Făclia, octombrie-decembrie 1968 (Anul 22, nr. 6813-6892)

1968-11-21 / 6857. szám

Profet8'»î dîn toate (ările, uniți-vă ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XXIII—Nr. 6857 Joi 21 noiembrie 1968 4 pagini 30 bani PÎNZĂ CU LIANT TERMOPLASTIC Colectivul de la laborato­rul fabricii de încălțăminte Clujeana a ajuns de curînd la o realizare-inovație de care era mare nevoie. Pînă la ju­mătatea lunii curente, căp­­tușirea încălțămintei și toate fîșiile de pînză pe care le cuprinde un astfel de articol erau lipite, prin aplicarea so­luției de adeziv, cu pensula. Intervenea timpul necesar pentru uscare, personal în plus, spațiu, o mai complica­tă curățire a pieselor finite și toate neajunsurile legate de acestea. Graba pentru rezol­varea modernă a problemei a fost impusă și de importarea din R.F.G. a unor mașini des­tinate acestor operații, dar care lucrează numai cu pîn­­zeturi acoperite cu lianți ter­­moplastici. Pentru ca mașinile aduse să nu stea degeaba și pentru a evita cheltuielile de valută, determinate de importa­rea pînzei necesare, s-a im­pus prepararea la fața locu­lui a lianților termoplastici, și deci a pînzei. Prin mai multe tatonări, colectivul a­­cestui laborator a obținut a­­dezivul de care era nevoie. Această schimbare, introdusă pe scară largă de la mijlo­cul acestei luni, a determinat restructurarea tehnologiei de la secția încălțăminte, în sen­sul eliminării soluțiilor de a­­dezivi utilizați pînă acum la lipirea pieselor din interiorul încălțămintei. In felul acesta, se reduce timpul de aplicare a pînzei cu 30—50 la sută. A­­vînd în vedere faptul că a­­proape jumătate din produc­ția fabricii este încălțăminte dublată cu pînză, reducerile de timp determină economii considerabile. Pe lîngă a­­ceasta, condițiile de muncă sunt mult mai bune, fiind e­­liminate substanțele inflama­bile cu care se lucra pînă a­­cum. Iustin MORARU fabrica de tricotaje „Someșul". Printre utilajele moderne se numără și aparatajul de călcat cu aburi u­ se mai admite nici o amînare! Iarna se apropie cu pași repezi. Ploile reci și­ primii fulgi de zăpadă căzuți în ul­timele două săptămîni au fă­cut necesară introducerea a­­nimalelor în stabulație. Deci, timp de aproape 6 luni ani­malele vor trebui furajate la grajd. Sînt pregătite fermele zootehnice ale cooperativelor agricole pentru a face față a­­cestei noi situații? După cum este știut, dato­rită timpului secetos din pri­ma jumătate a anului produc­ția de furaje obținută la pri­ma coasă a fost, în general, scăzută. In multe cooperative agricole s-a pus atunci pro­blema găsirii căilor de com­pletare a deficitului de fura­je. Ulterior însă, în urma pre­cipitațiilor abundente căzute în a doua parte a verii și în toamnă, s-a obținut o pro­ducție bună la coasa a doua pe trifoiști, precum și pe fî­­națele de luncă. In unități­le în care aceste nutrețuri au fost recoltate, transportate și depozitate în bune condi­ții, necesarul de nutrețuri pe perioada de stabulație a fost în întregime asigurat. Cu nu­trețuri asigurate întîmpină iarna cooperativele agricole din Cîmpia Turzii, Călărași, Recea Cristur, Ciubăncuța și multe altele din județul nos­tru. In apropierea grajduri­lor pot fi văzute numeroase șire de fîn, paie, glugi de co­ceni, gropi cu nutrețuri de siloz, iar pătulele sînt pline cu porumb destinat bazei fu­rajere.­­ Terminând toate lucrări­le în cîmp și avînd furajele Transportul furajelor din cîmp depozitate în bune condiții, iarna nu ne va mai putea produce nici o surpriză — spunea tov. Vasile Indolean, președintele cooperativei agri­cole din Cîmpia Turzii. In continuare, el ne-a relatat că pe baza rațiilor întocmite s-a început administrarea furaje­lor la grajd, asigurîndu-se astfel creșterea producției la vacile cu lapte. Din păcate există un nu­măr destul de mare de coo­perative agricole unde strân­gerea și depozitarea furajelor constituie încă o problemă ne­rezolvată. La cooperativa a­­gricolă din Vîlcele, unde s-a înregistrat un deficit de fura­je de 50 la sută față de can­titățile prevăzute în balanță, pe cîmp mai pot fi văzute su­te de căpițe cu fîn. — Datorită aglomerării lu­crărilor în