Făclia, iulie-septembrie 1969 (Anul 23, nr. 7045-7123)
1969-09-11 / 7107. szám
PAGINIA 2 FĂCLIA cronica, din COMERȚ ȘI DESERVIRE Am nimerit în orașul Gherla sîmbăta și duminica, zile cind unitățile de alimentație publică, restaurantele, sunt solicitate mai mult Ne-am oprit în investigațiile noastre la unitatea... „AUTOSERVIRE NR. 1“ Dorim un kilogram de telemea. Renunțăm deoarece vînzătoarea e gata să o cântărească cu muștele care sucombaseră, probabil, intoxicîndu-se. Renunțăm și la marmeladă, la untură, care, de asemenea, erau descoperite și accesibile dușmănoaselor bîzîitoare. Cerem condica de reclamații, mărturisind în prezența cetățenilor ce stau la rînd de ce o dorim. Vedem că majoritatea au aceleași resentimente față de... muște. Doar o „gospodină“ intervine, apărându-le onoarea: „Mie și acasă mi se întâmplă, așa că nu e cazul de reclamațe“ (sic !). Ce păcat! Dacă ar ști ele, unde și de cine nu sunt reclamate, atunci toate muștele din lume... Voiam să cumpărăm alte produse de la mezeluri sau raionul cu autoservire, dar multe etichete cu prețuri lipsesc. Renunțăm și mergem mai departe... ...LA RESTAURANTE Ne-am oprit la restaurantul Băița. Local modern, dar mai puțin curat și îngrijit. Fețe de mese murdare, iar pe jos tot felul de resturi de mîncare. Și e abia ora 18,30. După aproape 15 minute, vine ospătară. — O listă de meniu, vă rog? — De mâncare avem grătar, pește...; restul n-am auzit ce voia să spună. Habar n-am ce prețuri nu, mai așteaptă și alți clienți. Pentru a evita o nouă enumerare, o rog din nou lista. O aduce. Am impresia că lista e aceeași cu cea pe care o văzusem în urmă cu două săptămâni. Fără nici o dată. Primesc explicații: în tot restaurantul au o singură asemenea listă, care rămîne valabilă în fiecare zi. Și la fel de nevalabilă, zicem noi, în fiecare moment, pentru că nu poți să-ți dai seama ce meniu a trecut și ce a rămas. Ospătară și-a rupt creionul bifând, în celelalte liste, inexistente, mîncărurile epuizate. In sfîrșit, la ora 19, după aproape 30 de minute de așteptare și investigații gastronomice am fost serviți. Am intrat apoi în bucătărie. Norocul nostru că mîncaserăm înainte, altfel ne-ar fi pierit pofta. Igiena e slab întreținută. Pe mesele de bucătărie sunt resturi de mâncare, probabil ale personalului. Prosopul și săpunul necesare acestuia lipsesc. In schimb, există cîrpe murdare derechet, sandale pe sub scaune, cu toate că au loc in dulapurile pentru garderoba personală. La ieșire, sîntem gata să trezim din motan ce doarme lingă cratița în care, probabil, se vă pregăti ceva. Nici o grijă. Visează probabil la șoarecii din magazie. Sîntem gata de plecare. Responsabilul ne invită să revenim, încântat de felul cum știe să întrețină localul. Noi RINHETĂ plecăm mai puțin încântați. Poposim apoi la restaurantul Parc. Ne întâmpină un chelner amabil, dar cu halatul murdar. Cu părere de rău, ne spune că aici nu există listă de meniu. Regretăm și noi. In bucătăria restaurantului igiena e și mai puțin prezentă. Pe pereți, pe tavan, în frigidere, peste tot mișună niște insecte obraznice. Lipsește încăperea necesara pentru spălarea veselei. Ne întrebăm dacă Inspectoratul sanitar Dej cunoaște condițiile necorespunzâtoare în care funcționează această bucătărie. Așteptăm răspuns. La vechiul restaurant din centrul orașului, găsim la ora 13, luni, o singură listă de meniu și doar 3 feluri de mîncare: sarmale, ardei umpluți și tocăniță. La ora 15, mai rămăseseră doar ardei. In bucătărie — resturi de