Făclia, ianuarie-martie 1969 (Anul 23, nr. 6893-6967)

1969-01-29 / 6915. szám

Proletari din toate țările, uniți-vă­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XXIV —Nr. 6915 4 pagini 30 bani Miercuri 29 ianuarie 1969 încheierea lucrărilor Plenarei Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție In zilele de 27 și 28 ianua­rie au avut loc lucrările ple­narei Consiliului Uniunii Na­ționale a Cooperativelor Agri­cole de Producție. La ședința de marți au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Mau­rer, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănes­­cu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai C.C. al P.C.R. și ai guvernului. La lucrările plenarei au par­ticipat, de asemenea, prim-se­­cretari ai comitetelor județene de partid, președinții uniuni­lor județene ale cooperative­lor agricole, directorii direc­țiilor agricole județene, con­ducătorii institutelor de cer­cetări din agricultură și ai u­­nor stațiuni experimentale, președinții unor cooperative a­­gricole, secretari ai unor co­mitete de partid comunale și din cooperative agricole. In cadrul lucrărilor plena­rei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tovarășii: Marin Argint, președintele Uniunii județene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, președintele C.A.P. Bălca­­ciu, județul Alba, Gheorghe Ghinea, prim-secretar al co­mitetului județean Botoșani al P.C.R., Pavel Bizo, preșe­dintele C.A.P. Valea lui Mihai, județul Bihor, ing. Ion Mănot­iu, directorul Direcției agrico­le județene Brașov, Gheor­ghe Postolache, președintele C.A.P. Țifești, județul Vr­an­­cea, ing. Constantin Timirga­­ziu, directorul Stațiunii expe­rimentale agricole Secuieni, județul Neamț, Serghei Mel­­niciuc, președintele C.A.P. In­dependența, județul Galați, ing. Alexandru Galoș, preșe­dintele Uniunii județene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloș, prim-secretar al Comitetului județean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, directorul I.M.A. Castelu, județul Con­stanța, Stelian Măl­ășan, se­cretarul Comitetului de partid din C.A.P. Drăguești, județul Mehedinți, Toader Miron, președintele C.A.P. Cosmești, județul Iași, Anghel Mircea, președintele C.A.P. Grindu, ju­dețul Ialomița, ing. Ion O­­prea, președintele Uniunii ju­dețene a C.A.P. Timiș, Gheor­ghe Roșu, prim-vicepreședinte al Uniunii Naționale a Coope­rativelor Agricole de Produc­ție, Silviu Strasser, președin­tele Uniunii județene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrcolea, pre­ședintele C.A.P. Buzescu, ju­dețul Teleorman, Ioana Ma­­rinaș, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Jiblea, județul Vîlcea, Laurențiu Schop, președintele C.A.P. Al­­țînea, județul Sibiu, Ion Ru­­șinaru, președintele Băncii A­gricole, Ion Apostolescu, pre­ședintele Uniunii județene a C.A.P. Brăila, Gheorghe Blaj, prim-secretar al comitetului județean Maramureș al P.G.R., Milica Giura, președintele U­­niunii județene a C.A.P. Mu­reș, Nicolae Ștefan, șeful De­partamentului pentru valori­ficarea legumelor și fructelor, Gheorghe Petrescu, prim-se­cretar al comitetului județean Dolj al P.C.R., Maria Zidaru, președinta C.A.P. Păulești, ju­dețul Satu Mare, Nicolae Gio­­san, președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Ma­rin Vlad, secretar al Comite­tului de partid din C.A.P. Crovu, jud. Dîmbovița. Plenara a analizat pe larg activitatea desfășurată de u­­niunile cooperatiste în cei a­­proape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obținute în întărirea economi­că și organizatorică a coopera­tivelor, aportul agriculturii cooperatiste la dezvoltarea e­­conomiei naționale. Alături de succesele obținute în dez­voltarea agriculturii socialiste și în creșterea veniturilor coo­peratorilor, vorbitorii au rele­vat neajunsuri care mai exis­tă în unele sectoare ale acti­vității Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție. Au fost propuse o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătățirea și perfecțio­narea activității Uniunii