Făclia, ianuarie-martie 1969 (Anul 23, nr. 6893-6967)
1969-01-29 / 6915. szám
Proletari din toate țările, uniți-vă ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XXIV —Nr. 6915 4 pagini 30 bani Miercuri 29 ianuarie 1969 încheierea lucrărilor Plenarei Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție In zilele de 27 și 28 ianuarie au avut loc lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție. La ședința de marți au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai C.C. al P.C.R. și ai guvernului. La lucrările plenarei au participat, de asemenea, prim-secretari ai comitetelor județene de partid, președinții uniunilor județene ale cooperativelor agricole, directorii direcțiilor agricole județene, conducătorii institutelor de cercetări din agricultură și ai unor stațiuni experimentale, președinții unor cooperative agricole, secretari ai unor comitete de partid comunale și din cooperative agricole. In cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tovarășii: Marin Argint, președintele Uniunii județene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, președintele C.A.P. Bălcaciu, județul Alba, Gheorghe Ghinea, prim-secretar al comitetului județean Botoșani al P.C.R., Pavel Bizo, președintele C.A.P. Valea lui Mihai, județul Bihor, ing. Ion Mănotiu, directorul Direcției agricole județene Brașov, Gheorghe Postolache, președintele C.A.P. Țifești, județul Vrancea, ing. Constantin Timirgaziu, directorul Stațiunii experimentale agricole Secuieni, județul Neamț, Serghei Melniciuc, președintele C.A.P. Independența, județul Galați, ing. Alexandru Galoș, președintele Uniunii județene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloș, prim-secretar al Comitetului județean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, directorul I.M.A. Castelu, județul Constanța, Stelian Mălășan, secretarul Comitetului de partid din C.A.P. Drăguești, județul Mehedinți, Toader Miron, președintele C.A.P. Cosmești, județul Iași, Anghel Mircea, președintele C.A.P. Grindu, județul Ialomița, ing. Ion Oprea, președintele Uniunii județene a C.A.P. Timiș, Gheorghe Roșu, prim-vicepreședinte al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Silviu Strasser, președintele Uniunii județene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrcolea, președintele C.A.P. Buzescu, județul Teleorman, Ioana Marinaș, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Jiblea, județul Vîlcea, Laurențiu Schop, președintele C.A.P. Alțînea, județul Sibiu, Ion Rușinaru, președintele Băncii Agricole, Ion Apostolescu, președintele Uniunii județene a C.A.P. Brăila, Gheorghe Blaj, prim-secretar al comitetului județean Maramureș al P.G.R., Milica Giura, președintele Uniunii județene a C.A.P. Mureș, Nicolae Ștefan, șeful Departamentului pentru valorificarea legumelor și fructelor, Gheorghe Petrescu, prim-secretar al comitetului județean Dolj al P.C.R., Maria Zidaru, președinta C.A.P. Păulești, județul Satu Mare, Nicolae Giosan, președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Crovu, jud. Dîmbovița. Plenara a analizat pe larg activitatea desfășurată de uniunile cooperatiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obținute în întărirea economică și organizatorică a cooperativelor, aportul agriculturii cooperatiste la dezvoltarea economiei naționale. Alături de succesele obținute în dezvoltarea agriculturii socialiste și în creșterea veniturilor cooperatorilor, vorbitorii au relevat neajunsuri care mai există în unele sectoare ale activității Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție. Au fost propuse o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătățirea și perfecționarea activității Uniunii Naționale și a uniunilor județene în îndrumarea și sprijinirea cooperativelor agricole în vederea folosirii tuturor resurselor pentru dezvoltarea în continuare a producției și veniturilor. Vorbitorii au făcut propuneri