mîncare, cîrpe murdare în loc de prosoape. Următoarea și ultima vizită o facem la restaurantul Transilvania din cadrul noului complex comercial, deschis recent în orașul Gherla. Abia ne-am așezat la masă și sîntem întrebați ce dorim. Au liste de meniu, dar ca „tradiția” să ■ nu fie infirmată, mâncărurile epuizate n-au fost însemnate. Totuși, sîntem serviți prompt. Trecem apoi în bucătărie și în magazie. Curățenie și ordine. Așa, mai da ! Ne încheiem aici raidul, cu intenția de a reveni să vedem receptivitatea la semnalul critic și pentru noi investigații în celelalte noi unități merciale. co- NOTE O SĂPUNEALĂ Am intrat la frizeria din centrul orașului, unitatea nr. 19, aparținând cooperativei Meseriașul. Doream un tuns. Cînd mă așteptam să-mi așeze șervetul alb în jurul gîtului, pentru protejarea hainelor de rămășițele capilare, uitîndu-mă în oglindă, abia mă recunoșteam. E drept, am zîmbit, amintindu-mi de filme văzute mai demult, cu copii zdrențăroși și sărmani. Văzîndu-mi nedumerirea, frizerul mi-a explicat, scuzîndu-se, că nu are alta decit aceste... zdrențe. Cu toate că, în repetate rînduri, au semnalat aceasta la conducerea cooperativei, n-au primit altele noi. De jenă față de clienți, mai ales față de cei care vin sânt din oraș (cei de-aici cunosc situația), unii dintre frizeri au început să confecționeze șervete pe cheltuiala lor. Tovarăși din conducerea cooperativei „Meseriașul”, mai treceți și pe la unitatea de frizerie care vă aparține. Chiar dacă nu vă tundeți și nu vă bărbieriți. Pentru a nu mai fi nevoie de încă o.... săpuneală. O REGLEMENTARE NECESARA Pînă nu demult, fochiștii care funcționează la cele cîteva blocuri cu încălzire centrală din Gherla erau plătiți de către locatari, prin I.G.C L. Primeau salariile la timp. De când salarizarea lor se face prin asociațiile de locatari, de fiecare dată primirea salariului întîrzie. Aceasta, pentru că cetățenii nu întotdeauna sînt prompți în achitarea cotei ce le revine pentru salarizarea fochiștilor, iar colectarea banilor de către comitetele asociațiilor de locatari devine greoaie. Lucrurile se complică și pentru faptul că, în acest caz, fiecare asociație de locatari va trebui să aibă un fond de rulment. Un cont la bancă. Cu toate că în statutul asociațiilor de locatari se prevede salarizarea fochiștilor prin comitetele asociației, se pare că în acest caz concret vechea formă, prin I.G.C.L., e mai oportună. Cînd cetățeanul achită celelalte cheltuieli pentru locuință la I.G.C.L., ar putea totodată, plăti și cota ce-i revine pentru salarizarea fochiștilor. Dacă nu se va recurge la această formă, asociațiile de locatari vor trebui să ia măsuri pentru a nu mai întârzia punerea în drepturi la timp a acestor muncitori. Oricum, o reglementare este necesară și trebuie găsită cît mai repede. RENUNȚAM LA GEAMANTANE? Magazinele de uniforme și rechizite școlare cunosc, în peste zile care preced începerea unui nou an școlar, o forfotă deosebită. Constatăm cuatisfacție că în general magazinele sunt bine aprovizionate cu articolele necesare celor care peste câteva zile vor intra în împărăția cărților. La magazinul cu rechizite școlare clienții sunt serviți cu amabilitate și competență. Vânzătoarele știu ce caiete trebuie pentru clasa 1, a IV-a etc. Mai mult, pentru clasele mici, la intervenția cadrelor didactice, au fost făcute seturi complete cu caietele necesare. Doar la solicitarea unui geamantan ești tratat cu refuz. Asemenea articol, foarte căutat în aceste zile, mai ales de către