Na­ționale și a uniunilor județe­ne în îndrumarea și sprijinirea cooperativelor agricole în ve­derea folosirii tuturor resur­selor pentru dezvoltarea în continuare a producției și ve­niturilor. Vorbitorii au făcut propu­neri pentru realizarea inte­grală și în cele mai bune con­­dițiuni a sarcinilor ce revin sectorului agricol cooperatist din planul de stat pe anul 1969. Primit cu vii și îndelungi a­­plauze a luat cuvîntul tovară­șul Nicolae Ceaușescu. In cea de-a doua parte a șe­dinței din 28 ianuarie a.c. ple­nara a adoptat regulamentul privind aplicarea normelor statutare de organizare și re­tribuire a muncii în coopera­tivele agricole de producție. Plenara a adoptat o hotă­­rîre privind îmbunătățirea ac­tivității de îndrumare a coo­perativelor agricole și asigu­rarea condițiilor pentru reali­zarea sarcinilor de plan pe anul 1969. Uniunile, se arată în hotă­­rîre, vor îndruma cooperative­le agricole ca adunările gene­rale să analizeze temeinic și multilateral resursele de care dispun pentru sporirea pro­ducției vegetale și animale și să asigure punerea lor deplină în valoare. Mobilizarea cooperatorilor — se spune în continuare în hotărîre — pentru executarea la timp și de bună calitate a lucrărilor agricole, pregătirea temeinică și desfășurarea în condiții optime a campaniilor de însămînțări, întreținerea culturilor și recoltarea produ­selor vor constitui obiectivul central al muncii uniunilor, consiliilor de conducere și a tuturor cadrelor din coopera­tive. In domeniul îmbunătățirilor funciare, hotărîrea prevede concentrarea mijloacelor bă­nești și materiale ca și a mă­surilor organizatorice în ve­derea extinderii irigațiilor, fo­losirii eficiente a terenurilor amenajate, precum și pentru executarea de noi îndiguiri, desecări și pentru combaterea eroziunii solului. O deosebită atenție, se arată în hotărîre, trebuie acordată dezvoltării sectorului zooteh­nic atît în ce privește reali­zarea efectivelor la toate spe­ciile, a unor nuclee puternice de animale matcă, sporirea productivității acestora, asi­gurarea bazei furajere, cit și a producției-marfă de carne, lapte, lînă și ouă. Uniunile, se­ arată in hotări­­re, trebuie să-și îndrepte aten­ția în direcția respectării cu strictețe a prevederilor statu­tului. Ele au datoria să asi­gure participarea largă și ac­tivă a cooperatorilor la con­ducerea treburilor obștești, la creșterea continuă a rolului adunărilor generale, la elabo­­rarea celor mai ef­iciente mă­­­suri pentru creșterea produc­ției și întărirea economică a cooperativelor. Uniunile vor asigura întărirea muncii și conducerii colective în coope­rativele agricole, astfel încît consiliile de conducere și cele­lalte organe alese, toți mem­brii cooperatori să respecte cu strictețe hotărîrile adunări­lor generale și să lupte pen­tru înfăptuirea lor. Una din sarcinile importan­te ale cooperativelor, se arată în hotărîre, este întărirea ro­lului brigăzilor și echipelor, forme de organizare a mun­cii care și-au dovedit eficien­ța în activitatea C.A.P. Re­tribuirea muncii trebuie să se facă în cadrul prevederilor statutare pe bază de zile-mun­­că și retribuire suplimentară. In domeniul investițiilor­­ se spune în hotărîre — se va urmări concentrarea fonduri­lor spre obiective productive, care să asigure realizarea u­­nor producții sporite și în termene cît mai scurte. Uniunea Națională și uniu­nile județene trebuie să în­drume și să sprijine în mai mare măsură cooperativele agricole în realizarea integra­lă și ritmică a obligațiilor contractuale privind livrarea produselor agricole. O preocupare de prim or­din a uniunilor o va consti­tui activitatea pentru perfec­ționarea sistemului de pregă­tire a cadrelor de conducere — președinți, brigadieri, a contabililor, precum și pentru ridicarea pregătirii profesio­nale a cooperatorilor. La ultimul punct al ordinii de zi, Plenara a adoptat bu­getul pe anul 1969 al Casei de pensii a U.N.C.A.P. Plenara Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor A­­gricole de Producție a adresat o chemare către