pentru realizarea integrală și în cele mai bune condițiuni a sarcinilor ce revin sectorului agricol cooperatist din planul de stat pe anul 1969. Primit cu vii și îndelungi aplauze a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. In cea de-a doua parte a ședinței din 28 ianuarie a.c. plenara a adoptat regulamentul privind aplicarea normelor statutare de organizare și retribuire a muncii în cooperativele agricole de producție. Plenara a adoptat o hotărîre privind îmbunătățirea activității de îndrumare a cooperativelor agricole și asigurarea condițiilor pentru realizarea sarcinilor de plan pe anul 1969. Uniunile, se arată în hotărîre, vor îndruma cooperativele agricole ca adunările generale să analizeze temeinic și multilateral resursele de care dispun pentru sporirea producției vegetale și animale și să asigure punerea lor deplină în valoare. Mobilizarea cooperatorilor — se spune în continuare în hotărîre — pentru executarea la timp și de bună calitate a lucrărilor agricole, pregătirea temeinică și desfășurarea în condiții optime a campaniilor de însămînțări, întreținerea culturilor și recoltarea produselor vor constitui obiectivul central al muncii uniunilor, consiliilor de conducere și a tuturor cadrelor din cooperative. In domeniul îmbunătățirilor funciare, hotărîrea prevede concentrarea mijloacelor bănești și materiale ca și a măsurilor organizatorice în vederea extinderii irigațiilor, folosirii eficiente a terenurilor amenajate, precum și pentru executarea de noi îndiguiri, desecări și pentru combaterea eroziunii solului. O deosebită atenție, se arată în hotărîre, trebuie acordată dezvoltării sectorului zootehnic atît în ce privește realizarea efectivelor la toate speciile, a unor nuclee puternice de animale matcă, sporirea productivității acestora, asigurarea bazei furajere, cit și a producției-marfă de carne, lapte, lînă și ouă. Uniunile, se arată in hotărire, trebuie să-și îndrepte atenția în direcția respectării cu strictețe a prevederilor statutului. Ele au datoria să asigure participarea largă și activă a cooperatorilor la conducerea treburilor obștești, la creșterea continuă a rolului adunărilor generale, la elaborarea celor mai eficiente măsuri pentru creșterea producției și întărirea economică a cooperativelor. Uniunile vor asigura întărirea muncii și conducerii colective în cooperativele agricole, astfel încît consiliile de conducere și celelalte organe alese, toți membrii cooperatori să respecte cu strictețe hotărîrile adunărilor generale și să lupte pentru înfăptuirea lor. Una din sarcinile importante ale cooperativelor, se arată în hotărîre, este întărirea rolului brigăzilor și echipelor, forme de organizare a muncii care și-au dovedit eficiența în activitatea C.A.P. Retribuirea muncii trebuie să se facă în cadrul prevederilor statutare pe bază de zile-muncă și retribuire suplimentară. In domeniul investițiilor se spune în hotărîre — se va urmări concentrarea fondurilor spre obiective productive, care să asigure realizarea unor producții sporite și în termene cît mai scurte. Uniunea Națională și uniunile județene trebuie să îndrume și să sprijine în mai mare măsură cooperativele agricole în realizarea integrală și ritmică a obligațiilor contractuale privind livrarea produselor agricole. O preocupare de prim ordin a uniunilor o va constitui activitatea pentru perfecționarea sistemului de pregătire a cadrelor de conducere — președinți, brigadieri, a contabililor, precum și pentru ridicarea pregătirii profesionale a cooperatorilor. La ultimul punct al ordinii de zi, Plenara a adoptat bugetul pe anul 1969 al Casei de pensii a U.N.C.A.P. Plenara Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție a adresat o chemare către întreaga țărănime cooperatistă, către uniunile județene ale cooperativelor agricole, către toate cadrele din agricultura cooperatistă pentru realizarea și depășirea planului pe anul 