cei care vor urma căile cunoașterii în alte localități, lipsește mai demult, cu toate că a fost comandat repetate rânduri. Poate, comanda va fi onorată de data aceasta. Rubrica redactată de Emil POP — Ce scrii acolo? — O cerere către Ministerul Invățămtntului... — De ce? — Ca să amine începerea noului, an școlar pînă la o dată nedeterminată. — Nu înțeleg. — Ai să-nțelegi imediat. După cum știi, școlile trebuiau pregătite, pentru a începe cursurile în bune condițiuni, pînă la 1 septembrie. — Da, și? Pun pariu că toate sunt gata. — Numai că ai să pierzi. — Nu cred. Uite, facem pariul și, dacă-mi spui măcar una neterminată, am pierdut. Și te las să scrii cererea mai departe. — Clasa care , trebuia construită la școala din Bălța, ai văzut-o? — Nu, dar am văzut contractul încheiat de către Comitetul executiv al Consiliului popular Gherla — beneficiar și I.G.C.L. Gherla — constructorul, în care, acesta din urmă, se angajează să dea în folosință această clădire încă înainte de 23 August. Azi e în 1I septembrie și... cei de la I.G.C.L. se țin de cuvînt. — Așa ar fi trebuit să fie. Dar școala fiind construită din contribuție voluntară, nu intră in planul I.G.C.L.-ului. — Și ce intră, mă rog, în planul I.G.C.L.-ului? Casele particulare, nu? — Așa e legea. — Zău, nu-nțeleg. Adică tot ce se construiește din contribuție voluntară, și mi se pare că toate sînt obiective de interes obștesc, poate fi și trebuie amînat pentru că nu intră in plan. — Deocamdată, așa e. Pînă cind cei competenți își vor da PARIUL PIERDUT seama că trebuie reglementată această dispoziție. — Bine, dar cum rămîne cu școala de la Băița?! — Nicicum. Elevii vor învăța în altă parte... — Desigur, afară, în aer liber. — Ei, vezi că nu știi. In vechea sală de clasă, iar cei care nu încap, intr-o casă nouă. — Care? — A contabilului șef de la I.G.C.L. — A, asta e trecută în plan. — Construcție particulară, domnule. Trebuie terminată pînă la 15 septembrie. De aceea, vineri 5 septembrie, oamenii de la I.G.C.L. la ora 12 au lăsat lucrul la școală și au plecat la contabilul șef. — De ce te uiți după ce spune lumea rea? Asta e în stare să zică că nu s-a întîmplat prima dată acest lucru. — Chiar așa. — Ți-am spus? — Și se mai spune că sîmbăta dimineața, la intervenția vicepreședintelui Consiliului popular, muncitorii au plecat tot de aici să continuie lucrul la școală. — Directorul de la I.G.C.L. știa? — A aflat pe urmă. — Și...? — Mi-a spus că școala fiind construită din contribuție voluntară ... — A, povestea cu planul. — Da. Insă-i adevărată. — Și cealaltă, cu... — Sigur. — Atunci ai cîștigat pariul. Poți să faci cererea la minister, r Duminica, 14 septembrie, ora 14, reinfilnire cu: Vi• Informații furnizate de redactorul Ioan CHINDRIȘ și de regizorul Victor Tudor POPA 9 Rep.: A trecut, am impresia, o perioadă de timp destul de lungă de la primul spectacol cu acest antet... I. Chindriș. Da, a trecut mai bine de un an; și iată motivele: a) Cred că nu este jenant să recunosc că „Acustic on Studio“, teatrul experimental al Studioului de radio Cluj, își mai caută încă un drum propriu, o expresie originală. Nu în ceea ce privește specificul de bază al spectacolelor noastre, ci mai mult referitor la finisarea amănuntelor. b) „Acusticon” nu are o trupă proprie. Aparent, acesta nu ar fi un motiv, și totuși este. Regizorul V. T. Popa poate să-l explice mai convingător. V. T. Popa: Să zicem că lucrăm cu colaboratori de la instituțiile de real prestigiu ale Clujului. De altfel, eu însumi