Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)

1969-11-08 / 7157. szám

DINAMISMUL ADUNĂRII DE PARTID (Urmare din pag. l-a) SIMION SÁNDOR, secretarul comitetului comunal de partid Cojocna. Organizațiile noastre de partid de la sate analizează cu exigență modul de folosire a pământului și utilajelor, de diversificare a mecanizării, îndeplinirea sarcinilor privind extinderea suprafețelor irigate, executarea în bune condiții a lucrărilor agricole, îmbunătățirea activității în sectorul zootehnic, pomiviticol și legumicol, achitarea tuturor obligațiilor către stat și valorificarea surplusului de produse agricole la fondul central al statului. IOAN TRIMIE, secretarul comitetului de partid de la Universitatea „Babeș-Bolyai“. După cum se știe, Congresul al X-lea al partidului a acordat organizațiilor de partid din școli și institute de învățământ superior drept de control. Acest lucru permite organizațiilor de partid să facă o analiză competentă a procesului instructiv-educativ, a stilului și metodelor de muncă ce sânt folosite pentru antrenarea întregului corp didactic la activitatea de perfecționare și modernizare a învățământului, de înarmare a elevilor și studenților cu cele mai noi realizări ale științei și tehnicii, de educare multilaterală a profesorilor, învățătorilor, studenților și elevilor. VALERIAN POSTOLACHE, secretarul comitetului de partid din unitățile sanitare. Drept de control s-a acordat și organizațiilor de partid din unitățile sanitare, fapt ce sporește răspunderea comuniștilor pentru perfecționarea organizării asistenței medicale, crearea în colectivele de muncă a unui climat de exigență și responsabilitate față de îndeplinirea atribuțiilor, le obligă să desfășoare o activitate educativă continuă pentru ridicarea permanentă a nivelului pregătirii profesionale, pentru combaterea oricărei abateri de la etica medicală. Toate acestea constituie obiect de dezbatere în adunările de dări de seamă ale organizațiilor noastre de partid. SZEKELY FRANCISC, secretar al Comitetului municipal de partid Turda. In afara sarcinilor specifice, adunările de dări de seamă trebuie să acorde atenție și problemelor majore, comune tuturor organizațiilor de partid. Intre acestea, un loc important îl ocupă dezbaterea diferitelor aspecte ale muncii ideologice, politice și culturaleducative. Comuniștii analizează cu exigență modul în care s-au ocupat de dezvoltarea pregătirii politico-ideologice a membrilor de partid, de înarmarea lor cu conținutul politicii partidului, de cultivarea trăsăturilor moralpolitice proprii comuniștilor, de dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor și promovarea unei atitudini combative față de lipsurile existente și manifestările înapoiate Această analiză nu trebuie să se rezume numai la desfășurarea învățămîntului de partid. Ea trebuie să cuprindă toate mijloacele folosite sau nefolosite șî să stabilească măsuri de intensificare a acestei activități în rîndurile tuturor categoriilor de oameni ai muncii, urmînd îndeaproape însușirea temeinică a documentelor Congresului al X-lea și înțelegerea esenței măsurilor adoptate. ANDREI CRISTEA, secretarul Comitetului orășenesc de partid Gherla: Un loc important în dările de seamă și în dezbateri îl ocupă problemele vieții interne de partid, ale stilului și metodelor de muncă folosite pentru îndeplinirea sarcinilor, aspectele legate de întărirea rîndurilor partidului, de modul în care își îndeplinesc sarcinile șî contribuie la mobilizarea colectivelor de muncă pentru îndeplinirea hotărîrilor partidului și guvernului. RED. In ce constă activitatea de pregătire a adunărilor? N. PREDA: Consider că una dintre primele măsuri ce trebuie (și a fost) luată este instruirea și ajutorarea diferențiată a birourilor