Făclia, iulie-septembrie 1969 (Anul 23, nr. 7045-7123)
1969-07-01 / 7045. szám
V Proletari din toate țările, uniți-vă ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN >iv-................. Anul XXIV IS Nr. 7045 Marți 1 iulie 1969 4 pagini 30 bani <3> AIXIH ccwKaiPci Documentele pentru IE DE AL X LEA CONGRES AL PARTiDM COMUNIST ROMAN in dezbatere publici PROGRAMUL PARTIDULUI - EXPRESIE A NĂZUINȚEI ÎNTREGULUI POPOR In opera de edificare a socialismului SĂRBĂTORI POSIBILE Zilele au devenit foarte ciudate. Dacă ne-am permis, în ciuda celor mai exacte calcule, să le modificăm durata, dacă, de pildă, ne-am îngăduit să spunem că întreprinderea X — aflată în anul XX al existenței — realizează în 24 de ore producția pe care înainte, cu 2—3 ani, o obținea în 72 de ore, înseamnă că unitatea de timp, cunoscută sub numele de „zi“, a ajuns un fel de jucărie a noastră și noi, știind foarte bine ce facem, o dilatăm cu un ritm propriu. Firește, în acest caz, nu putem fi decit cîștigătorii bătăliei cu timpul și, luînd-o cu ceva înaintea acestuia, ne permitem luxul cîtorva sărbători în plus, în afara celor recomandate de calendare. Anticipînd, cu bună știință, în virtutea unor calcule mature și minuțioase, zicem, la data cutare va fi o sărbătoare, la altă dată —o altă sărbătoare ș.a.m.d. Pînă la soroc lucrăm bine, în „ritmul propriu“, și ne trezim cu un cîștig net de cîteva zile pe care, dacă am vrea, le-am putea vîrî în buzunar, dar n-o facem și, în mod obișnuit, le declarăm sărbători ale muncii. In orele și minutele, care aparent le aparțin, noi mai ridicăm o schelă, un bloc sau o hală, cu o dezinvoltură caracteristică, și mereu așa, fără să observăm, se adună săptămînile, lunile, anii noștri de sărbătoare. Poți deschide carnetul la întîmplare și simple notițe, date aruncate de-a valma pe file (despre care ziceai cîndva: „mă rog, e și asta ceva“) prind contur, iar imaginea complexă iți smulge exclamații admirative. Te afli, iți dai seama imediat, în fața operei din beton și sticlă, în fața unor suple și armonioase materializări ale ideii. Mai zilele trecute, la Industria sîrmei din Cîmpia Turzii intra parțial în funcțiune, cu o lună mai devreme, fabrica de cabluri de tracțiune. Capacitate anuală proiectată — 14 000 tone, dimensiuni variate, comenzi automate, o tehnologie de fabricație elaborată de doi ingineri ai uzinei: Ioan Drăgan și Doru Blaga — iată cîteva date „biografice“ ale fabricii ce-ți sugerează imediat funiculare în zbor lin, instalații de foraj, macarale uriașe, șerpi de oțel, mlădioși și puternici în unduirile lor desfășurate pe mii de kilometri. Oamenii uzinei din Cîmpia Turzii, cu o Romeo IONESCU (Continuare în pag. a lll-a) n I PI»MIILOR Mamm ANGAJAMENTELE DEVIN REALITĂȚI Muncitorii de la uzina Unirea Cluj, s-au angajat, în cinstea celui de-al X-lea Congres al P. G. R. și a celei de-a 25-a aniversări a Eliberării patriei, să dea peste plan, la producția globală 200 000 lei (din care circa 100 000 lei au fost deja realizate), la producția marfă vîndută și încasată 700 000 lei, angajament deja realizat; 60 tone economie de metal, 200 000 lei economii la prețul de cost, 100 000 lei beneficii etc. Se mai adaugă la acestea darea în funcțiune înainte de termen a unor obiective prinse în planul de investiții (reducerea cu 180 de zile a termenului de intrare în funcțiune a halei de montaj etc.). Desigur, am reținut numai cîteva din angajamentele luate și, alături de acestea, faptul ca realizarea lor este deja prefigurată. OAMENI CARE