sînt... N. Chindriș,... de la teatru, dar cu experiență radiofonică atit de vastă, încît diferențele dispar. V. T. Popa: Așadar, colaboratorii de la Teatrul Național, Opera Română, Filarmonică etc., trebuie să uite radical că sînt de la X sau Y și să I se încadreze total necesității duble, audio-vizuale, a spectacolului nostru. O muncă grea,■atât pentru regizor cît și pentru interpret. I. Chindriș: Și, ce este mai spine să te întâlnești cu publicul rar și cu drag, decât des și... Rep.: Spectacolul de duminică s-ați intitulat „Spațiul mioritic“. De ce? I. Chindriș. Spectacolul vrea să fie un dublu omagiu artistic adus puterii creatoare a poporului român, și aceluia care a acordat cel mai înalt credit și înțelegere virtuților multiseculare ale artei noastre populare. Lucian Blaga. Pornind de la analiza filosofică și estetică a civilizației și culturii noastre tradiționale, Blaga a ajuns la noțiunea de „spațiu mioritic“, pe care noi o înscriem drept generic al spectacolului de duminică. De la simpla lui accepțiune de orizont spațial: „Pe-un picior de plai Pe-o gură de rai“, și pina la rolul de punct genetic al valorilor spiritualității românești, spațiul acesta teoretic rămîne fundamentul a ceea ce numim prin specific național în cultura noastră. El este acel nod de virtualități care fac din cultura materială și spirituală a țăranului român un tezaur de valoare mondială, în care artistul contemporan găsește resurse de inspirație de cea mai mare actualitate. Concentrarea la a șaptea esență a esențialului (o eventuală poveste lacrimogenă de dragoste, țăranul din Maramureș o rezumă la două versuri zguduitoare: „Mîndru-i codru și-nfrunzît / Ne-am iubit și ne-am urît“), dominantă a artei noastre populare, este sursa, care stă la baza artei lui Brâncuși, Enescu, Tuculescu, Blaga. Ea este astăzi una din trăsăturile fundamentale ale culturii noastre socialiste, în condițiile cînd politica partidului acordă o importanță covîrșitoare raportului armonios dintre moștenire și noutate în cultură. Punctele spectacolului, creații culte moderne, unele de efectivă ținută avangardistă, își au, toate, rădăcini mai apropiate sau mai îndepărtate în creația populară. Incepînd, firește, cu versurile lui Lucian Blaga, care este suprema valorificare a ceea ce poate oferi poporul român ca gîndire și simțire. Se dovedește astfel încă o dată perenitatea creației noastre populare, valabilitatea judecății celor care fac astăzi creație modernă pe temeliile acestui tezaur inepuizabil. Rep.: Ce rezolvare artistică va avea această idee? Nu scap din vedere aici, că vizați, după cum spuneați, un scop dublu, vizual și auditiv. V. T. Popa: In principiu, urmăm calea de anul trecut, ideea de colocviu al artelor. Cum adică „colocviul? Respectiv, bucățile sunt luate din diferite arte: teatru, poezie, muzică, balet, chiar și plastică. Partea afectată unei arte nefiind voluminoasă, diferitele episoade își dau parcă replică una celeilalte, în limitele unei orientări generale unitare. jnfectul asupra publicului, ne-am putut convinge pînă acum, este cel dorit: nici o parte a spectacolului nu reușește să-l acapareze exclusiv, episodul următor completîndu-l pe primul, iar noțiunea de „spectacol“ se încheagă abia la sfîrșit, din înlănțuirea ansamblelor. Faptul că pînă și în pauză îi dai publicului „spectacol“, respectiv o expoziție care, prin firea ei, nu-i poate lăsa indiferenți nici pe spectatori, nici pe ascultători (pentru aceștia din urmă se va emite un radioreportaj direct