Făclia, iulie-septembrie 1969 (Anul 23, nr. 7045-7123)
1969-09-19 / 7114. szám
•» Proletari din toate țarile, uniți-vă ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV—Nr. 7114 Vineri 19 septembrie 1969 4 pagini 30 bani Peisaj industrial clujean. Uzina Carbochim. Vedere din avion . Fotografia: SZABÓ Tamás Dezbaterea cifrelor de plan în C.A.P. Săvădisla CUM SE POATE DILEMĂ? Treburile nu merg bine la Cooperativa agricolă de producție din Săvădisla. Nu trebuie să ascundem acest lucru. Cunosc situația și cooperatorii, și organele de partid și cele agricole. Problema de cea mai mare importanță și actualitate este aceea a ști ce trebuie făcut, a face ceea ce este mai bine pentru ca să crească valoarea zilei-muncă, să crească averea obștească. Este timpul să se treacă de la planuri de măsuri, de la hotărîri și sfaturi la muncă serioasă, la adevărata treabă gospodărească. Oamenii s-au unit în cooperative pentru a lucra mai bine pămîntul, pentru a folosi din plin avantajele mecanizării, ale organizării producției pe tarlale întinse. Experiența multor cooperative a confirmat că în condițiile țării noastre cooperativa agricolă de producție este cea mai potrivită formă de organizare a muncii țăranilor. De ce la cooperativa agricolă de producție din Săvădisla rezultatele obținute în ultimii ani sunt slabe, sub nivelul sarcinilor stabilite și a posibilităților? La ședința de dezbatere a cifrelor de plan pentru anul 1970 s-au spus o bună parte din cauze, fără însă să se dea și soluțiile cele mai bune, fără a explica concret factorii care le generează. — Nu avem brațe de muncă suficiente — spunea brigadierul Czako Iuliu. Din această cauză lucrările nu pot fi executate la timp, din această cauză avem mari pierderi... Și pierderile de recoltă la ce duc? La scăderea valorii zilei-muncă, la rezultate slabe. Fiind valoarea zilei-muncă slabă, spuneau unii tovarăși din consiliul de conducere, cooperatorii nu sunt cointeresați în participarea la muncă în C.A.P. Iată că suntem intr-un cerc vicios: oamenii nu participă la muncă la nivelul nevoilor pentru că retribuția este mică; retribuția nu poate fi mare pentru că recolta și producția din sectorul zootehnic sunt mici, pentru că... cooperatorii nu execută la timp lucrările, nu execută un număr de zile muncă minim necesar. Nu sînt jocuri de cuvinte, ci o problemă de cea mai mare importanță pentru viitorul cooperativei agricole de producție. Cum să ieșim din acest așazis „cerc vicios“? Ne-am dat seama, participînd la dezbaterea cifrelor de plan, că oamenii cam știu ce-i de făcut, dar nu pun hotărît degetul pe rană. Nu greșim dacă spunem că fiecare dintre cei ce au vorbit s-au ferit să arate, categoric, vinovăția consiliului de conducere, a președintelui în persoană, a brigadierilor (care, oricum, au un număr respectabil de zile-muncă) pentru situația în care se află cooperativa. Dacă dînșii n-au spus, spunem noi că cea mai mare vină o poartă conducerea cooperativei care nu este exigentă, categorică. Conducerea cooperativei nu se ocupă de întărirea disciplinei, de asigurarea executării lucrărilor de bună calitate, atît de către lucrătorii I.M.A. cit și de cooperatori; conducerea cooperativei de nenumărate ori „uită“ să-și îndeplinească propriile hotărîri, uită adesea că există și un statut al C.A.P. Din această cauză și din multe altele cunoscute și necunoscute de cooperatori treburile merg nu cum ar trebui. In cuvîntul lor cooperatorii și specialiștii unității au prezentat cîteva direcții de viitor care să ducă la rezultate bune. De pildă, este interesantă ideea orientării cooperativei spre dezvoltarea sectorului zootehnic — sector care are tradiție în această parte a județului — și în special spre creșterea vacilor pentru