campania agricolă de toamnă, nu am f reușit să transportăm etava și trifoiul recoltat din miriști — spu­nea inginerul agronom Barbu, ales recent, președinte al a­­cestei cooperative agricole. Au mai rămas de transportat cir­ca 4 vagoane de etavă și 4 vagoane fîn de trifoi. Conducerea cooperativei de­clară ca întîmpină greutăți din lipsa mijloacelor de tran­sport. Ca măsură provizorie­, zilnic se transportă la graj­duri cîteva care de otavă ce se administrează direct în hrana animalelor. In ce pri­vește problemele ridicate de deficitul de furaje, s-au făcut propuneri organelor județene pentru reducerea efectivului de bovine prin valorificarea a circa 30 de juninci și 20 de vaci sterpe. Conducerea cooperativei așteaptă aproba­rea forurilor superioare pentru valorificarea acestor animale. Pot oare aceste măsuri asi­gura necesarul de furaje? Fără îndoială că îngrășarea și livrarea bovinelor , necores­punzătoare pentru, producție constituie o problemă care ne­cesită a fi rezolvată. Dar, în același timp, se impune trans­portarea și depozitarea, grab­nică a furajelor rămase în cîmp, căci altfel stocul de nutrețuri se va diminua și A. UNGUR (Continuare în pag. a lll-a) inaugurarea noului local al Bibliotecii documentare din Năsăud Marți, la Năsăud, a avut loc inaugurarea noului local al Bibliotecii documentare a Filialei Cluj a Academiei Republici Socialiste Româ­nia, înființată în 1958, bi­blioteca pune la dispoziția cercetătorilor un fond de a­­proximativ 60.000 de volu­me, constituit din biblioteci personale (ale lui Iuliu Mar­țian, Iuliu Moisil, Virgil Șo­­tropa) și vechi biblioteci lo­cale cu caracter instituțio­nal. Orientată spre prezenta­rea tradițiilor culturale loca­le, biblioteca oferă și preți­oasele colecții ale periodice­lor năsăudene, incomplete sau inexistente în alte bi­blioteci. La festivitate au participat reprezentanți ai conducerii filialei clujene a Academiei, ai organelor locale de partid și de stat, localnici și intelec­tuali năsăudeni din alte cen­tre culturale ale țării. Au luat cuvîntul acad. Raluca Ripan, președintele Filialei Cluj a Academiei, Ion Tri­­teanu, directorul Bibliotecii Filialei Academiei, prof. Oc­­tavian Ruleanu, în numele intelectualilor localnici, prof. univ. Alexandru Husar, în numele donatorilor bibliote­cii, Vasile Ilovan, secretar al Comitetului județean Bistri­­ța-Năsăud al P.C.R. Adevărate pagini de istorie înapoiat din Franța, unde a întreprins cercetări privitoare la istoria patriei noastre și cu deosebire la lupta pentru făurirea statului na­țional unitar român, Gheor­ghe Ungureanu, directorul Arhivelor Statului din Iași, a declarat corespondentului județean Agerpres, A. Mirea: „Recentele investigații pe ca­re le-am făcut au dus la des­coperirea multor documente importante privitoare la isto­ria țării noastre. Ele au ca obiect situația politică, econo­mică și socială din țara noas­tră (rapoarte diplomatice, me­morii, note de călătorie etc.), constituind mărturii incontes­tabile cu privire la luptele so­ciale duse de poporul nostru pentru înfăptuirea unirii Tran­silvaniei cu România. Rapoartele atașaților mili­tari din acea vreme, de exem­plu, care analizau amănunțit situația armatei, economică și politică din țara noastră, sunt adevărate pagini de istorie. In multe rapoarte se vorbește despre starea de spirit a popu­lației din această parte a țării care dorea fierbinte unirea cu România". (Agerpres) m PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A AMBASADORULUI MARII BRITANII Tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit miercuri, 20 noiembrie ,pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Marii Britanii la București, Sir John Chadwick, în legă­tură cu plecarea definitivă a acestuia din țara noastră. Primirea s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă cordială. (Agerpres) Primire la Consiliul de Miniștri Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit miercuri la amiază pe ambasadorul extra­ordinar și plenipotențiar al Indoneziei, Hamzah Atmohan­dojo, în vizită protocolară de prezentare. A participat Mihai Marin, adjunct al ministrului afaceri­lor