Făclia, iulie-septembrie 1968 (Anul 22, nr. 6735-6812)

1968-09-27 / 6810. szám

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU întilnire cu reprezentanții orchestrei din Gottwaldov Ieri la prînz, la clubul Ca­sei universitarilor din Cluj a avut loc o întîlnire cu condu­cerea și membri ai Orchestrei simfonice de Stat din Gott­waldov. La întâlnire au parti­cipat reprezentanți ai Comite­tului județean pentru cultură și artă, ai Filarmonicii și ce­lorlalte instituții muzicale clu­jene, ai Conservatorului „Ge­orge Dima“, artiști, muzico­logi. Artiștii cehoslovaci au fost salutați de prof. Romeo Ghircoiașu, președintele Co­mitetului județean pentru cul­tur­ă și artă. Din partea oas­peților, deputata Vera Nova­­cikova a transmis un salut prietenesc și a mulțumit gaz­delor pentru călduroasa pri­mire. Oaspeții și gazdele s-au informat reciproc despre acti­vitatea lor, și-au exprimat sa­tisfacția pentru schimbul de concerte între cele două ora­șe. Artiștii cehoslovaci și-au exprimat totodată bucuria de a fi gazdele orchestrei cluje­ne în aprilie 1969. ALMA MATER ÎȘI AȘTEAPTĂ LIN­ Interviu cu prof. univ. Ștefan Pascu, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“ Cluj Au mai rămas cîteva zile pînă cînd Clujul va cunoaște atmosfera sărbătorească a des­chiderii festive a noului an universitar. Pulsului său co­tidian i se va integra cel uni­versitar, dat de prezența mii­lor de studenți care vin după o reconfortantă și binemeri­tată vacanță, să asedieze cu forțe noi, cetatea științei. Pentru primirea­ lor și pentru buna desfășurare a procesului de învățământ pe tot par­cursul anului universitar, au avut loc o serie de pregătiri la toate institutele de învăță­­mînt superior. Despre aseme­nea pregătiri la nivelul Uni­versității am solicitat câteva lămuriri tovarășului prof. u­­niv. Ștefan Pascu, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“, care ne-a răspuns cu multă amabilitate. — In ce constau pregătirile pentru noul an universitar în­treprinse la Universitate.­­ Pregătirile sînt complexe, așa cum este însăși instituția noastră și ele cuprind cele mai de seamă compartimente. In ceea ce privește asigurarea ba­zei tehnico-materiale pentru buna desfășurare a procesului de învățămînt, nu mai reve­nim, deoarece cititorii au fost informați prin ziarul dvs. cu cîteva zile în urmă. De a­­ceea, aș dori să împărtășesc ziarului „Făclia“ alte aspecte. Mai întîi grija noastră a fost să asigurăm noului an uni­versitar spațiul de învăță­mînt pe întreaga Universitate. Au fost, astfel, regrupate u­­nele discipline sau toate dis­ciplinele unei facultăți în a­­ceiași clădire. Așa de exem­plu, studenții Facultății de studii economice își vor des­fășura activitatea într-un lo­cal nou, la Palatul Culturii, local dotat cu mobilier nou, potrivit nevoilor de cursuri și seminarii. A fost constituit senatul u­­niversitar, format din condu­cerea Universității — rector și prorectori, decani și delegați ai tuturor facultăților, cîte 3— 4, în raport de numărul con­ferențiarilor și profesorilor­ fiecărei facultăți. De aseme­nea, au fost constituite consi­liile profesorale sau științifice pe facultăți, care între 2—15 octombrie se vor întruni pen­tru alegerea decanilor. Au fost repartizate obligații­le didactice și științifice tu­turor cadrelor didactice căro­ra li s-au adus la cunoștință de către catedre, astfel că ime­diat după deschiderea festivă a anului universitar, cursuri­le, seminariile și alte activi­tați similare se vor putea des­fășura normal. La toate facultățile și pen­tru toate secțiile s-au întocmit și afișat orariile studenților pentru semestrul I. In funcție de spațiul didactic de care dispunem, s-au putut întocmi orarii corespunzătoare princi­piilor pedagogice, asigurînd tuturor studenților timpul li­ber necesar pentru studiul in­dividual, pentru lectura bele­tristică și pentru distracții. Studenții căminiști vor pu­tea fi cazați încă din 27 sep­tembrie, luîndu-se măsuri ca grupurile mai mari de stu­denți sosiți în oraș să fie transportate de la gară la că­mine cu autobuzele I.O.T.C.