lapte și a îngrășării tineretului tau Ioan GOIA (Continuare in pag. a llla) IEȘI DIN In * Cartierul Gheorgheni, mijloc, noul complex comercial in ziarul de azi: Pagina a 2-a • Din problemele spectacolului de operă • D. Pop: Folclor din Bihor Pagina a 3-a • Probleme ale apărării avutului obștesc în sectorul construcții • Sport Pagina a 4-a • Telegrame externe E TIMPUL SEMĂNATULUI. CUM IL FOLOSIȚI? Uite că am ajuns și în a doua jumătate a lunii septembrie. Acum, prin părțile noastre e vremea semănatului de toamnă. Cu toate acestea, puține cooperative agricole din județ au trecut la executarea însămînțărilor. Primele cooperative care au declanșat această acțiune sunt cele din Aluniș și Umguraș. În alaltăieri, 17 septembrie, cooperatorii din Aluniș, ajutați de mecanizatori, au fnsămînțați 22 hectare cu ore, întârzierea luării startului la rasămințări în marea majoritate a cooperativelor agricole se datorește slabei preocupări a consiliilor de conducere pentru pregătirea terenului. In multe unități, suprafețele destinate însămînțărilor de toamnă sînt în mare parte nearate. La Iclod, din cele 630 hectare planificate pentru a fi însămânțate, erau arate doar 267 hectare. Mari suprafețe nearate au și cooperativele agricole din Răscruci, Sic, Tiocul de Sus, Borșa, Sînmărtin și din alte localități. Cum se explică această situație? Iată părerea tehnicianului Augustin Săbăduș, șeful secției de mecanizare a agriculturii din Iclod: — Noi dispunem de tractoare suficiente pentru executarea arăturilor, dar ce folos că acestea nu au cîmp liber de lucru. La Iclod, ca și în alte părți, se lucrează foarte încet la eliberarea terenului destinat însămînțărilor de toamnă de plantele premergătoare. In ziua de 17 septembrie ni s-a indicat nota de comandă de către conducerea cooperativei să avăm 15 hectare în Rîtul Ghirolt Terenul respectiv, însă, nu era eliberat de porumbul compromis. In ziua de 18 septembrie, trebuia să arăm, conform aceleiași note de comandă, 13 hectare în punctele denumite Izvoare și Ciotul Ciucului. Lucrarea nu s-a putut face, fiindcă terenul era ocupat cu sfeclă de zahăr. Ciudat! Conducerea cooperativei cere secției de mecanizare printr-un act oficial să execute arături pe terenuri ocupate cu culturi. Așadar, o cauză a întîrzierii arăturilor pentru însămințări o constituie necrearea tâmpului liber de lucru tractoarelor. Dar, întârzierea declanșării semănatului se datorește și altei cauze. In multe cooperative, nu s-a asigurat sămânța necesară. In altele, nu s-au luat măsuri pentru selectarea și trimiterea la laborator a probelor de analiză în vederea cunoașterii valorii culturale a semințelor. In această situație se află cooperativele agricole din Așchileul Mic, Aiton, Dăbîca, Diviciori și Turea. Probele de analiză trimise de către cooperativele din Palatca, Sînmărtin, Panticeu, Coasta și Măcicaș au fost respinse de laborator, fiindcă conțineau un grad mare de impurități. In concluzie, neluarea startului la însămînțări de către marea majoritate a cooperativelor agricole se datorește pe de o parte întîrzierii pregătirii solului, ca urmare a slabei preocupări pentru eliberarea terenului, iar pe de altă parte Reasigurării seminței necesare atît din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Se impune, deci, grăbirea pregătirii terenului și asigurarea întregii cantități de semințe, creîndu-se astfel condiții pentru trecerea cu toate forțele la executarea însămînțărilor de toamnă. M. GAVRILA uun nou magazin universal la Buru Recent a fost dat în folosință, la Bari, un nou magazin universal, spre satisfacția harnicilor locuitori de pe aceste meleaguri. Această unitate adaugă [UNK] salbei de obiective comerciale construite în acest an în rețeaua cooperației