1969. In cuvîntul de închidere a lucrărilor plenarei, tovarășul Vasile Vîlcu a exprimat în numele tuturor participanților hotărîrea de a îmbunătăți continuu activitatea economică și organizatorică a unităților cooperatiste din agricultură, de a mobiliza întreaga țărănime cooperatistă pentru a întîmpina cu rezultate cît mai bune cea de-a 25-a aniversare a eliberării patriei și cel de-al X-lea Congres al Partidului. (Agerpres) Cercetătorul Costică Ungureanu, de la I.F.R. Cluj, surprins de fotoreporterul Rudolf WAGNER în timpul unei experiențe în laboratorul de analiză a izotopilor \mm m alegerilor de deputați MALA IN MAREA ADUNARE $1 CONSILIILE POPULARE Democrația reală, autentică, ține de esența orînduirii social-politice din statul nostru socialist. Tot astfel, dezvoltarea democrației socialiste se dovedește una din legitățile vieții politice în perioada actuală a desăvîrșirii construcției socialiste. Această legitate, cunoscută și îndrumată în mod conștient, potrivit cerințelor pretinse de necesitatea și finalitatea ei, este consacrată în documentele directoare ale Partidului nostru comunist — forța conducătoare a societății noastre socialiste —, ca și în legea fundamentală a statului nostru socialist. In raportul C.C. al P.C.R. prezentat la Congresul al IX- lea al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta că „o caracteristică fundamentală a regimului nostru este lărgirea continuă a democrației socialiste, participarea maselor populare la dezbaterea principalelor probleme ale politicii interne și externe a patriei noastre, la opera de construcție socialistă". Intr-o exprimare diferită, dar în același sens, Constituția actuală a Republicii noastre socialiste prevede că „întreaga putere în Republica Socialistă România aparține poporului, liber și stăpîn pe soarta sa", că „întreaga activitate de stat are drept scop dezvoltarea orînduirii și înflorirea națiunii socialiste“ și că „organizațiile de masă și obștești asigură larga participare a maselor populare la viața politică, economică, socială, culturală și la exercitarea controlului obștesc — expresie a democratismului orînduirii socialiste". Caracterizarea democrației socialiste din țara noastră, ca un proces dinamic, în continuă dezvoltare, se întemeiază pe existența unor premise care se identifică în structura societății noastre actuale. Aceste premise sînt de ordin atît material cît și spiritual. Premisa materială a dezvoltării democrației socialiste este însăși economia noastră națională socialistă. Gradul actual de dezvoltare a forțelor de producție din economia națională constituie baza tehnică-materială a dezvoltării întregii noastre societăți și, implicit, a dezvoltării democrației socialiste. Ritmul continuu ascendent de dezvoltare a economiei noastre naționale, concretizat în sporirea de la un an la altul a producției mijloacelor de producție și bunurilor de consum, au oferit și oferă posibilitatea satisfacerii tot mai îndestulate a trebuințelor, atît individuale cît și obștești, ale cetățenilor statului nostru socialist. In această ordine de idei, dintre multiplele date semnificative, remarcăm creșterea producției industriale în perioada 1950 —1967 într-un ritm mediu anual de 13 la sută, ca și sporirea continuă a producției Conf. dr. Ioan GLIGA, Facultatea de drept — Cluj (Continuare în pag. a Il-a) ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII DEMOCRAȚIEI SOCIALISTE IN TARA NOASTRA C.C.H. Dej. Aurel Petrescu din atelierul de fierbere din cadrul secției de celuloză explică unui elev practicant din anul III (viitor operator chimist) sistemul de urmărire a diagramei procesului de fierbere COMEMORAREA A 50 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI ADY ENDRE Intr-o atmosferă festivă a avut loc ieri seara, la Casa de cultură a studenților, un simpozion organizat de Comitetul județean pentru cultură și artă și filiala din Cluj a Uniunii