organizațiilor de partid, pentru ca ele să se orienteze spre cele mai esențiale probleme. Cunoscînd Situația din secții, noi am recomandat celor trei organizații de bază de la oțelărie să analizeze cauzele depășirii consumurilor specifice. Comuniștii de la noua secție T.O.T. II au dezbătut modalitatea pregătirii oamenilor pentru atingerea parametrilor proiectați. VIRGIL GUȚIU, secretarul organizației de partid de la Liceul nr. 15: Eficiența adunaților depinde în mare măsură de modul în care sunt redactate și de conținutul dărilor de seamă. Atunci cind darea de seamă tratează problemele esențiale, cînd nu ocolește deficiențele și spune lucrurilor pe nume, sugerând căile de lichidare a neajunsurilor, ea oferă posibilitatea unor discuții vii și rodnice. Pentru a asigura dării de seamă un conținut cît mai analitic și combativ, noi nu ne-am mulțumit numai să consultăm pe unii comuniști, dar i-am și antrenat activ la redactarea dării de seamă, astfel că ea a reflectat nu numai opinia biroului sau a conducerii școlii, ci a întregii organizații de bază. IOAN OROS, secretarul comitetului de partid de la Aghireș: Pentru ca darea de seamă să corespundă cerințelor este necesar un sprijin permanent din partea organului superior, acordat de oameni competenți care cunosc bine situația din unitatea respectivă, și pot să ajute la selectarea problemelor ce vor fi ridicate și la găsirea soluțiilor pentru îmbunătățirea activității. Spre deosebire de anii trecuți, de data aceasta, în activitatea de ajutorare a birourilor organizațiilor de bază, în afara membrilor comitetului, noi am folosit cu succes activul comisiei organizatorice și chiar pe unii tovarăși din celelalte comisii. Cu toate acestea, n-am fost scutiți de surprize. La organizația de bază schimbul B al Exploatării miniere Șorecani, bunăoară, mai erau doar trei zile pînă la data tinerii adunării și darea de seamă nu era încă terminată. De aici necesitatea de a intensifica controlul în perioada premergătoare adunărilor, chiar și asupra, celor însărcinați să ajute birourile organizațiilor de bază." A. CRISTEA: Anii trecuți, și noi am fost puși în asemenea situații. De data aceasta, am indicat birourilor să nu convoace adunările decât după ce dările de seamă au fost discutate în ședințe de birou și li s-a dat forma definitivă. Red.: Ce concluzii se desprind din adunările ce au avut loc? SZÉKELY FRANCISC: In municipiul Turda putem spune că majoritatea adunărilor ținute s-au desfășurat la un nivel corespunzător, constituind prilejuri deosebite de analiză a activității politice și profesionale. Apreciem îndeosebi atenția ce s-a acordat conținutului dărilor de seamă. Atît in dări de seamă, cît și în dezbateri, am constatat o sporire a combativității și a intransigenței față de fenomenele negative. La I.M.I.F., de exemplu, s-au criticat lipsurile pe liniă, aprovizionării cu materii prime și materiale. La Fabrica de sticlărie, s-a luat poziție împotriva indisciplinei, părăsirii locului de muncă mai devreme, a lucrului de mîntuială. In adunarea de la S.U.C.T., membrii de partid au criticat aspru inactivitatea secretarului organizației de bază și au hotărit înlocuirea lui cu un comunist vrednic de funcția încredințată. V. POSTOLACHE: Adunările ținute au scos în evidență preocuparea intensă pentru perfecționarea activității profesionale a cadrelor medicale și a personalului ajutător, pentru îmbunătățirea asistenței medicale. Nu în aceeași măsură, însă, au fost folosite formele și mijloacele de ridicare a activității politice și ideologice. In adunări s-a vorbit mai mult despp învățămintul de partid și mai puțin despre alte mijloace ale muncii ideologice. Concluziile ce s-au desprins au fost materializate în măsuri concrete privind intensificarea muncii