-u­­lui . Ce măsuri au­ prevăzut pentru îmbunătățirea planuri­lor de învățămînt și progra­melor analitice conform Di­rectivelor C.C. al P.C.R. pri­vind dezvoltarea învățămîntu­­lui în România și Legii în­­vățămîntului? — In primu­l rînd, au fost­ revizuite programele analiti­ce vechi, punîndu-se de acord cu rezultatele celor mai noi cercetări, naționale și inter­naționale, cu noile cerințe de dezvoltare a societății noastre socialiste. S-au întocmit pro­grame noi acolo unde nu exis­tau în anul universitar pre­cedent asemenea programe. A­­ceste programe corespund noilor planuri de învățămînt care, potrivit Directivelor par­tidului și Legii învățămîntu­­lui, s-au îmbunătățit în mod sensibil, studenții neavînd mai mult de 7 examene într-un an Interviu consemnat de Emil POP (Continuare în pag. a all-a! Imagine din avion a orășe­lului studenților din Cluj Fotografia: R. WAGNER Noi forme dl economisire la C.E.C. In județul Cluj există în prezent peste 200 000 de depu­nători, iar numărul lor este în continuă c­reștere. Această creștere este explicabilă, de­oarece Casa de Economii și Consemnațiuni — instituție pusă în slujba interesului populației — acordă pentru sumele încredințate o serie de avantaje și drepturi. Mențio­năm sporirea depunerilor prin dobînzi și cîștiguri în bani sau obiecte, efectuarea depu­nerilor și restituirea imedia­tă, la cerere, păstrarea secre­tului privind numele depună­torului și operațiunile efec­tuate, garantarea de către stat a economiilor păstrate la C.E.C., ele putînd fi restitui­te oricând, scutirea de orice fel de impozite și taxe a do­­bînzilor și cîștigurilor. Folosind instrumentele de economisire puse la dispoziție de Casa de Economii și Con­semnațiuni . Și beneficiind de avantajele acordate de a­­ceasta , numeroși depunători și-au construit case, și-au cumpărat sau au cîștigat auto­turisme, mobilier, televizoare, frigidere și multe alte obiecte cu valoare ridicată și uz în­delungat. Printr-o Hotărîre a Consi­liului de Miniștri, Casa de Economii și Consemnațiuni a fost autorizată să emită, prin unitățile din mediul rural și din orașele în care nu se con­struiesc locuințe proprietate personală cu ajutorul statului, un nou libret de economii. Noul libret de economii cu cîștiguri în materiale de con­strucții se emite în valori fixe de 1000 lei. Dobînda cuveni­tă depunătorilor pe acest li­bret se acordă prin trageri la sorți trimestriale, sub formă de cîștiguri, constînd din ma­teriale de construcții pentru locuințe. Conform Hotărîrii Consiliului de Miniștri, cîș­­tigătorilor pe aceste librete li se vor asigura cu prioritate materiale de construcții. Incepînd cu data de 1 oc­tombrie a.c., unitățile C.E.C. și P.T.T.R., care, potrivit in­strucțiunilor sînt autorizate să emită librete de economii cu cîștiguri în materiale d­e con­strucții, vor începe emiterea acestui nou gen de librete. Sa­­­n TIMANDI, directorul Direcției județene C.E.C. (Continuare în pan. a H-a) • • • • ! Anul XXIII Nr. 6810 / Vineri 27 septembrie 1968 4 pagini 30 bani Plecarea tovarășului Helder Larsen Joi a părăsit Capitala tova­rășul Reidar Larsen, președin­tele Partidului Comunist din Norvegia, care, la invitația Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, a