scriitorilor cu prilejul comemorării a 50 de ani de la moartea poetului Ady Endre. La simpozion au participat tovarășii Szabó Alexandru, membru al Biroului Comitetului județean de partid, șeful secției de propagandă și agitație, și Liviu Văcaru, șeful secției artă și cultură. Au participat, de asemenea, scriitori clujeni, români și maghiari, oameni de cultură și artă, studenți, elevi, un numeros public. In prezidiul adunării festive au luat loc tovarășii: conf. univ. Romeo Ghircoiașu, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, scriitorii D. R. Popescu, Kacsó Sándor, Létay Lajos, Dumitru Mircea, Balogh Edgár, Victor Felea, Márki Zoltán și artistul poporului Kovács György. Despre viața, activitatea și importanța operei lui Ady Endre au vorbit scriitorii D. R. Popescu, Balogh Edgár, Victor Felea și Márki Zoltán. In cuvinte emoționante, ei au evocat personalitatea poetului, subliniind totodată contribuția substanțială a lui Ady Endre la îmbogățirea poeziei maghiare și universale, la strîngerea relațiilor de prietenie dintre scriitorii români și maghiari. In continuare, artistul poporului Kovács György a citit o scrisoare adresată lui Ady Endre de către poetul Emil Isac. A urmat un frumos și aplaudat program artistic. Au recitat din versurile poetului artistul poporului Kovács György, actorii Ligia Moga, Liliana Weibher, Ion Tudorică — de la Teatrul Național, Bisztraf Maria, Bereczky Júlia, Hojja Sándor — de la Teatrul Maghiar de Stat, o format în Paralel Ginaroî 1/ToriTito_ «*•*■»» **■ ---iTitle'ilCore de Stat a interpretat un cîntec de Kodály Zoltán pe versurile lui Ady Endre, iar Lengyel Xénia, de la Opera Maghiară de Stat, a interpretat 3 lieduri de Reinitz, pe versurile poetului. Programul artistic s-a bucurat de un frumos succes. INGINERUL NOSTRU Experiența bogată a inginerului nostru a însemnat mult pentru rezultatele pe care le-a obținut cooperativa noastră — spunea unul din țăranii cooperatori participanți la adunarea cetățenească din circumscripția electorală comunală nr. 1 din Călărași. In cei 9 ani de cînd lucrează în unitatea noastră, tovarășul Balázsy Béla și-a pus toate cunoștințele tehnice în slujba dezvoltării multilaterale și intensive a producției, pentru întărirea cooperativei agricole. De aceea suntem bucuroși să-i susținem din toată inima candidatura de deputat în această circumscripție. — Sunt bine cunoscute meritele inginerului nostru — spunea un alt cooperator. Ne-a ajutat ca pe locul dealurilor altădată sterpe să ne înființăm vii și livezi roditoare, să obținem recolte din ce in ce mai bogate și rezultate mereu mai bune în creșterea animalelor. Prin munca sa rodnică și-a cîștigat prețuirea oamenilor. Au luat apoi cuvîntul și alți membri cooperatori, apreciind inițiativele în producție ale inginerului agronom. Inginerul nostru... Astfel vorbesc cu respect și căldură despre el atît cooperatorii tineri, cît și cei vîrstnici. Căci mereu printre oameni, s-a apropiat de ei, ascultîndu-le părerile și dîndu-le sfaturi pricepute, agronomul cooperativei agricole din Călărași își consacră întreaga activitate țelului comun, acela ca unitatea în care muncesc împreună să progreseze cu pași cît mai mari, iar pe această bază să crească bunăstarea cooperatorilor. Realizările dobîndite în anul trecut de cooperativa agricolă constituie, de altfel, cartea de vizită a inginerului agronom, la fel ca și a tuturor care compun și conduc această mare și harnică familie. Cifrele de plan au fost depășite la aproape toate culturile: 2 335 kg grîu la ha față de 2 200 kg prevăzut în plan, 4 248 kg la porumb, cu 2 400 kg peste plan, 28 774 kg la sfecla de zahăr față de 23 000 kg planificat, iar la vița de vie — peste 7 000 kg struguri la hectar. — Inginerul nostru este un iubitor al noului și al aplicării lui în producție — îl caracterizează președintele cooperativei agricole. Să amintesc doar cîteva exemple. Cu vreo șase ani în urmă