întreaga ță­rănime cooperatistă, către u­­niunile județene ale coopera­tivelor agricole, către toate cadrele din agricultura coo­peratistă pentru realizarea și depășirea planului pe anul 1969. In cuvîntul de închidere a lucrărilor plenarei, tovarășul Vasile Vîlcu a exprimat în numele tuturor participanți­lor hotărîrea de a îmbunătăți continuu activitatea economi­că și organizatorică a unită­ților cooperatiste din agricul­tură, de a mobiliza întreaga­ țărănime cooperatistă pentru a întîmpina cu rezultate cît mai bune cea de-a 25-a ani­versare a eliberării patriei și cel de-al X-lea Congres al Partidului. (Agerpres) Cercetătorul Costică Ungureanu, de la I.F.R. Cluj, surprins de fotoreporterul Rudolf WAGNER în timpul unei experiențe în laboratorul de analiză a izotopilor \mm­ m alegerilor de deputați MALA IN MAREA ADUNARE $1 CONSILIILE POPULARE Democrația reală, autentică, ține de esența orînduirii so­­cial-politice din statul nostru socialist. Tot astfel, dezvol­tarea democrației socialiste se dovedește una din legitățile vieții politice în perioada ac­tuală a desăvîrșirii construc­ției socialiste. Această legita­te, cunoscută și îndrumată în mod conștient, potrivit cerin­țelor pretinse de necesitatea și finalitatea ei, este consa­crată în documentele direc­toare ale Partidului nostru comunist — forța conducă­toare a societății noastre so­cialiste —, ca și în legea fun­damentală a statului nostru socialist. In raportul C.C. al P.C.R. prezentat la Congresul al IX- lea al partidului, tovarășul Nicolae Ceau­șescu arăta că „o caracteristică fundamenta­lă a regimului nostru este lărgirea continuă a democra­ției socialiste, participarea maselor populare la dezbate­rea principalelor probleme a­­le politicii interne și externe a patriei noastre, la opera de construcție socialistă". Intr-o exprimare diferită, dar în același sens, Constitu­ția actuală a Republicii noas­tre socialiste prevede că „în­treaga putere în Republica Socialistă România aparține poporului, liber și stăpîn pe soarta sa", că „întreaga acti­vitate de stat are drept scop dezvoltarea orînduirii și înflo­rirea națiunii socialiste“ și că „organizațiile de masă și obștești asigură larga parti­cipare a maselor populare la viața politică, economică, so­cială, culturală și la exerci­tarea controlului obștesc — expresie a democratismului orînduirii socialiste". Caracterizarea democrației socialiste din țara noastră, ca un proces dinamic, în conti­nuă dezvoltare, se întemeia­ză pe existența unor premi­se care se identifică în struc­tura societății noastre actua­le. Aceste premise sînt de ordin atît material cît și spi­ritual. Premisa materială a dez­voltării democrației socialis­te este însăși economia noas­tră națională socialistă. Gra­dul actual de dezvoltare a forțelor de producție din e­­conomia națională constituie baza tehnică-materială a dez­voltării întregii noastre so­cietăți și, implicit, a dezvol­tării democrației socialiste. Ritmul continuu ascendent de dezvoltare a economiei noastre naționale, concretizat în sporirea de la un an la altul a producției mijloacelor de producție și bunurilor de consum, au oferit și oferă posibilitatea satisfacerii tot mai îndestulate a trebuințe­lor, atît individuale cît și ob­ștești, ale cetățenilor statului nostru socialist. In această ordine de idei, dintre multi­plele date semnificative, re­marcăm creșterea producției industriale în perioada 1950 —1967 într-un ritm mediu anual de 13 la sută, ca și spo­rirea continuă a producției Conf. dr. Ioan GLIGA, Facultatea de drept — Cluj (Continuare în pag. a Il-a) ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII DEMOCRAȚIEI SOCIALISTE IN TARA NOASTRA C.C.H. Dej. Aurel Petrescu din atelierul de fierbere din ca­drul secției de celuloză explică unui elev practicant din anul III (viitor operator chimist) sistemul de urmărire a diagra­mei procesului de fierbere COMEMORAREA A 50 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI ADY ENDRE Intr-o atmosferă festivă a avut loc ieri seara, la Casa de cultură