GINDESC NOTE, întors recent de la Ghimbav (Brașov), unde fuseseră furnizate primele mașini de tip 2-F.L.P. — pentru filat lină pieptănată, construite după sistemul de reproiectare propus de Papp Martin, tehnician la Unirea, acesta era mulțumit de felul cum își găsise funcționînd mașina ce suferise înnoirile gîndite de el. „Lucrînd împreună cu colegul meu Binder Iosif, ne spune Papp Martin, la tehnologia montării mașinilor de filat, am constatat necesitatea unor schimbări în proiectarea acestora, ar fi și o ru K. HERLEA Z. GRIGORESCU (Continuare în pag. a lll-a) 3SK OÎȚE LA FABRICA DE TRICOTAJE „SOMEȘUL* Sunt mulți oameni care s-au ambiționat conștient pentru a-și contopi ființa lor cu faptele și tot ce cuprinde munca profesională, contribuind la întregirea unui cadru intim în colectivele din care au făcut parte din primele zile ale activității în producție. Participînd la o masă rotundă organizată de redacție și comitetul de partid al Fabricii de tricotaje „Someșul“ din Cluj pe marginea Tezelor și Proiectului de Directive, am rămas plăcut impresionat de ecoul acestor importante documente în rîndul muncitorilor și cadrelor de conducere. Entuziasmul general era generat de mîndria că, prin noile investiții, înzestrarea tehnică, reorganizarea proceselor tehnologice, pregătirea cadrelor cu înaltă calificare și celelalte măsuri preconizate, fabrica va deveni una dintre cele mai mari din țară în această ramură. Oamenii de aici sînt gata oricînd să-ți vorbească cu bucurie despre ce a fost și ce va deveni fabrica lor, despre saltul calitativ real obținut în cîțiva ani de colectivul întreprinderii și de produsele deosebit de atrăgătoare, fine și rezistente pe care le realizează. La dialogurile care au avut loc cu acest prilej au participat: inginerul șef mecanic Iuliu Hațieganu, șeful secției I, ing. Iacob Condrea, maistrul de schimb la atelierul de tricotaje, Nicolae Polexe, și secretarul comitetului de partid, Liviu Moldovan. In Proiectul de Directive sunt prevăzute, într-o formă concisă, direcțiile dezvoltării industriei ușoare, obiectivele și măsurile care vor permite obținerea, la finele anului 1975, a unei producții substanțial mărite față de prezent. Ce acțiuni veți întreprinde în acest sens, ce pregătiri se fac pentru a exista certitudinea îndeplinirii tuturor indicatorilor de plan? — Premize certe sunt create, ne-a spus ing. Iuliu Hațieganu, pentru că noile investiții, dotările cu utilaje, ale căror performanțe tehnice sunt la cel mai înalt grad, aplicarea măsurilor rezultate în urma studiilor făcute de serviciul organizarea și perfecționarea producției se vor solda cu creșterea numărului de tricotaje tip lină pînă la 1 000 000 pe an. Această limită va fi atinsă în anii 1973—1974. Ur- Costel ȘTEFĂNESCU (Continuare în pag. a lll-a) PREMIZE CERTE CU INIMA DESCHISĂ Deși la o vîrstă fragedă, evenimentele de eroism înălțător ale lui 23 August 1944 mi-au rămas dăltuite pentru totdeauna în inimă. Am retrăit efervescența acelor zile odată ajuns să văd monumentele de onoare ale istoriei, ca podul de la Băneasa, Oarba pe Mureș, Carei, Debrețin, Zvolen... unde părinții sau frații noștrii ne-au dat exemplul devotamentului față de patrie. In această ambianță emoțională mi-am sudat cugetul și conștiința față de Tezele Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru Congresul al X-lea al partidului, care se va desfășura în anul măreței aniversări. Da, acești 25 de ani luminați de conducerea partidului ne-au adus împlinirea idealurilor seculare