externe. (Agerpres) Semnarea unui aranjament de schimburi de absolvenți universitari și cercetători între România și S.U.A. In urma tratativelor care au avut loc în București, miercuri dimineața a fost semnat, la Casa oamenilor de știință, un aranjament de schimburi de absolvenți uni­versitari și cercetători, între instituțiile de învățămînt su­perior și de cercetare din Re­publica Socialistă România și Statele Unite ale Americii, pe perioadele 1969/1970 și 1970/­ 1971. Aranjamentul a fost sem­nat de ing. Nicolae Sîrbu, vice­președinte al Consiliului Na­țional al Cercetării științifice din România, și prof. Allen Kassof, director executiv al Comitetului de cercetări și schimburi internaționale din S.U.A. Printre persoanele prezente la semnare se aflau reprezen­tanți ai Ministerului Afaceri­lor Externe și ai Academiei, precum și ai Ambasadei S.U.A. la București. (Agerpres) Ultima tricoteză pentru export La Metalul­ roșu1 s-a terminat asam­blarea ultimei ma­șini de tricotat1 se­miautomată, desti­nată exportului. Ce­le 210 mașini de acest fel pe­ care le-a expediat uzina în Cehoslovacia, Iran, Israel și în al­te țări, precum și exemplarele expuse la tîrgurile interna­ționale de la Da­masc, Izmir, Brno, Leipzig, Poznan, Teheran etc., s-au bucurat , de multă apreciere. Ca ur­mare, solicitările pentru anul 1969 au crescut de trei ori. In vederea măririi producției de ma­șini semiautomate de tricotat, uzina se pregătește intens. Alături de hale noi se construiește o nouă clădire în ca­re se vor fabrica exclusiv tricoteze. Se­ cuvine să men­ționăm că uzina Metalul roșu, în a­­nul viitor va trimi­te industriei ușoare din țară un număr de aproximativ trei ori mai mare de tripoteze ca în 1968. ÎN ACEST NUMĂR: • TREI OAMENI SE JUDECA, SE HARTU­­IESC (PAG. A II-A) • ORIENTAREA SPRE PERFECȚIONA­REA CONTINUA A MUNCII DE PARTID. CONFERINȚA ORGANI­ZAȚIEI ORĂȘENEȘTI DE PARTID HUEDIN (PaG. # III-A) • CONSEMNĂRI: MI­CILOR MEI PRIETENI DE PE SCARA „B“ (PaG. A III-A) • TELEGRAME DE PESTE HOTARE (PaG. A IV-A) „Țapinari moderni* Fotografia: Maxim POP O NOUA CONFIRMARE A CAPACITATII CREATOARE A PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Izvorl­a din noile dimen­siuni ale dezvoltării economice și social-politice a țării, din spiritul novator al conducerii P.C.R., analiza științifică a di­namicii vieții social-politice și adoptarea măsurilor corespun­zătoare acesteia, a devenit în ultimii ani mai fecundă și mai eficientă ca oricînd. După Congresul al IX-lea al P.C.R. în mod deosebit, fiecare ple­nară a Comitetului Central a constituit — prin problematica analizată și măsurile adoptate — cîte o treaptă bine contu­rată în procesul obiectiv al manifestării crescânde a rolu­lui său de conducător, al com­petenței și valorii științifice a politicii sale. Situîndu-se în miezul vieții sociale și politice, călăuzindu­­se cu consecvență după con­cepția materialist-dialectică, după principiile fundamenta­le ale socialismului științific, partidul nostru face dovada capacității sale incontestabile de unică forță conducătoare. Ea se afirmă ca cea mai au­torizată și competentă forță politică în stare să analizeze, să sesizeze, să tragă concluzii cu privire la tendințele și di­recțiile dezvoltării logice a fe­nomenelor sociale, evitînd prin aceasta efectele neconcordan­­țelor ce apar între unele laturi sau forme ale relațiilor și or­ganizării sociale în procesul dezvoltării lor. De aceea mă­surile luate nu poartă am­prenta unor presiuni sociale, a unor fenomene antagonice acute ci, realizează — printr-o previziune specific științifică — o punere de acord conștien­tă a formei cu conținutul, creînd în același timp un ca­dru favorabil dezvoltării în perspectivă. Trebuie subliniată ca avînd o importanță principială fap­tul că partidul nostru nu a­­bordează perfecționarea vieții sociale unilateral, numai pe planul forțelor și relațiilor de producție, ci și al suprastruc­turii, și în acest domeniu nu vizează componente marginale, mai puțin semnificative, ci principalele componente: sta­tul, organizarea și relațiile po­litice, perfecționarea principa­lelor instituții, stimularea creației spirituale