a studenților, un simpozion organizat de Comi­tetul județean pentru cultură și artă și filiala din Cluj a U­­niunii scriitorilor cu prilejul comemorării a 50 de ani de la moartea poetului Ady En­dre. La simpozion au participat tovarășii Szabó Alexandru, membru al Biroului Comite­tului județean de partid, șeful secției de propagandă și agi­tație, și Liviu Văcaru, șeful secției artă și cultură. Au participat, de asemenea, scrii­tori clujeni, români și ma­ghiari, oameni de cultură și artă, studenți, elevi, un nume­ros public. In prezidiul adunării festi­ve au luat loc tovarășii: conf. univ. Romeo Ghircoiașu, pre­ședintele Comitetului județean pentru cultură și artă, scriito­rii D. R. Popescu, Kacsó Sán­dor, Létay Lajos, Dumitru Mircea, Balogh Edgár, Victor Felea, Márki Zoltán și artistul poporului Kovács György. Despre viața, activitatea și importanța operei lui Ady En­dre au vorbit scriitorii D. R. Popescu, Balogh Edgár, Victor Felea și Márki Zoltán. In cu­vinte emoționante, ei au evo­cat personalitatea poetului, subliniind totodată contribuția substanțială a lui Ady Endre la îmbogățirea poeziei maghia­re și universale, la strîngerea relațiilor de prietenie dintre scriitorii români și maghiari. In continuare, artistul po­porului Kovács György a citit o scrisoare adresată lui Ady Endre de către poetul Emil Isac. A urmat un frumos și a­­plaudat program artistic. Au recitat din versurile poetului artistul poporului Kovács György, actorii Ligia Moga, Li­liana Weibher, Ion Tudorică — de la Teatrul Național, Bisz­­traf Maria, Bereczky Júlia, Hojja Sándor — de la Tea­trul Maghiar de Stat, o for­ma­t în Parale­l Ginaroî 1­/ToriTito_ «­*•*■»» *­*■ ---iTitle'ilCo­re de Stat a interpretat un cîntec de Kodály Zoltán pe versurile lui Ady Endre, iar Lengyel Xénia, de la Opera Maghiară de Stat, a interpre­tat 3 lieduri de Reinitz, pe versurile poetului. Programul artistic s-a bucurat de un fru­mos succes. INGINERUL NOSTRU Experiența bogată a inginerului nostru a însemnat mult pentru rezultatele pe care le-a obținut cooperativa noastră — spunea unul din țăranii cooperatori partici­panți la adunarea cetățenească din circumscripția elec­torală comunală nr. 1 din Călărași. In cei 9 ani de cînd lucrează în unitatea noastră, tovarășul Balázsy Béla și-a pus toate cunoștințele tehnice în slujba dezvoltării multi­laterale și intensive a producției, pentru întărirea coope­rativei agricole. De aceea suntem­ bucuroși să-i susținem din toată inima candidatura de deputat în această cir­cumscripție. — Sunt bine cunoscute meritele inginerului nostru — spunea un alt cooperator. Ne-a ajutat ca pe locul dealu­rilor altădată sterpe să ne înființăm vii și livezi rodi­toare, să obținem recolte din ce in ce mai bogate și re­zultate mereu mai bune în creșterea animalelor. Prin munca sa rodnică și-a cîștigat prețuirea oamenilor. Au luat apoi cuvîntul­­ și alți membri cooperatori, apre­ciind inițiativele în producție ale inginerului agronom. Inginerul nostru... Astfel vorbesc cu respect și căldură despre el atît cooperatorii tineri, cît și cei vîrstnici. Căci mereu printre oameni, s-a apropiat de ei, ascultîndu-le părerile și dîndu-le sfaturi pricepute, agronomul coope­rativei agricole din Călărași își consacră întreaga activi­tate țelului comun, acela ca unitatea în care muncesc împreună să progreseze cu pași cît mai mari, iar pe această bază să crească bunăstarea cooperatorilor. Realizările dobîndite în anul trecut de cooperativa agricolă constituie, de altfel, cartea de vizită a ingineru­lui agronom, la fel ca și a tuturor care compun și con­duc această mare și harnică familie. Cifrele de plan au fost depășite la aproape toate culturile: 2 335 kg grîu la ha față de 2 200 kg prevăzut în plan, 4 248 kg la po­rumb, cu 2 400 kg peste plan, 28 774 kg la sfecla de zahăr față de 23 000 kg planificat, iar la vița de vie — peste 7 000 kg struguri la hectar. — Inginerul nostru este un iubitor al noului și al apli­cării lui în producție — îl caracterizează președintele cooperativei agricole. Să