretar al M.A.N., prof. univ. Ladislau Banyai, membru al Comisiei pentru cultură și învățămînt a M.A.N., prof. Silvestru Patița, vicepreședinte al Consiliului Național al Organizației Pionierilor. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii acad. Iile Murgulescu, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, Vasile Șandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, de președinți ai unor comisii permanente ale M.A.N., deputați. Au fost de față Kaario Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București, și membri ai ambasadei. ★ Ambasadorul Finlandei la București, Kaario Veikko Makela, a oferit, înainte de plecare, un dejun în onoarea delegației Marii Adunări Naționale. Au participat tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale, și membrii delegației. (Agerpres) Centenarul EMIL RAcOVIȚĂ Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la nașterea eminentului om de știință și explorator Emil Racoviță, născut la 15 noiembrie 1868. După studii strălucite în Franța, Emil Racoviță se impune, din tinerețe, ca naturalist de valoare și demn cetățean al lumii. Cercetările speologice și biospeologice, expediția la Polul Sud pe vasul „Belgica" îi aduc notorietate și recunoaștere mondială. In 1920, aureolat de faimă științifică, vine la Cluj ca profesor, unde își va continua pînă la moarte — 19 noiembrie 1947 — prestigioasa activitate de dascăl și om de știință. Tot la Cluj înființează, pentru prima dată în lume, un institut de speologie. Reevaluînd, la 100 de ani de la nașterea sa, vasta operă științifică și umanistă a lui Emil Racoviță, Centenarul consemnează viabilitatea gîndirii savantului român, actualitatea ipotezelor și soluțiilor sale științifice, vasta mișcare de epigonism creator stîrnită încă de cînd se afla în viață. In același timp, Centenarul proiectează pe ecranul contemporaneității figura luminoasă a omului dăruit patriei și științei, a unei înalte conștiințe civice și științifice, a talentatului cercetător și stilist, așa cum a intrat în tezaurul spiritual al umanității și cum va rămîne peste secole. La Cluj, Academia Republicii Socialiste România, Universitatea „Babeș-Bolyai" și Institutul de Speologie „E. Racoviță" organizează cu ocazia Centenarului o sesiune de comunicări științifice între 28 septembrie și 2 octombrie. Sîmbătă, la ora 10, în sala mare a Casei Universitarilor, are loc deschiderea festivă a sesiunii; la ora 13, în sala Bibliotecii Universitare, se deschide o expoziție comemorativă, iar la ora 17, în aula universității, va avea loc ședința plenară de comunicări cu privire la opera lui Emil Racoviță, duminică și luni, între orele 9—13 și 17—20 continuă ședințele de comunicări științifice pe secții: Biospeologie și Speologie fizică și Biologie. Marți, participanții la sesiune vor vizita orașul Cluj, vor participa la dezvelirea unei plăci comemorative, iar după-amiază le va fi prezentată o gală de filme documentare. Miercuri se organizează o excursie la Peștera Ghețarul de la Scărișoara din Munții Apuseni. Ziarul nostru va reveni cu relatări și opinii de la sesiunea științifică, cu declarații și reportaje, cinstind memoria savantului explorator și biolog, al cărui nume va rămîne legat de Clujul universitar și științific. ȘEDINȚA SOLEMNA DIN CAPITALA Aniversarea a 100 de ani de la nașterea marelui om de știință român, Emil Racoviță — sărbătorire inclusă în rîndul celor recomandate de U.N.E.S.C.O. — a fost marcată joi dimineața în Capitală printr-o ședință solemnă, organizată la sala mică a Palatului Republicii de Academia Republicii Socialiste România, Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă și Comitetul de Stat al Apelor. Au participat academicieni și alți oameni de știință, profesori universitari, biologi, speologi, cercetători în domeniul științelor naturii și geografiei din întreaga țară, precum și invitați din Belgia, Franța, R. F. a Germaniei, Italia, Iugoslavia, Polonia și Ungaria, Apreciind că și astăzi, în ciuda tuturor relativizărilor, idealul de perfecțiune, de desăvîrșire, continuă să fie, mărturisit sau nu, un imbold și mobil al gîndurilor, faptelor și acțiunilor omenești, o tainică aspirație și țintă supremă, este necesar, în același