fă­cut o vizită în țara noastră. La plecare pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost sa­lutat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, și de tovarășii Gheorghe Stoica, membru supleant al Comitetu­lui Executiv, Mihai Dalea, se­cretar al C.C. al P.C.R., de șefi de secție la C.C. al P.C.R., de activiști de partid. (Agerpres) Fabrica de țesut mătase „România muncitoare“ din Cluj. Fotografia: R. NEGREA Nodul gordian nu a fost dezlegat Intr-un articol recent publi­cat, relatam „povestea“ com­plexului comercial din Gheor­­gheni­. Spuneam în preambulul articolului că pe șantierul a­­cestei clădiri impunătoare am găsit cîțiva dulgheri și insta­latori care mutau dintr-un­ loc în altul eite o bucată de scîn­­dură sau o țeavă. Unul din dulgheri ne spunea că are im­presia că de această clădire nu are nevoie nimeni. Așa și era. Beneficiarul lucrării, ac­­ceptînd cu prea mare ușurin­ță argumentele constructorilor (Grupul de șantiere nr. 5) a iscălit un act prin care darea în folosință a complexului se am­înă pentru­ anul 1969 (fără dată precisă). Cauzele adevă­rate ale amînării acestui im­portant obiectiv pentru popu­lația cartierului, dar și pen­tru întreprinderile comerciale și cooperatiste meșteșugărești sînt greu de aflat. Cea mai des amintită este aceea că, ne­­avînd sumele necesare aloca­te la începutul anului, Gru­pul de șantiere nr. 5 nu a pro­gramat terminarea clădirii. Beneficiarul. Direcția comer­cială județeană, la rîndul lui își ține­ degetul arătător către Uniunea județeană a coope­rativelor meșteșugărești, care nu a vărsat în tontul lucrării suma care reprezintă contri­buția ei la investiția cu prici­­­na. In urma numeroaselor a­­drese, intervenții și parlamen­­tări, U.J.C.M.-ul și ceilalți ca­­beneficiari au depus contri­buțiile lor. Constructorul, însă, a rămas ferm pe poziție: reali­zează exact atît cît este prevă­zut în planul său anual. Nici un milimetru în plus. Cam aceasta era situația în mo­mentul în care am publicat noi articolul. Am trecut din nou pe la complexul comercial nr. 2 din Gheorgheni sperînd că, de a­­ceastă dată, vom fi martorii unei efervescente activități, care să ne sugereze tema u­­nui reportaj despre felul cum se pot învinge greutățile și se dă bătălia pentru realizarea unei construcții întîrziate. Aș­teptările noastre nu s-au con­firmat. Pe șantier am găsit un calm total. Cîțiva dulgheri montau cofrajul copertinei ondulate de-asupra sălii prin­cipale în care se va amenaja, nu se știe cînd, magazinul a­­limentar cu autoservire, alți cîțiva muncitori trebăluiau cu niște conducte sau țevi. Zida­rii, betoniștii, mozaicarii, pe care-i așteptam să-i întîlnim­ în plină activitate, lipseau cu desăvîrșire. Maistrul, avînd treburi mai importante la complexul școlar, nu avea de ce să-și piardă timpul pe acest șantier. După cum se spunea, pe bună dreptate, volumul și ritmul de muncă de la com­plex nu cere prezența lui. Fie­care om, care este repartizat acolo, știe ce are de făcut. Sînt suficiente cele cîteva mi­nute pe zi care le petrece în compania lor. Așadar, nici o schimbare, nici o înviorare. Ne convingem dintr-o privire că nu există din partea nimănui dorința ca acest complex, care s-ar fi putut realiza în 10, cel mult 12 luni, a cărui piatră de fun­dație a fost depusă în anul trecut, să fie terminat în acest an pentru ca unitățile comer­ciale și de servire mai impor­tante să-și poată începe acti­vitatea. Totuși, ne-am adre­sat tovarășului ing. Grațian Șerban, directorul Grupului de șantiere nr. 5, cu rugămin­tea să ne expună situația. — înainte de toate trebuie să luăm în considerare