legat de expoziție), are ca scop „ținerea în idee“ a ambelor categorii. Nu densitatea mesajului unui spectacol plictisește, ci monotonia lui. Profesional, pe lângă regia ansamblului, în acest spectacol mă interesează foarte îndeaproape reușita piesei Necunoscuta, de Vasile Rebreanu, pe care am gîndit-o într-un cadru de simboluri și mișcări aparte. Rep.: Apropo de piesă: cine va interpreta? V. T. Popa, Maria Cupcea, artistă emerită, Olimpia Arghir, Melania Ursu și Marin Aurelian. E o piesă de suflu * existențialist, extrem de frumoasă, a cărei axă de gîndire este aceea a poporului nostru, adusă la latitudinea contemporaneității stringente. Un joc de-a destinul și moartea— la noi, a avea destin înseamnă „a avea stea* — o epuizantă victorie asupra angoaselor și spaimelor noastre, un vibrant imn închinat vieții. Rep.: Alte nume care vor evolua duminică pe scena „A * cu5ticon Studio“? ! V. T. Popa, Silvia Ghelan, Valentino Dain, Teodora Mazanitis, pianistul Ferdinand I Weiss, cântăreții Maria Mureșan, Alexandru Fărcaș ș.a. I. Chindriș. Evident, spectacolul se transmite la radio, * integral, pe programul NI. Rep. Succes! Discuție consemnată de Emilia CRIȘAN ACUSTICON STUDIO"n AVANPREMIERĂ... (Urmare din pag. lncepînd de la studiul individual și pînă la organizarea cursurilor de nivel județean și central — a fost și este în permanență în atenția inspectoratului județean și a directorilor de școli. Amintesc — pe lângă cursurile obișnuite care au loc în fiecare an — cursuri de inițiere, de perfecționare, care s-au organizat pe plan județean cu profesorii ce vor preda la clasele IX-a din sistemul școlii de 10 ani. Se pune foarte intens și problema perfecționării lecției. V. Bota. In zilele noastre se pune tot mai mult accent pe rezolvarea unor probleme noi apărute în procesul instructiv-educativ, prin intensificarea sarcinii formative a lecțiilor, prin rezolvarea acelor aspecte legate de faptul că mijloacele tradiționale necorespunzătoare , trebuiesc înlocuite cu mijloace noi moderne, care nu pot fi câștigate decât printr-o intensă perfecționare a întregului corp didactic, periodic, sistematic, așa cum se arată în statutul corpului didactic și în documentele Congresului X. A. Dărăbanțiu. In legătură cu aceste probleme — și în special cu problema modernizării — m-aș referi la una din prețioasele indicații date de Congresul al X-lea, referitor la intensificarea introducerii mijloacelor tehnice în procesul de învățământ, încă din toamna acestui an, la Liceul nr. 1 „Ady-Șincai“ și la Liceul nr. 8 „Nicolae Bălcescu“ din Cluj vor fi date în folosință 2 laboratoare audiovizuale, asemănătoare prototipului prezent la Expoziția realizărilor economiei naționale și care, fără îndoială, vor permite predarea limbilor la un nivel calitativ superior. Rep. Anul trecut a început să funcționeze în țara noastră clasa a I-a cu copii de 6 ani. Care sunt concluziile după un an de activitate a acestor clase I-a și ce perspective se întrevăd pentru acest an? V. Kovács. Anul trecut au funcționat în județul Cluj 34 de clase a I-a cu copii de 6 ani. Rezultatele activității au fost mulțumitoare: învățătorii care au fost aleși să conducă aceste clase au găsit metodele necesare pentru ca acești elevi să nu simtă diferența de vîrstă. In urma constatărilor pozitive s-au dat, indicații directorilor de școli să intensifice înscrierea copiilor de ani în clasa a I-a, în măsură și mai mare, întrucât se cunoaște că, din 1970, școlarizarea copiilor de 6 ani va fi obligatorie. In