timp, să-l eliberăm de orice reziduu idealist, mistic-religios. Se știe că în accepția sa religioasă, atributul perfecțiunii nu-1 poate avea decât divinitatea, omul, și tot ce-i omenesc, fiind, prin însuși darul și rostul său, creatură imperfectă. In realitate însă, așa cum a demonstrat filozofia materialistă, prin Spinoza, Feuerbach și, îndeosebi, prin marxism, conceptul de perfecțiune este, ca și dumnezeul oricăre religii, rezultatul cel mai înalt al procesului de idealizare, neavînd acoperire și înțeles decît legat de om și de relațiile lui cu lumea obiectivă și subiectivă. Dacă este adevărat că în Dumnezeu omul se adoră pe sine ca esență înstrăinată, conceptul de perfecțiune ar fi, prin urmare, și contrar religiei, echivalent cu idealul cel mai înalt al omului. Coborînd-o din ceruri și redîndu-i adevărata dimensiune, cea umană, perfecțiunea trebuie însă înțeleasă în indisolubilă legătură cu imperfecțiunea. Necontrapunîndu-se metafizic una alteia, vom înțelege astfel mai bine sensurile lor relative și absolute: în perfecțiune se află conținută și imperfecțiunea (G. Călinescu observa în acest sens că o operă de artă perfectă la modul absolut ar fi anostă, o mică stîngăcie, un mic neajuns, o imperfecțiune a detaliilor îi mărește neasemuit valoarea artistică); după cum în imperfecțiune avem de-a face cu momente, laturi, chipuri ale perfecțiunii (în imperfecțiunea naturii, spunea cineva, rezidă perfecțiunea ei). Tocmai în aceste sensuri este nevoie să precizăm semnificația idealului de perfecțiune (de om,de societate, în știință, artă etc.) astăzi, cînd trăim o epocă de revoluționare a tuturor conceptelor noastre. Vom înțelege perfecțiunea ca punct terminus al dezvoltării (ceea ce ar echivala cu moartea idealului ca atare) sau, dimpotrivă, ca moment de vîrf al unei etape străbătute, evident superioară celor anterioare, dar relativă în comparație cu ceea ce va urma? S-o înțelegem, în știință sau pe planul cunoașterii, de pildă, ca o închegare desăvîrșită, ca epuizare a unei probleme, dincolo de care nu mai e nimic de făcut? Dacă ne referim la viața socială, înțelegem oare că idealul de perfecțiune socială s-ar întrupa în vreo „societate perfectă“ din toate punctele de vedere? In sfîrșit, cînd vorbim de idealul de perfecțiune, ne referim la anumite laturi și domenii ale lui (etic individual, estetic, în artă și știință, în cunoaștere, în viața socială etc.) sau la conceptul total de perfecțiune? Din însăși formularea acestor întrebări se observă că idealul de perfecțiune cuprinde și un sens relativ și unul absolut, că nu a rămas același de-a lungul istoriei, că semnificația și sfera lui de cuprindere, conținutul său, s-au modificat de la o epocă la alta, în funcție de nivelul de cultură și civilizație atins, de cerințele obiective ale procesului social-istoric și de dorințele subiective ale oamenilor, întotdeauna însă idealul de perfecțiune a fost legat de ideea perfectibilității omului, de năzuința acestuia către autodepășiri; omul nu este o ființă perfectă, este supus greșelii, erorii, rătăcirii, dar e perfectibil, se poate întrece și depăși pe sine însuși, folosindu-se de rațiunea și simțirea sa, de voință și tărie de caracter, de iscusința și inteligența sa. Iată o idee de mare carieră în istoria umanismului, prezentă pe tot parcursul dezvoltării acestuia, reluată, amplificată, îmbogățită și fundamentată științific de umanismul marxist. In sensul acestei idei, orice culme a creației omenești, orice capodoperă în care s-a întrupat, mai mult sau mai puțin și în grade diferite, idealul de perfecțiune, este intim corelată cu măreția umană, ne vorbește de dramatica aspirație a creatorului ei spre autoperfecțiune. A devenit un adevăr curent ideea că nu poți fi mare artist, savant, filozof sau om de știință fără a fi mare om. Poate de aceea valorile artistice, filozofice și științifice, în general, creațiile spirituale majore ale omenirii, apar posterității ca modele de neîntrecut, tocmai fiindcă în ele este concretizat, într-un elan suprem, conceptul global de perfecțiune și nu numai părți, fragmente ale acestuia, apropiindu-se astfel de sensul lui absolut. Gheorghe RUȘ (Continuare în pag. a IlI-a) Permanența de perfecțiune (II)