o re­alitate. Capacitatea șantierului este ceva constant, care poate fi modificat într-o oarecare măsură. Noi am acoperit a­­ceastă capacitate cu un pro­gram destul de încărcat. La începutul anului am comuni­cat acest lucru tuturor benefi­­ A. VARGA (Continuare în pag. a lll-a) Invitație la Ciucea o acțiune frumoasă, inițiată de Comitetul județean pentru cultură și artă, și Comitetul ju­dețean U.T.C., eșalonată pe o perioadă de timp lungă, a prile­juit manifestări interesante și instructive închinate memoriei lui Octavian Goga. In Cluj, în alte orașe și comune al județului, în școli, au avut și în acest sfîrșit de vară o set de conferințe, recitaluri poezie sau romanțe care popularizat opera marelui­­. Cu acest prilej s-a inițiat și un concurs de poezie, ce poar­tă numele poetului, la care au participat numeroși concu­­r­și. Numărul de ieri al zia­­nostru a publicat unele i ale poeților premiați, ceierea acestei mari ac­­va avea loc sîmbătă și du­­­ă la Ciucea, printr-o festare culturală ce nunță deosebit de in­­­r­esantă. Romeo Ghircoiașu, președintele Comitetului jude­țean pentru cultură și artă și scriitorul Alexandru Că­­prariu vor evoca personalita­tea lui Goga, iar Mircea To­­muș și Marosi Peter, critici literari, vor vorbi despre re­prezentanți de seamă ai poeziei din Transilvania. Va urma un recital de poezie, vizitarea casei memoriale, a muzeului și a mauzoleului ce se află la castelul de la Ciucea și o în­tîlnire cu poeți clujeni. Va avea loc premierea cîștigă­­torilor concursului de poezie și un program artistic, mu­­zical-coregrafic, susținut de artiști amatori din Huedin și Cluj. Plecarea unei delegații a MAN, in Finlanda Joi la amiază, a părăsit Ca­pitala, plecînd spre Helsinki, o delegație a Marii Adunări Na­ționale, care va face o vizită oficială în Finlanda, la invi­tația Parlamentului finlandez. Din delegație fac parte depu­tații Gheorghe Necula, vice­președinte al Marii Adunări Naționale, conducătorul dele­gației, Ion Brad, vicepreședin­te al Comitetului de Stat pen­tru Cultură și Artă, secretar al Comisiei pentru cultură și învățămînt a M.A.N.. Constan­tin Dinculescu, membru co­respondent al Academiei, con­silier în Ministerul Invățămîn­­tului, Dumitru Necșoiu, vice­președinte al Comitetului Exe­cutiv al Consiliului Popular al Municipiului București, se­cretar al M.A.N., prof. univ. Ladislau Banyai, membru al Comisiei pentru cultură și în­­vățămînt a M.A.N., prof. Sil­vestru Patița, vicepreședinte al Consiliului Național al Or­ganizației Pionierilor. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost sa­lutată de tovarășii acad. Iile Murgulescu, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, Va­sile Șandru, adjunct al minis­trului afacerilor externe, de președinți ai unor comisii permanente ale M.A.N., depu­tați. Au fost de față Kaario Veik­­ko Makela, ambasadorul Fin­landei la București, și membri ai ambasadei. ★ Ambasadorul Finlandei la București, Kaario Veikko Ma­kela, a oferit, înainte de ple­care, un dejun în onoarea de­legației Marii Adunări Națio­nale. Au participat tovarășul Ște­fan Voi­tec, președintele Marii Adunări Naționale, și membrii delegației. (Agerpres) Centenarul EMIL RAcOVIȚĂ Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la nașterea emi­nentului om de știință și ex­plorator Emil Racoviță, năs­cut la 15 noiembrie 1868. După studii strălucite în Franța, Emil Racoviță se im­pune, din tine­rețe, ca natura­list de valoare și demn cetă­țean al lumii. Cercetările spe­ologice și bio­­speologice, ex­pediția la Polul Sud pe vasul „Belgica" îi a­­duc notorietate și recunoaștere mondială. In 1920, aureolat de faimă