de consum, o nouă piesă marcând unn plus de contribuție la dezvoltarea bazei tehnico-materiale a comerțului din județul Cluj și la opera de înfrumusețare și înnoire arhitecturală a orașelor și satelor noastre. Din acest context fac parte, expresie a comerțului modern, nu numai noile complexe comerciale din orașele Gherla și Huedin, remarcabile prin acuratețea și eleganța construcțiilor, ci și magazinele universale, din care unele cu etaj: Cojocna, Chinteni, Tureni, Triteni, Fizeș și altele, construite din fondurile centralizate ale statului, precum și cele care se construiesc cu aportul membrilor cooperatori. In ultimul timp acestea fac tot mai mult act de prezență în peisajul satelor noastre. Magazinul universal de la Buru, construit din fondurile centralizate ale statului, răspunde unor vechi și legitime doleanțe ale localnicilor. Fondul de marfă afectat, în valoare de 280 000 lei, expus în rafturile mobilierului modern este în măsură să satisfacă cerințele sporite și gusturile cumpărătorilor, la nivelul unei serviri civilizate. După cum era de așteptat, primele realizări ale magazinului s-au dublat față de cele obținute în vechiul magazin, în aceeași perioadă de timp. I. TODOR ! II OBIECTIVI INDUSTRIALE ÎN PRODUCȚIE BÎRLAD A început producția în noua hală de prelucrări mecanice și montaj a fabricii de rulmenți din Bîrlad. Ocupând o suprafață de aproape 12 000 mp, noua construcție, prima din cele prevăzute în planul de extindere a cunoscutei întreprinderi, a fost dotată cu mașini și utilaje de înalt nivel tehnic, cu un flux tehnologic perfecționat. A fost terminată și noua hală de forje și nu de mult a început construcția noii turnătorii. (Agerpres) PLOIEȘTI Constructorii de utilaj petrolier de la Uzina „1 Mai“ — Ploiești au realizat primele motopompe de 630 C.P. și dispozitive de avansare automată pentru instalația F-125. Noile agregate, destinate forajului sondelor pînă la adîncimi de 2 500 metri, asigură o viteză sporită de lucru — în condiții diferite de climă și șantier, și o mai mare siguranță în foraj. (Agerpres) BRAȘOV La uzinele „Tractorul" din Brașov a intrat în funcțiune un cubilou de 12 tone. Proiectat și construit în uzină de specialiștii întreprinderii, el are o productivitate care îl situează la nivelul celor mai moderne agregate de acest fel. Procesul tehnologic este complet mecanizat și automatizat, fiind dirijat de un singur muncitor cu o calificare ridicată. Noul cuptor, care lucrează la capacitatea proiectată, contribuie la sporirea producției de piese turnate din fontă și la îmbunătățirea ritmicității livrărilor spre secțiile prelucrătoare din cadrul uzinei. (Agerpres) ACUSTICON STUDIO O NOUĂ PROMISIUNE ? De ce a trebuit să așteptăm un an pentru a revedea un gen de spectacol și nou, și interesant, și ultra-util? De ce experimentele cu adevărat reușite nu sunt susținute sau impuse cu destulă seriozitate? De ce — iarăși! — acest interval enorm, care poate ucide ideea de ritmicitate și pune intenția sub zodia amatorismului? Intenția și materializarea ei ne sunt clare. Teatrul experimental audioscenic al Studioului de radio Cluj, iar demonstrația, mai mult decît justificativă, s-a văzut și în a doua montare cu spectacolul „Spațiul mioritic“. Indiscutabil, acest gen are girul viitorului. Dar dacă vrem un nou teatru la Cluj — nu ca instituție, ci manifestare spirituală — apoi, un spectacol pe an este extrem de puțin. Totuși, văd că se poate. Dar de ce publicul se obișnuiește așa de anevoios cu genul propus de „Acusticon“? La spectacolul ultim, evident încîntați, spectatorii, derutați de ambianța sălii, bănuiesc, de transmisia în direct, de inedit, nu știau cînd să aplaude. Nu știu eu dacă se gîndeau că e voie sau nu-i voie să aplaude. Dar, în sfîrșit, spre cinstea realizatorilor, genul acesta nou s-a prezentat extrem de limpede în noua sa ediție, pentru că numai ediție pot numi asemenea spectacol. Ion ARCAȘ (Continuare in pag. a lll-a) ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Constructori la... înălțime Fotografia: R. WAGNER REPORTAJE DIN ȚARĂ TÂRGOVIȘTENILE DE ISTORIE Sub cerul patriei, oriunde m-ar duce pașii am sentimentul că datorez ceva acestor locuri, că nu pot trece simplu drumeț cu ochii goi de vis. ...