aveam greutăți cu alăptarea vițeilor, din care cauză exista și un procent ridicat de mortalități. Chibzuind și sfătuindu-se cu cooperatorii, inginerul Balázsy a confecționat un alăptător semiautomat, cu ajutorul căruia se poate asigura o alăptare igienică, se realizează o însemnată economie de lapte integral și crește productivitatea muncii îngrijitorilor de viței. Acum acest alăptător semiautomat este folosit nu numai în cooperativa noastră ci și în alte unități din J U/l&CJ. Semnificative sunt și producțiile pe care noi le-am obținut la cultura viței de vie. Fără îndoială, recolta bogată se datorește faptului că noi am aplicat cîte 500 kg îngrășăminte chimice la hectar iar toate lucrările de întreținere au fost efectuate la timp. Ceea ce a ușurat însă mult munca brigăzii viticole și a dus la o însemnată economie de zile-muncă a fost faptul că, din inițiativa in (Continuare în pag. a ll-a) AI. VLAD Comisiile de judecată-expresie a rolului opiniei publice in societate Pe măsura înaintării in timp are loc o dezvoltare continuă a democrației socialiste în țara noastră. E firesc ca aportul mereu crescînd al oamenilor muncii din țara noastră în construcția economică să se reflecte și pe plan structural, într-o contribuție sporită a acestora la viața politică și socială. Dezvoltarea democrației socialiste înseamnă și extinderea formelor de influențare obștească, ceea ce duce la creșterea rolului opiniei publice în înfăptuirea legalității socialiste și a educației cetățenești. O dovadă elocventă în acest sens este și Legea privind comisiile de judecată, pe marginea căreia am purtat o discuție, în jurul mesei rotunde, cu tovarășii Ion Felcin, procuror șef al municipiului Cluj, Alexandru Popescu, președintele judecătoriei Cluj, Butyka Clara, muncitoare la întreprinderea Libertatea, Romulus Crăciun, secretarul Consiliului popular municipal, și Eugen Mora, jurisconsult la Direcția județeană a muncii. Red. Ce semnificație are înființarea, modul de organizare și competența comisiilor de judecată în cadrul dezvoltării democrației socialiste in țara noastră? I. Pekin: De la Congresul al IX-lea și Conferința Națională, partidul nostru a mers pe linia dezvoltării democrației socialiste, un aspect al acestei dezvoltări fiind și apariția unor noi legi și dispoziții, care sporesc și garantează mai mult participarea oamenilor muncii la conducerea treburilor țării, punîndu-se de acord legislația cu saltul eco- MASĂ ROTUNDĂ nomic, făcîndu-se o corelare tot mai justă între bază și suprastructură. Apariția Legii privind comisiile de judecată înseamnă dezvoltarea democrației socialiste în țara noastră, atît pe verticală, cît și pe orizontală. Pornind de la înființarea lor, apoi modul de organizare, funcționare și competența lor dovedesc caracterul larg democratic al acestor comisii. Manifestarea democratismului socialist și lărgirea acestuia în Legea privind comisiile de judecată are loc și prin aceea că persoanele care fac parte din aceste comisii — formate din 5 membri și alese pe 2 ani — sunt propuse și alese de oamenii din întreprinderea sau cartierul respectiv. A. Popescu: O garanție a respectării acestei cerințe este și faptul că persoanele propuse pentru a fi alese în comisiile de judecată vor fi afișate cu 10 zile înainte de punerea lor în discuția maselor din întreprinderi, cartiere, G.A.P.-uri sau în sesiunile consiliilor populare, pentru a fi votate. I. Pertin: Legea subliniază că: „Membrii comisiilor de judecată se aleg dintre persoanele majore, care au o pregătire corespunzătoare și reputație neștirbită“. Cunoscînd din timp propunerile, cei care nu sunt de acord cu ele vor putea face obiecțiunile necesare. Subliniez, de asemenea, faptul că pînă la 1 ianuarie a.c. au existat mai multe organe de judecată: consiliile de judecată, comisiile pentru soluționarea litigiilor de muncă, comisiile de împăciuire. Emil POP (Continuare în pag. a lll-a)