etc. Re­centa Plenară și seria acțiuni­lor politice și manifestărilor sociale care au urmat-o sunt o confirmare concludentă a a­­cestui fapt. Ele poartă ca­racteristica dinamismului și creației, trăsături devenite spe­cifice conducerii noastre de partid, întregii vieți sociale pe care o străbatem. Măsurile organizatorice a­­doptate pentru întărirea con­tinuă a unității moral-politice a poporului muncitor, a frăției dintre oamenii muncii români și ai naționalităților conlocui­toare, a coeziunii națiunii noastre socialiste sunt expre­sia — pe de o parte — a unor realități incontestabile ale so­cietății noastre actuale și pe de altă parte, sunt rezultatul materializat al unei cunoașteri științifice, al unor concluzii politice de o înaltă ținută crea­­toare a partidului. Succesul creator al politicii partidului nostru este dat de cunoașterea și aplicarea corectă a uneia dintre principalele exigențe metodologice ale dialecticii materialiste — corelația dia­lectică dintre particular și ge­neral —, de fundamentarea cunoașterii pe generalizarea teoretică a practicii sociale, de asigurarea concordanței dintre linia sa politică și nevoile dez­voltării sociale. „Desigur — arată­­ tovarășul Nicolae Ceaușescu — este mai ușor să repeți adevăruri generale în loc să studiezi realitatea, să gîndești, să experimentezi, să găsești soluții corespunzătoa­re condițiilor concrete în care au loc revoluția și construc­ția socialistă. Dar numai o politică creatoare poate asigu­ra soluționarea cerințelor dez­voltării". (N. Ceaușescu: Rolul conducător al partidului în e­­tapa desăvîrșirii construcției socialiste“, ed. Politică, Buc., 1967). Unitatea socialistă a poporu­lui nostru, unitatea sa moral­­politică în jurul partidului este o realitate incontestabilă, exis­tentă în fapt, în mod obiec­tiv, fiind rezultatul procesu­lui de edificare și desăvîrșire a socialismului în patria noastră. Ea izvorăște din baza socialistă unitară, din poziția egală a tuturor membrilor so­cietății noastre față de mijloa­cele de producție, din alianța dintre clasa muncitoare și ță­rănime, din comunitatea de interese fundamentala a tu­turor categoriilor sociale ac­tuale, Indiferent de naționali­tate, din învățătura marxist­­leninistă devenită astăzi fun­damentul ideologic al profilu­lui spiritual al maselor. Uni­tatea socialistă a poporului nostru s-a consolidat și dez­voltat continuu, devenind una din principalele forțe motri­ce ale dezvoltării sociale și politice. In etapa actuală, manifes­tarea deplină a acestei forțe impune o consacrare organi­zatorică corespunzătoare, crea­rea unui cadru adecvat pentru punerea ei în valoare. Plecînd de la această necesitate, prin crearea Frontului Unității So­cialiste s-a găsit o formă in­stituțională, organizatorică po­trivită care răspunde nu nu­mai gradului atins în dezvol­tarea și maturizarea acestei forțe, dar și cerinței de a-i asigura continua dezvoltare în perspectivă. In concepția partidului nos­tru această nouă formă orga­nizatorică nu va realiza numai o consacrare simbolică, nu va fi numai o expresie formală a unității socialiste, ci va deveni un organism cu caracter per­manent și reprezentativ, cu sarcini și obiective bine con­turate, prin care se va rea­liza la un nivel calitativ ri­dicat valorificarea experien­ței și înțelepciunii colective a maselor celor mai largi, exer­citarea tot mai activă a drep­turilor democratice, participa­ Andrei SIDA, asistent univ. I.M.F. (Continuare în pag. a lll-a) $••# •90 Figuri de mil­it­an­ți ai Unirii Transilvaniei cu România Dintre luptătorii și realizatorii luptei pentru desăvârșirea statului național român se evidențiază luminoasa figură a lui Vasile Goldiș, cel mai înaintat ca gîndire politică dintre conducătorii Partidului Național Român. S-a născut la Cermeiu în județul Arad, studiile le începe în satul său natal con­tinuînd desăvârșirea lor la Universita­tea din Budapesta. Aici, el intră în viața politică a români­lor, participînd la manifestațiile organizate de studenții din capitala Ungariei. După terminarea studiilor activează un timp la Brașov ca profesor, fiind în același timp și un apreciat autor de