ști­ințifică, vine la Cluj ca profesor, unde își va continua pînă la moarte — 19 noiembrie 1947 — prestigioa­sa activitate de dascăl și om de știință. Tot la Cluj înfiin­țează, pentru prima dată în lume, un institut de speolo­gie. Reevaluînd, la 100 de ani de la nașterea sa, vasta operă științifică și umanistă a lui Emil Racoviță, Centenarul consemnează viabilitatea gîn­­dirii savantului român, actua­litatea ipotezelor și soluțiilor sale științifice, vasta mișcare de epigonism creator stîrnită încă de cînd se afla în viață. In același timp, Centenarul proiectează pe ecranul contem­poraneității figura luminoasă a omului dăruit patriei și ști­inței, a unei înalte conștiințe civice și științifice, a talenta­tului cercetător și stilist, așa cum a intrat în tezaurul spi­ritual al umanității și cum va rămîne peste secole. La Cluj, Academia Republi­cii Socialiste România, Uni­versitatea „Babeș-Bolyai" și Institutul de Speologie „E. Ra­coviță" organizează cu oca­zia Centenaru­lui o sesiune de comunicări ști­ințifice între 28 septembrie și 2 octombrie. Sîmbătă, la ora 10, în sala ma­re a Casei Uni­versitarilor, are loc deschiderea festivă a se­siunii; la ora 13, în sala Bi­bliotecii Uni­versitare, se deschide o ex­­poziție co­memorativă, iar la ora 17, în aula uni­versității, va avea loc ședin­ța plenară de comunicări cu privire la opera lui Emil Ra­coviță, duminică și luni, în­tre orele 9—13 și 17—20 con­tinuă ședințele de comunicări științifice pe secții: Biospeolo­­gie și Speologie fizică și Bio­logie. Marți, participanții la sesiune vor vizita orașul Cluj, vor participa la dezvelirea u­­nei plăci comemorative, iar după-amiază le va fi prezenta­tă o gală de filme documen­tare. Miercuri se organizează o excursie la Peștera Ghețarul de la Scărișoara din Munții A­­puseni. Ziarul nostru va re­veni cu relatări și opinii de la sesiunea științifică, cu declara­ții și reportaje, cinstind memo­ria savantului explorator și biolog, al cărui nume va rămî­ne legat de Clujul universitar și științific. ȘEDINȚA SOLEMNA DIN CAPITALA Aniversarea a 100 de ani de la nașterea marelui om de ști­ință român, Emil Racoviță — sărbătorire inclusă în rîndul celor recomandate de U.N.E.S.­­C.O. — a fost marcată joi di­mineața în Capitală printr-o ședință solemnă, organizată la sala mică a Palatului Republi­cii de Academia Republicii So­cialiste România, Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă și Comitetul de Stat al Apelor. Au participat academicieni și alți oameni de știință, pro­fesori universitari, biologi, speologi, cercetători în dome­niul științelor naturii și geo­grafiei din întreaga țară, pre­cum și invitați din Belgia, Franța, R. F. a Germaniei, Italia, Iugoslavia, Polonia și Ungaria, Apreciind că și astăzi, în ciuda tuturor re­lativizărilor, idealul de perfecțiune, de de­­săvîrșire, continuă să fie, mărturisit sau nu, un imbold și mobil al gîndurilor, faptelor și acțiunilor omenești, o tainică aspirație și țintă supremă, este necesar, în același timp, să-l eliberăm de orice reziduu idealist, mis­­tic-religios. Se știe că în accepția sa religioa­să, atributul perfecțiunii nu-1 poate avea de­cât divinitatea, omul, și tot ce-i omenesc, fiind, prin însuși darul și rostul său, creatu­ră imperfectă. In realitate însă, așa cum a demonstrat filozofia materialistă, prin Spi­noza, Feuerbach și, îndeosebi, prin marxism, conceptul de perfecțiune este, ca și dumne­zeul oricăre religii, rezultatul cel mai înalt­­ al procesului de idealizare, neavînd acope­­­­rire și înțeles decît legat de om și de rela­­­­țiile lui cu lumea obiectivă și subiectivă. Dacă­­ este adevărat că în Dumnezeu