de libertate națională și socială, de bunăstare mare- Dr. Virgil TOMA, șef de lucrări la Universitatea „Babeș-Bolyai“ (Continuare in pag. a lll-a) Uzina Unirea Cluj. Mașina de cardat bumbac, în timpul lucrărilor de montare CITIȚI ÎN ZIARUL DE MÎINE: Masa rotundă a „Făcliei'' URBANISTICĂ $1 CIVILIZAȚIE (prima parte) La discuție participă arhitecții Ștefan GONOȘ, Teodor DEAC, Vasile VISTREA Augustin PRESECAN, BALAȘ Zoltan și Nicolae LITVIN care discută despre estetica urbană și civilizație în epoca actuală, subliniind: Responsabilitatea arhitecților în evoluția urbană. Definiția esteticii urbane. Slujitorii frumosului. Modalitățile esteticii. Investiții de inteligență și talent. Personalitatea unui cartier. Urme arhitectonice. Trasee turistice. Reclame. Considerație față de trecut. Parcajul ca element de estetică. Cromatica mijloacelor de circulație. A SĂRBĂTORIREA ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI LA CLUJ Cu aceeași emoție și solicitudine revenim în fiecare an, la sfîrșit de iunie, la această dată generoasă în semnificații, ca să sărbătorim Ziua învățătorului, moment solemn, consacrat omului de la catedră, celui care dăltuiește caractere și formează personalități, celui care rămîne mereu viu în memoria generațiilor de tineri prin stăruința cu care-i conduce pe drumul cunoașterii și devenirii. Festivitatea de ieri de la Casa Universitarilor din Cluj, consacrată Zilei învățătorului, a reafirmat încă o dată marea prețuire și dragoste cu care sînt înconjurați cei care șlefuiesc cu migală de artist neprețuitul tezaur al patriei: tineretul. Erau prezenți la emoționanta sărbătoare slujitori ai catedrei din toate sistemele de învățămînt: cadre didactice universitare, profesori de licee și din învățămîntul de cultură generală, învățători și educatori din școlile municipiului Cluj. In prezidiul adunării au luat loc tovarășii: Remus Bucșa, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul Clujului, Roman Morar, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., acad. Constantin Daicoviciu, consilier al ministrului învățămîntului, rectorii institutelor de învățămînt superior din Cluj, directori și profesori ai unor școli din Cluj, reprezentanți ai organelor de partid și de stat. Deschizînd adunarea, tovarășul Remus Bucșa a subliniat importanța și semnificația acestei tradiționale sărbători. Aducînd un călduros salut din partea Comitetului județean de partid, tovarășul Roman Morar a arătat că implicațiile sociale ale dezvoltării învățămîntului, ridicarea nivelului cultural al întregului popor, formarea specialiștilor, tehnicienilor și a unui larg detașament de cercetători sporesc obligațiile și responsabilitatea oamenilor de la catedră. Prin tradițiile sale înaintate, școala noastră a cultivat spiritul cutezător, gîndirea creatoare, căutările menite să perfecționeze și să îmbunătățească conținutul și formele școlii. Acesta este un element esențial, prezent în Tezele Comitetului Central și în Proiectul de Directive. Dascălul de azi — a spus vorbitorul — se definește ca o personalitate cu autoritate și prestigiu, ca om de cultură, animat de pasiunea cercetării și descoperirii de noi soluții pentru modelarea minții (Continuare în pag. a II-a) Aspect de la adunarea festivă de la Cluj SESIUNE ȘTIINȚIFICĂ FESTIVĂ Ieri dimineață, la Casa de cultură a studenților, a avut loc o sesiune științifică festivă organizată de Comitetul de partid al Centrului universitar cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a eliberării