politico-educative, folosind forme adecvate care să trezească interes și să-și dovedească eficiența. De asemenea, considerăm că nu în suficientă măsură a fost analizată activitatea comuniștilor, aportul lor la îndeplinirea sarcinilor ce ne-au stat în față, deși iu aceste probleme ar fi fost multe de spus. . .. PREDA: Am constatat o insuficientă preocupare pentru urmărirea rezolvării, propunerilor și sugestiilor făcute de comuniști în adunări, sau de alți oameni ai muncii în consfătuirile de producție. S-au adus critici întemeiate la adresa conducerii și a comitetelor de partid pe secții și pe uzină în această privință. T. MOLDOVAN: Din multe adunări de partid s-a desprins concluzia că nu există peste tot preocupare pentru antrenarea tuturor comuniștilor la o activitate concretă. Greul este dus doar de cițiva membri de partid, restul mulțumindu-se să-și îndeplinească numai sarcinile de producție. Sunt dese cazurile cînd unii membri de partid nu participă timp îndelungat la adunările de partid și nici chiar la cele de dare de seamă, cum a fost cazul la organizația de bază secția F.R.L. ele la C.U. Gherla, 1 Energetic de la I.S.C.T., cooperativa Deservirea Turda, I.G.C.L. Gherla, C.A.P. Aiton și altele. In unele organizații, munca este lăsată mai mult pe seama secretarului și a locțiitorului, ceilalți membri ai biroului nefiind antrenați în activitatea zilnică a acestuia, încălcindu-se astfel principiul conducerii colective. Red.: Deoarece adunări pentru dări de seamă urmează să aibă loc in continuare, atît in adunări cit și in active de partid, ce considerau că ar mai trebui făcut pentru buna lor desfășurare? N. PREDA: Intracit adunările de partid au dezbătut temeinic problemele cheie ale producției și activității de partid, socotim că ședințele de activ ce urmează să aibă loc nu trebuie să le reia hn discuție, ci să selecteze cîtevă probleme majore, actuale sârti de perspective, cum ar fi recuperarea rămânerilor în urmă, pregătirile pentru iarnă, asigurarea condițiilor pentru realizarea producției anului viitor, stilul de muncă al organizațiilor de bază și creșterea competenței acestora, îndrumarea organizațiilor de masă etc. Vom insista îndeosebi asupra sintetizării problemelor ridicate în adunări și aducerea lor la fața comitetului de partid pe uzină și a riportiteftului c$o direcție, în vederea soluționării lor operative. S SÁNDOR: Adunările și ședințele de activ ce se vor mai ține la sate, se vor ocupa de problemele mari ce au mai rămas de rezolvat, îndeosebi determinarea recoltării porumbului și executarea arăturilor de toamnă, predarea obligațiilor contractuale și a angajamentelor de suplimentare la fondul central al statului, asigurării iernării în bune condițiuni a animalelor și sporirea producției acestora. Prînt pe problemele vieții de partid, un loc de frunte trebuie să-l ocupe întărirea rîndurilor organizațiilor de bază, educarea multilaterală a membrilor de partid și a maselor, atragerea tuturor comuniștilor la activitatea zilnică a organizației respective. A. CRISTEA și SOROS. Activele de partid au datoria să analizeze și aportul comuniștilor la activitatea obștească, gospodărească. Va trebui insistat asupra modului în care s-au îndeplinit angajamentele privind gospodărirea și înfrumusețarea orașelor și satelor, realizarea obiectivelor prevăzute a se construi prin contribuția voluntară bănească și în muncă a cetățenilor. T. MOLDOVAN: Adunările ce urmează să se mai țină și îndeosebi ședințele de activ trebuie să dezbată cu competență problemele nesoluționate încă și care necesită consultarea colectivă a comuniștilor șî stabilirea unor măsuri bine gîndite, de remediere a neajunsurilor. Așa, de exemplu, la uzinele Unirea vor trebui analizate cauzele răminerii în urmă la indicatorul