omul se ado­­­ră pe sine ca esență înstrăinată, conceptul de perfecțiune ar fi, prin urmare, și contrar re­ligiei, echivalent cu idealul cel mai înalt al omului. Coborînd-o din ceruri și redîndu-i adevă­rata dimensiune, cea umană, perfecțiunea trebuie însă înțeleasă în indisolubilă legătu­ră cu imperfecțiunea. Necontrapunîndu-se metafizic una alteia, vom înțelege astfel mai bine sensurile lor relative și absolute: în per­fecțiune se află conținută și imperfecțiunea (G. Călinescu observa în acest sens că o operă de artă perfectă la modul absolut ar fi anostă, o mică stîngăcie, un mic neajuns, o imperfec­țiune a detaliilor îi mărește neasemuit va­loarea artistică); după cum în imperfecțiu­ne avem de-a face cu momente, laturi, chipuri ale perfecțiunii (în imperfecțiu­nea naturii, spunea cineva, rezidă perfecțiu­nea ei). Tocmai în aceste sensuri este nevoie să precizăm semnificația idealului de perfec­țiune (de om,­­de societate, în știință, artă etc.) astăzi, cînd trăim o epocă de revoluționare a tuturor conceptelor noastre. Vom înțelege perfecțiunea ca punct termi­nus al dezvoltării (ceea ce ar echivala cu moartea idealului ca atare) sau, dimpotrivă, ca moment de vîrf al unei etape străbătute, evident superioară celor anterioare, dar re­lativă în comparație cu ceea ce va urma? S-o înțelegem, în știință sau pe planul cunoaște­rii, de pildă, ca o închegare desăvîrșită, ca epuizare a unei probleme,­ dincolo de care nu mai e nimic de făcut? Dacă ne referim la viața socială, înțelegem oare că idealul de perfecțiune socială s-ar întrupa în vreo „so­cietate perfectă“ din toate punctele de vede­re? In sfîrșit, cînd vorbim de idealul de per­fecțiune, ne referim la anumite laturi și do­menii ale lui (eti­c­ individual, estetic, în artă și știință, în cunoaștere, în viața socială etc.) sau la conceptul total de perfecțiune? Din însăși formularea acestor întrebări se observă că idealul de perfecțiune cuprinde și un sens relativ și unul absolut, că nu a ră­mas același de-a lungul istoriei, că semnifi­cația și sfera lui de cuprindere, conținutul său, s-au modificat de la o epocă la alta, în funcție de nivelul de cultură și civilizație atins, de cerințele obiective ale procesului so­cial-istoric și de dorințele subiective ale oa­menilor, întotdeauna însă idealul de perfecțiune a fost legat de ideea perfectibilității omului, de năzuința acestuia către autodepășiri; omul nu este o ființă perfectă, este supus greșelii, erorii, rătăcirii, dar e perfectibil, se poate în­trece și depăși pe sine însuși, folosindu-se de rațiunea și simțirea sa, de voință și tărie de caracter, de iscusința și inteligența sa. Iată o idee de mare carieră în istoria umanismu­lui, prezentă pe tot parcursul dezvoltării acestuia, reluată, amplificată, îmbogățită și fundamentată științific de umanismul marxi­st. In sensul acestei idei, orice culme a creației omenești, orice capodoperă în care s-a în­trupat, mai mult sau mai puțin și în grade diferite, idealul de perfecțiune, este intim corelată cu măreția umană, ne vorbește de dramatica aspirație a creatorului ei spre auto­­perfecțiune. A devenit un adevăr curent ideea că nu poți fi mare artist, savant, filozof­ sau om de știință fără a fi mare om. Poate de aceea valorile artistice, filozofice și științifi­ce, în general, creațiile spirituale majore ale omenirii, apar posterității ca modele de ne­întrecut, tocmai fiindcă în ele este concreti­zat, într-un elan suprem, conceptul global de perfecțiune și nu numai părți, fragmente ale acestuia, apropiindu-se astfel de sensul lui absolut. Gheorghe RUȘ (Continuare în pag. a IlI-a) Permanența de perfecțiune (II)

Next