Și-a fost o vară fierbinte ca un bărăgan, cu toată arșița topită-n Mare, cu drumuri lungi care alergau din oraș în oraș pe apele noilor șosele și bulevarde. Un popas în Tîrgoviște, pe malul Ialomiței, mi-a iscat în aur îndepărtate cântece care spun de victorii glorioase. Fosta reședință de vară a Domnilor Munteni, „tot trecutul cu gloria străbună“, respiră în iarba tînără ce-a invadat pămîntul. Aceste ruine acoperite cu aura strălucitoare a imaginației învie ca-n fața unui descîntec. Vatră a vitejilor! Dogoarea pietrelor pe care le ating în treacăt, trece prin mine și se-ntoarce acolo, primăveri. Țepeș Vodă, viu simbol al dreptății! Patria lui Mihai Viteazul, atît de viteaz că ne-a auzit toate paginile cărților de istorie, o descopăr pentru a doua oară. De la barzii ei legați de pămîntul semănat cu nădejdi și oseminte, Gr. Alexandrescu, Vasile Cîrlova, care au dăruit cîntecelor chipul iubirii totale și pînă la orașul tânăr, străbătut azi, întorc file de istorie. Biserica din Curtea domnească, ctitorie a domnitorului Petru Cercel, construită după modelul bizantin, domină cu voievozii care s-au retras spre a-și odihni neînvinsele brațe, în umbra zidurilor. mmm mmm Pridvorul susținut de stîlpi, naosul, altarul cu tîmpla de lemn sculptat și aurit, ocrotește amintirea voievozilor, apropiind-o de noi. Am auzit un foșnet de rochii și pași? Nu. Poate a prins grai balconul prin care Doamna și însoțitoarele pătrundeau în biserică... Portretele voievozilor mă privesc în ochi, luminîndu-mă. Holdele și pajiștile noastre, cresc și rodesc din brațele și piepturile lor, îmi place să cred că ei s-au prefăcut în stîlpi și țin pămîntul românesc pe umeri. E. o liniște glacială în jur și, totuși, în iureșul unor bătălii aud văzduhul vuind în bărbile lor. In mijlocul curții se înalță Turnul Chindiei, monument de arhitectură, construit în a doua jumătate a secolului XVI, probabil de domnitorul Vlad Țepeș. Din acest turn se anunța pe la chindii închiderea porților cetății și stingerea focurilor pe timpul nopții. Aceasta reiese din descrierea lui Paul din Alep (1654—1659). Curtea Domnească, spun documentele vechi, a fost concepută cu un complex de clădiri destinate a servi atît ca centru administrativ al țării cît și ca locuință pentru domn și familia sa, curteni, slujitori. încăperile din subteran, tunel, sînt împodobite de chinurile domnitorilor, stampe cu harta Țării Românești, cu bătăliile. Acest pămînt mi-a adus aminte că pe tot întinsul lui străvechi nu-i nici o palmă fără slavă. Am mai găsit fărîme de suflet și stele. A trecut și ne aici Meșterul Manole cu sufletul înnoitor. Acolo, unde orbita ferestrelor adună mai multe stele, unde fruntea pămîntului e mai ridicată și cerul coborît mai aproape, unde visurile nu mai cad, pe acolo a trecut și el truditor și dornic de înalt... Blocuri cu crânguri albe de perdele, noi obiective industriale, dăltuiesc chipul orașului Tîrgoviște, azi sub un superb arc de lumină. Auziți? Din aceste ziduri coboară cîntecul izbânzii și la temelii învie colțul, ierbii. Sub cerul patriei, oriunde oi fi, datornică rămîn acestor locuri ... Ana ȘOIT ANCHETA NOASTRĂ: MANUALELE ȘI CURSURILE UNIVERSITARE Pentru ca problema manualelor universitare — editarea și punerea