altă ordine de idei, problema muncii educative este deosebit de importantă, încă din primele zile ale noului an școlar ne-am propus să organizăm în colaborare cu comitetul U.T.C. un instructaj la care să participe directorii de școli și pedagogi școlari din licee și școli profesionale, unde să ridicăm problemele cele mai arzătoare în direcția muncii educative. Ca încheiere mi-aș permite să spun că nivelul și rezultatele muncii educative din școli depind în foarte mare măsură de modul în care directorii de școli se pricep și reușesc să-și organizeze activitatea de îndrumare și control. In același timp inspectoratul școlar, prin personalul său de specialitate, va asigura un control și o îndrumarea corespunzătoare; de asemeni va organiza și un larg schimb de experiență pentru a populariza tot ce este mai bun în munca de educare și instruire a copiilor noștri, pentru a duce la îndeplinire sarcina de mare răspundere a școlii noastre, aceea de a forma cetățeni devotați bine pregătiți — constructori activi și conștienți ai comunismului. Așadar, dragi elevi, clasele, laboratoarele, profesorii voștri vă așteaptă gata pregătiți Cînd voi vă odihneați, fără grijă, cutreerînd poteci răcoroase de munte, sau ridicând castele de nisip, pe litoralul fierbinte, mîini harnice au pregătit, cu grijă și dragoste, totul pentru voi. Totul pentru ca startul în noul asalt al cunoașterii să fie bun. Restul, depinde de voi! Succes!! I Reviste: TRIBUNA nr. 3? (659) Lui Liviu Rebreanu, nume de prestigiu și rezonanță în literatura națională și internațională. Tribuna din această săptămînă îi este consacrată aproape în exclusivitate. Sînt prezenți în a omagia amintirea acestui ilustru reprezentant al literaturii noastre, acad. Zaharia Stancu (Liviu Rebreanu); Eugen Barbu (Romancierul); Dumitru Mircea (Rebreanu); Al. Căprariu (Rugă); Perpessicius (Rememorare); Iorgu Iordan (Efigie); D. R. Popescu (El). Aceluiași eveniment, împlinirea a 25 de ani de la moartea scriitorului, îi sine consacrate studiile lui Al. Dima (Rebreanu și categoria epică), I. C. Chițimia („Ion“ și țărănimea); Ovidiu Papadima (Omul și artistul), cronica la cartea de amintiri a Puicăi Florica Rebreanu, Zile care au plecat. Interesante și inedite cele două pagini de interior din care amintim Edificiu epic și aspirație spre epopee de Ion Vlad. Trei praguri: Ion, Petre și Apostol de Th. Mihadaș. Câteva amintiri de Horia Oprescu, își mai aduc prețioase contribuții la definirea profilului literar al prozatorului: Victor Crăciun, Valentin Tașcu, Stancu Kin, Miron Scorobete, Mircea Popa și Aurel Sasu. ^ egenda DIRECȚIA SANITARĂ A JUDEȚULUI CLUJ SERVICIUL DE EDUCAȚIE SANITARĂ comunică următoarele: 9 Cu ocazia redeschiderii școlilor, toți elevii se vor prezenta la examenul medical înainte de a intra în sala de clasă sau în internat. 9 Cei care au părăsit localitatea in care frecventează școala sau au fost bolnavi în timpul vacanței, la reîntoarcerea în colectivitate vor aduce dovadă de sănătate (aviz epidemiologic) eliberată de medicul de circumscripție. Fără aceste dovezi ei nu vor fi primiți în școală sau internat. 