României. Au fost prezentate următoarele comunicări: prof. dr. docent Ștefan Pascu, membru corespondent al Academiei — 23 August, cea mai mare sărbătoare a poporului român; conf. I. Bojan, cont T. Hăgan, cont A. Opreanu, cont Gh. Tomuța — P.C.R., promotorul schimbărilor revoluționare din țara noastră de după 23 August 1944; conf. A. Negucioiu, conf Constantin Olah, conf. I. Lupuțiu, lector R. Grișan — Fundamentarea științifică a politicii economice a P.C.R. de construire și desăvîrșire a construcției socialiste în țara noastră: conf. Grigore Drondoe, lector Balázs Alexandru — General și particular, național și internațional în construirea socialismului în țara noastră; prof. Ioan Demeter, prof. Vladimir Hanga, conf. Gheorghe Boboș, conf. Mircea Stoica — Lărgirea și adîncirea democrației socialiste, cerință obiectivă a dezvoltării societății noastre; prof. Liviu Comes, conf. Daniel Popescu, conf. Dumitru Pop, conf. Ion Vlad — înflorirea culturii socialiste în anii de după 23 August 1944; Remus Bucșa, primsecretar al Comitetului municipal Cluj al P.C.R. — Congresul al X-lea al P.C.R. și importanța sa istorică pentru dezvoltarea viitoare a României. INSCRIPȚIE FESTIVĂ ...Și apoi în sălile de clasă, pe culoare, în curtea școlii s-a lăsat liniștea. O liniște neobișnuită. Ecoul ultimului clopoțel s-a stins. Nemuritorul GAUDEAMUS mai stăruie doar în inimi. Foșnetul răsfoitului de pagini a amuțit și el. Emoția celei din urmă examinări a trecut în imperiul amintirii. Pe tablă au mai rămas uitate crîmpeie de formule, de propoziții scrise de tine... ...Florile oferite ție în ultima zi de școală încearcă, într-un ultim efort, să-și mai dăruie mireasma, să o perpetueze poate pînă ce se va contopi cu parfumul buchetului oferit de ziua ta. Și această zi a ta, A ÎNVĂȚĂTORULUI, am sărbătorit-o acum, la sfîrșit de iunie, după bilanțul școlar, ca să poți vedea și tu, să vadă și alții ce ai făcut, cum ai muncit, care sunt roadele strădaniilor tale. Să le punem în balanță și să vedem încotro se înclină. Și apoi să ne bucurăm privind ce arată indicatorul. Să-ți mulțumim și să te felicităm. Să îți spunem că pe ce ai construit va trebui să clădești în continuare. Aceasta pentru că, și în educație, mult nu-i nici măcar destul. Știm că înălțarea edificiului cere sacrificii. O știm din vremuri legendare, de la Meșterul Manole și de la alții... ...înțelegi desigur că opera ta va trebui să fie frumoasă și modernă. RECEPȚIA ei se face cu exigență, cu severitate. In rețiea ta, după cum ți-ai dat prea bine seama, REMEDIERI ULTERIOARE nu se admit. Nici nu te putem vedea într-o asemenea ipostază. Nu o admit profesia și demnitatea ta, mîndria și ținuta breslei tale, încrederea și grija ce ți se acordă cei din jurul tău, condițiile și posibilitățile tale de realizare... ...Rînduielile noi te-au făcut să devii o conștiință lucidă și modestă. Gîndul tău este senin și înaripat. Ai îndrăgit și îi faci și pe alții să îndrăgească zborul spre piscuri. Te mîndrești cu statutul tău de cărturar stimat și prețuit, de intelectual patriot și cetățean demn. Porți în inimă și în cuget idealuri mărețe. Ochii tăi privesc cu satisfacție înfăptuirile celor din jur și ale tale. Crești și instruiești fără răgaz tinerele generații. Educi cu privî Prof. Ion BINDEA (Continuare in pag. a ll-a) TEATRUL DE STAT DIN TURDA LA 20 DE ANI La mijlocul lui august 1948, secția română a Teatrului Poporului din Cluj, înființat în toamna anului 1946, ctitorea la Turda un nou teatru. Au trecut două decenii