lor în circulație largă — continuă să preocupe atît pe studenți cît și cadrele didactice, pentru că elaborarea lor cere o muncă vastă, complexă, de mare răspundere, ce trebuie axată pe principii bine definite încă destul de controversate —ne-am gîndit să continuăm ancheta noastră cu privire la cursurile și manualele universitare, solicitând în continuare părerile cele mai autorizate în acest domeniu. Astăzi ne răspunde, amabil, întrebărilor conf. dr. ing. Ioan DRAGAN, prorector al Institutului politehnic din Cluj. Rep.: Institutul dv. este tînăr, n-are în spate o tradiție care, singură chiar, să-l impună. Se pare, totuși, că i se cristalizează evident personalitatea. Se poate vorbi despre o „școală politehnică clujeană“? I. D. Institutul nostru s-a născut o dată cu studenții ce astăzi sunt în primii ani. Ca și ei, personalitatea și-o formează încă. N-am ajuns încă la perioada bilanțurilor. Deocamdată acumulăm. Totuși, cred — și nu greșesc — că începe să se poată vorbi despre o adevărată „școală politehnică clujeană”. Și asta din mai multe rațiuni: 1. Nivelul de pregătire. Studenții noștri sunt foarte apreciați în uzinele constructoare de mașini, lucru ce l-am constatat personal și mi-a produs multă satisfacție, în vara aceasta, la Ministerul învățământului. Foarte multe uzine și-au exprimat preferințele cerând absolvenți pregătiți în institutul nostru, mai ales în domenii ca: tehnologia construcțiilor de mașini și utilaje de prelucrare la cald și construcții de beton armat și metalice. 2. Direcțiile de cercetare au o individualitate bine definită. Rezultatele noastre sînt foarte bine apreciate atît în țară, cît și peste hotare. Demne de reținut sunt realizările în domeniul metalurgiei pulberilor, construcției sculelor așchietoare, măririi preciziei pe mașinile unelte, deformabilității metalelor și aliajelor, arderii combustibililor, în domeniul construcțiilor de beton și metalice. 3. Manualele și cursurile universitare editate de cadrele didactice ce lucrează în institut. Aceste cărți sunt folosite nu numai de studenții noștri, ci sunt cerute cu interes și de inginerii din diverse coluțuri ale țării. Rep.: Care este specificul procesului de învățămînt în acest context? I. D.: Evident, cele arătate mai sus au repercusiuni directe asupra pregătirii studenților noștri. In domeniile amintite mai sus, în care, hai să zicem, institutul nostru s-a specializat, studenții primesc o pregătire foarte solidă. Și una din metodele care s-au dovedit foarte eficace în pregătirea complexă teoretic opractică sunt cercurile studențești de cercetare și experimentare. Studenții, în număr din ce în ce mai mare, sînt orientați spre cercetarea practică, cu implicații în producție. Studenții participă efectiv la rezolvarea temelor abordate, de catedră. Laboratoarele au dotații speciale în acest sens. Intr-o oarecare măsură, personalitatea învățâmîntului nostru iese în evidență prin expunerea lucrărilor de diplomă ale absolvenților în holul Casei de cultură a studenților. Noi preconizăm o expoziție de acest fel și la începutul acestui an. Rep.: Cum vedeți dv., tovarășe prorector, un manual universitar ideal, manual unic sau manual de „autor“. Pentru care ați opta? I. D.: Să fac o precizare la început. A spune categoric că manualele universitare sunt indispensabile mi se pare tot atît de greșit ca și a le nega total utilitatea. Discuțiile sunt contradictorii. Părerea mea este că e necesar ca fiecare responsabil de disciplină, singur sau împreună cu membrii catedrei, să-și aibă propriile cursuri multiplicate. Numai în acest fel este posibilă și impunerea personalității cadrului didactic și, prin el, a Ion MAECEA (Continuare in pag. a lll-a) Convorbire cu conf. dr. ing. loan DRĂGAN