9 Cei suspecți de vreo boală infecto-contagioasă sau cei care au în familie cazuri de boli transmisibile nu se vor prezenta in colectivitate. Ei vor chema medicul de circumscripție pentru a fi vizitați la domiciliu. (6605) ÎNTREPRINDEREA NR. 9 CONSTRUCȚII MONTAJ CLUJ str. Deva nr. 5—7, telefon 224-31 primește candidați pentru concursul de admitere la Școala profesională, ucenicie la locul de muncă, pentru meseriile: 9 zidar 9 dulgher 9 betonist. Se primesc tineri în vîrstă de 15—18 ani, absolvenți ai școlii generale, inscrierile se fac zilnic între orele 7-15 la serviciul personal al întreprinderii. Concursul se va ține în ziua de 20 septembrie 1969. (6698) ies. heialo-dlubice str. Dr. Petru Groza nr. 21 angajează: 9 gestionari pentru magazinele electrice 9 muncitori necalificați prin Oficiul de repartizare a brațelor de muncă sau transfer, cu domiciliul în Cluj sau comunele apropiate. Recrutăm elevi (de preferință băieți) pentru admiterea la Școala profesională comercială, forma de învățămînt ucenic de la locul de muncă. înscrierile se fac la sediul întreprinderii pînă la data de 18 septembrie 1969, iar examenul de admitere are loc în ziua de 20 septembrie a.c. (6701) tv în jurul orei 11,00 — Transmisie în direct. Sosirea președintelui federal al Austriei, Franz Jonas — la București. 17,30 — Buletin de știri. 17,35 — Lumea copiilor. Baronul Munchausen povestește... (II). 17,50 — Studioul pionierilor „Din rucsacul vacanței“. 18,30 — Criterii. Arte frumoase. 18,45 — O interpretă îndrăgită a eîntrecului muntenesc: Ileana Sărăroiu. 19,00 — Teleuniversitatea: Ciclul „Viața”. 19,30 — Telejurnalul de seară. Buletin meteorologic. 20,00 — Transfocator. 20,30 — Seară de teatru TV: „Trandafirul alb*. 22,10 — Telejurnalul de noapte și buletin meteorologic. 22,25 — Publicitate. 22,30 — Consultație tehnică TV. 22,45 — Din succesele muzicii ușoare italiene. Cântă Miranda Martino. 23,00 — închiderea emisiunii radio Programul Studioului Cluj Joi. 11 septembrie, 12,00 — Sumarul presei. 12,08 — Intre noi, femeile; 15,00 — Actualitatea sonoră; 15,10 — Unda preferințelor. Muzică ușoară; 15,40 — Antena literar-artistică; Vineri, 12 septembrie; 6,15 — Bună dimineața. Program matinal cu muzică, informații și emisiunea pentru sate. SOARELE VAGABONZILOR, cinemascop (9, 11 , 13,30; 16; 18,30; 21) — Republica. OMUL MOMENTULUI — Victoria. DEȘERTUL ROȘU (Orele: 8,30; 11; 13.30; 16; 18,30; 21) — Arta. CRIMA DIN PĂDURE — 23 August.ANNA KARENINA, seriile I și II, cinemascop (11, 14; 17, 20) — Muncitoresc. ADIO, GRINGO, cinemascop — Steaua roșie. FILME PENTRU COPII (11, 15): TESTAMENTUL UNUI PAȘA (16,30; 18,30; 20,30) — Timpuri noi. 11.Triviai Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—14. Muzeul de istorie, Secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—14. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, 11—19. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13 și 16—19. Muzeul memorial „Emil Isac“, strada 1 Mai nr. 23, 9—12 și 15—19. Muzeul etnografic al Transilvaniei, Secția în aer liber de la Hoia, 11—19. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. Expoziția județeană din Parcul orașului, „Un sfert de veac de la Eliberarea patriei", deschisă între orele 11—18. *)Redacția nu răspunde pentru eventualele modificări survenite în program. Secvență din filmul „Omul momentului“ pulicitate . Cu ocazia trecerii noastre prin Cluj, transmitem multe salutări prietenilor noștri. Familia suedeză Of.OFGANGE (6708) 9 S-a găsit un stilou în mașina 21, în dimineața zilei de 6 septembrie. Se poate ridica de la Administrația ziarelor Făclia — Igazság. (6700) 9 Tineri căsătoriți căutăm cameră mobilată. Căminul „Libertatea“, telefon 1-12-25, Pop Crăciun. (1977) . Familie intelectuală angajează femeie internă sau externă pentru îngrijire copii, Petunier, bloc 9, scara D, ap. 33 (cartier Grigorescu), orele 16—20. (6703)