de la sfîrșitul acelei prime stagiuni 1948—1949 — romantică, ambițioasă, deschisă sub bunele auspicii ale „Scrisorii pierdute“. Douăzeci de ani de ascendență artistică... Duminică dimineața, Teatrul de Stat din Turda și-a sărbătorit tînăra sa vîrstă. La festivitate au luat parte tovarășii Roman Morar, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., Ioan Beu, vicepreședinte al Consiliului popular județean, Liviu Văcaru, șef de secție la Comitetul județean de partid, conf. univ. Romeo Ghircoiașu, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, Ion Vedeanu, primsecretar al Comitetului municipal Turda al P.C.R., primarul Turzii, invitați din partea teatrelor și revistelor clujene, foști actori ai Teatrului de Stat din Turda, oameni de cultură și artă, ziariști. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarășul Ion Vedeanu, care a exprimat buna apreciere de care se bucură instituția turdeană în rîndul spectatorilor localnici și din țară. Modul exemplar în care teatrul din Turda și-a spus cuvîntul ca mesager al artei, ca factor de educare politică și civică a maselor, rolul important în activizarea mișcării artistice de amatori din orașul nostru, succesele obținute — a spus vorbitorul — constituie tot atîtea motive de mîndrie pentru teatru cit și pentru noi toți. Publicul spectator, noi toți, urmărim cu atenție și dragoste e- Ilie CALIAN (Continuare iir pag. a ll-a) 150 DÍ ANI ti LA NAȘTEREA LUI NICOLAE BĂLCESCU ! ! Bălei transăvania * ! S-a afinat «<= * mai multe ori, cu toat ri:'f,r||tatea, că Nicolae Bălce...o "'Se una dintre inteligențele 00^ f. mai cutezătoare ale românești din partid j^^Spre a secolului al XIX- 3 M Semeția sa intelectuală ’ asociase un suflet getter;'-' -Jnsedînd rare disponibilități C'Â’e fervoarea cu care roning ii de elită s-au devotat amător idealuri sociale și iraționale din timpul lor. Exista în acest suflet mai mult decit ", scațeie de titanism, înțeles — in cazul lui Bălcescu — d . . ț o chemare nestinsa de l aptă împotriva spiritului feudal, observabil în instituțiile contemporane anacronice, in modul de a gîndi al protipendadei. 3 Obișnuința de a trăi „bătrînettete* etc. Cu un astfel de potențial sufletesc, Bălcescu piți trebuia să se străduiască pentru mai binele poporului român, stăpîniți în vremea sa de satrapi otomani și de împărați habsburgi. ★ Spre sfîrșitul veacului al XVIII-lea un istoric sas, Schlötzer, tipărește o carte despre germanii din Transilvania (Über die Deutschen in Siebenbürgen), care s-a bucurat de atenția binevoitoare a marelui Herder. Intemeindu-se pe conaționalul său Martin Felmer, Schlötzer se ocupă și de originea poporului român, precum și de formarea limbii române, pe care o socotește, justificat, de sorginte latină. Aruncîndu-și ochii asupra unei hărți a ținuturilor care formează actuala Românie, Schlötzer spune „...Alle dieses Länder waren auch in andere Perioden eine Einheit, und erbitten gemeinschaftlichen, meistens unerwünschte Schiksal“. Adică, pe românește, cele trei țări — Transilvania, Moldova și Țara Românească — sunt sortite parcă de la natură unei singure stăpîniri politice. Ideea lui Schlötzer — preluată de la Felmer, de la unii umaniști italieni, de la cronicarii moldoveni din secolul al XVII-lea și de la Dimitrie Cantemir —, a fost dusă mai departe de Budai-Deleanu. In lucrarea sa intitulată De originibus populorum Transylvaniae (Despre originea popoarelor din Transilvania), autorul Țiganiadei își clădeș Iosif PERVAIN (Continuare în pag. a ll-a)