amintesc doar cîteva exemple. Cu vreo șase ani în urmă aveam greutăți cu alăptarea vițeilor, din care cauză exista și un procent ridicat de mortalități. Chibzuind și sfătuindu-se cu cooperatorii, inginerul Balázsy a confecționat un alăptător semiauto­mat, cu ajutorul căruia se poate asigura o alăptare igie­nică, se realizează o însemnată economie de lapte inte­gral și crește productivitatea muncii îngrijitorilor de viței. Acum acest alăptător semiautomat este folosit nu numai în cooperativa noastră ci și în alte unități din J U/l&C­J­. Semnif­icative sunt și producțiile pe care noi le-am ob­ținut la cultura viței de vie. Fără îndoială, recolta bogată se datorește faptului că noi am aplicat cîte 500 kg îngră­șăminte chimice la hectar iar toate lucrările de întreți­nere au fost efectuate la timp. Ceea ce a ușurat însă mult munca brigăzii viticole și a dus la o însemnată eco­nomie de zile-muncă a fost faptul că, din inițiativa in­ (Continuare în pag. a ll-a) AI. VLAD Comisiile de judecată-expresie a rolului opiniei publice in societate Pe măsura înaintării in timp are loc o dezvoltare con­tinuă a democrației socialiste în țara noastră. E firesc ca aportul mereu crescînd al oa­menilor muncii din țara noas­tră în construcția economică să se reflecte și pe plan struc­tural, într-o contribuție spo­rită a acestora la viața poli­tică și socială. Dezvoltarea democrației so­cialiste înseamnă și extinde­rea formelor de influențare obștească, ceea ce duce la creșterea rolului opiniei publi­ce în înfăptuirea legalității so­cialiste și a educației cetățe­nești. O dovadă elocventă în acest sens este și Legea pri­vind comisiile de judecată, pe marginea căreia am purtat o discuție, în jurul mesei rotun­de, cu tovarășii Ion Felcin, procuror șef al municipiului Cluj, Alexandru Popescu, pre­ședintele judecătoriei Cluj, Butyka Clara, muncitoare la întreprinderea Libertatea, Romulus Crăciun, secretarul Consiliului popular municipal, și Eugen Mora, jurisconsult la Direcția județeană a muncii. Red.­ Ce semnificație are înființarea, modul de organi­zare și competența comisiilor de judecată în cadrul dezvol­tării democrației socialiste in țara noastră? I. Pek­in: De la Congresul al IX-lea și Conferința Națio­nală, partidul nostru a mers pe linia dezvoltării democra­ției socialiste, un aspect al a­­cestei dezvoltări fiind și apa­riția unor noi legi și dispozi­ții, care sporesc și garantea­ză mai mult participarea oa­menilor muncii la conducerea treburilor țării, punîndu-se de acord legislația cu saltul eco- MASĂ ROTUNDĂ­ nomic, făcîndu-se o corelare tot mai justă între bază și su­prastructură. Apariția Legii­­ privind co­misiile de judecată înseamnă dezvoltarea democrației so­cialiste în țara noastră, atît pe verticală, cît și pe orizontală. Pornind de la înființarea lor, apoi modul de organizare, funcționare și competența lor dovedesc caracterul larg de­mocratic al acestor comisii. Manifestarea democratismu­lui socialist și lărgirea acestu­ia în Legea privind comisiile de judecată are loc și prin a­­ceea că persoanele care fac parte din aceste comisii — for­mate din 5 membri și alese pe 2 ani — sunt propuse și a­­lese de oamenii din întreprin­derea sau cartierul respectiv. A. Popescu: O garanție a respectării acestei cerințe este și faptul că persoanele pro­puse pentru a fi alese în co­misiile de judecată vor fi a­­fișate cu 10 zile înainte de pu­nerea lor în discuția maselor din întreprinderi, cartiere, G.A.P.-uri sau în sesiunile con­siliilor populare, pentru a fi votate. I. Pertin: Legea subliniază că: „Membrii comisiilor de judecată se aleg dintre persoa­nele majore, care au o pregă­tire corespunzătoare și repu­tație neștirbită“. Cunoscînd din timp propunerile, cei care nu sunt de acord cu ele vor putea face obiecțiunile­­ nece­sare. Subliniez, de asemenea, faptul că pînă la 1 ianuarie a.c. au existat mai multe orga­ne de judecată: consiliile de judecată, comisiile pentru so­luționarea litigiilor de mun­că, comisiile de împăciuire. Emil POP (Continuare în pag. a lll-a)

Next