ma­nuale școlare. Atent la ceea ce se petrecea în jurul său, la circulația ideilor înaintate, Goldiș, după cum o mărturisesc cărțile din biblioteca sa, cunoaște și se interesează de lucră­rile gînditorilor marxiști mai ales în problema agrară, ajun­gând în problemele culturii naționale la aprecieri apropiate de cele ale materialismului is­toric. Totodată Goldiș, pe tere­nul frămîntărilor naționale, se face remarcat prin activitatea susținută depusă în parla­ment, ridicîndu-și glasul în fa­voarea drepturilor naționale dar și pentru rezolvarea cere­rilor muncitorilor și țăranilor. El militează consecvent pen­tru o apropiere a Partidului Național Român de Secția ro­mână a Partidului Social-Democrat din Ungaria, pentru a crea un front comun în lupta întregului­ popor român. In anul 1911, Vasile Goldiș întemeiază la Arad ziarul „Ro­mânul", adevărată tribună de luptă, în care se expun prin­cipiile politice ce stăteau la baza mișcării de eliberare na­țională, fiind în același timp o tribună de educare politică a maselor populare. Activitatea cea mai rodnică, plină de împliniri o va desfă­șura Vasile Goldiș în preajma pregătirii Adunării de la Alba Iulia. La 12 octombrie 1918, în casa avocatului Aurel Lazăr din Oradea fruntașii Partidului Național Român, pe baza principiilor dreptului la autodeterminare, alcătuiesc o declarație în care pretind dreptul poporului român de a-și hotărî singur soarta. Printre semnatarii și cei însărcinați cu ducerea la îndeplinire a principiilor formulate cu acest pri­lej se găsea și Goldiș. Concomitent au loc întîlniri cu frun­tașii soc­ial-democrației române, pentru înființarea unui Con­siliu Național Român Central care să pregătească și să orga­nizeze actul unirii Transilvaniei cu România. In noaptea zilei de 30 octombrie 1918, după discuții fructuoase, se con­stituie Consiliul Național Român în a cărui componență in­trau șase reprezentanți ai Secției române a P.S.D. și șase reprezentanți ai P.N.R., printre care se numără și V. Gol­diș. Consecvent atitudinii sale înaintate în problema mun­citorească, Goldiș într-un interviu acordat ziarului maghiar „Az­est“ prezenta punctele referitoare la muncitorime pe baza cărora stătea Consiliul Național Român: ...„Consiliul Național nu este contrar socializării mijloacelor de produc­ție în mod productiv. Consiliul Național asigură cea mai largă libertate de presă, întrunire, asociere și va asigura de­plina libertate de propagandă a gîndurilor. Strîngem frățeas­ca mină a fraților muncitori“. La Alba-Iulia, în ziua de 1 decembrie, lui Vasile Goldiș îi revine cinstea de a expune punctele pe baza cărora se de­creta unirea Transilvaniei cu România. In preambulul hotărîrii, Gol­diș făcea un strălucit expozeu al legitimității unirii Transil­vaniei cu România de pe pozi­ții avansate. El arăta că „teri­toriul locuit de români consti­tuie cea mai ideală unitate eco­nomică, aproape autarh­ie", subliniind suportul economic al desăvârșirii statului național român. De pe aceleași principii democratice Goldiș arăta că „principiul libertății adevărate a tuturor neamurilor și cel al egalității condițiilor de viață pentru fiecare individ al ori­cărei națiuni este principiul întovărășirii tuturor națiunilor libere într-o comuniune internațională spre a împiedica ne­dreptatea și a scuti pe cei mari și mici deopotrivă. Goldiș, după mărturiile contemporanilor, este de altfel autorul Hotărîrii de la Alba-Iulia ce cuprindea atîtea reforme cu caracter democratic, ca reforma agrară radicală, drepturi egale pentru toate naționalitățile conlocuitoare etc. După 1 decembrie 1918 face parte din Consiliul Dirigent de la Sibiu, un adevărat guvern al Transilvaniei, iar după ratificarea unirii se va consacra conducerii asociației „A.S.T.R.A.“, a cărei președinte va fi mulți ani. Prin activitatea și concepția sa înaintată, Goldiș cate o personalitate proeminentă a istoriei noastre, Inacriindu-se între figurile luminoase de luptători pentru dreptate națio­nală și socială. Asistent univ. filviu MAIOR, Facultatea de istorie-filozofie VASILE GOLDIȘ Monumentul de la Mirislău, în memoria lui Mihai Viteazul Fotografia: Emil MAIOR

Next