producție marfă vîndută și încasată. La Clujeana e necesar să se vadă de ce nu prind viață unele măsuri privind organizarea științifică a producției și a muncii, cauzele insuficientei pregătiri a seriilor zero, a faptului că un important număr de muncitori nu-șî îndeplinesc normele. La Direcția regională C.F.R. și în unitățile de transporturi, in centrul dezbaterilor va trebui să se afle modul în care se asigură mijloacele de transport pentru unități, cauzele neritmicitățîi și problemele siguranței circulației. In cooperativele agricole de producție, dezbaterile nu trebuie să scape din vedere aportul comuniștilor la munca în cîmp și în zootehnie, exemplul lor personal, felul în care se achită de sarcini membrii de partid cu munci de răspundere. Analiza problemelor legate de îndeplinirea planului în industrie, agricultură, transporturi etc., ca și a sarcinilor în celelalte domenii, trebuie făcută de pe pozițiile partidului nostru, în strînsă legătură cu munca birourilor și a comitetelor de partid, a comuniștilor, ținîndu-se cont că principalul criteriu de apreciere a activității de partid îl constituie modul cum se realizează sarcinile economice și obligațiile profesionale. In toate organizațiile de partid, la toate nivelele, un loc important trebuie să-l ocupe analiza activității de însușire și aplicare a liniei politice a partidului nostru, de educație partinică a comuniștilor, astfel ca fiecare să se simtă răspunzător nu numai de munca sa, ci și de tot ce se întimplă în jurul său, să se comporte un așa fel incit să constituie un exemplu în muncă, în societate și familie. Abordînd cu toată seriozitatea problemele majore ce se ridică în fiecare unitate, organizațiile de partid vor reuși să mobilizeze comuniștii și pe toți oamenii muncii la transpunerea în viață a hotărârilor Congresului al X- lea al partidului. Fabrica de bere din Cluj, Ana Cosma măsurînd concentrația mustului de bere La ordinea zilei Arăturile de toamnă Timpul prielnic favorizează executarea în ritm accelerat a arăturilor de toamnă pentru însămînțările de primăvară. Cunoscând importanța deosebită a efectuării acestei lucrări pentru asigurarea bazelor unor recolte sporite în anul viitor, se impune ca in aceste zile în toate unitățile să se depună eforturi în vederea urgentării arăturilor. Pînă la 5 noiembrie, potrivit datelor comunicate Direcției agricole județene, planul arăturilor de toamnă a fost realizat în proporție de 65 la sută in unitățile agricole din județ. Dar în timp ce unele cooperative agricole — Mica, Cacova Ierii, — planul de arături a fost integral realizat, iar în altele — Cășei, Boian, Bolduț, Gilău etc. — lucrarea respectivă este pe terminate, sunt unități cooperatiste unde au rămas de făcut arături de toamnă pe mari suprafețe. Bunăoară, la cooperativele agricole din Sava, Crișeni, Răscruci, Aluniș, Chidea, Giula, Lujerdiu, Tiocul de Sus, Vultureni, Feiurdeni, Geaca, Sînmartîn, Bunești, Bonț, Căpușul Mare, Crăiești etc., această lucrare nu s-a efectuat nici măcar pe un sfert din suprafețele prevăzute. In fiecare din aceste unități, sute de hectare așteaptă sa fie arate. Dacă în unele din aceste cooperative agricole, ca, de exemplu, Geaca, Obidea, Crăiești, Vultureni, efectuarea arăturilor de toamnă a întirziat datorită faptului că tractoarele au fost ocupate la însămințări, în altele arăturile de toamnă au fost tărăgănate numai datorită unor neajunsuri în organizarea muncii. La C.A.P. Sava, bunăoară, însămînțările au fost terminate din săptămîna trecută, dar pînă la 5 noiembrie, din cele 375 hectare prevăzute în plan, au fost arate doar 20 hectare. Dacă tractoarele existente ar fî fost utilizate cu întreaga capacitate, intr-o singură zi volumul de lucrări realizat pină atunci putea fi depășit. La C.A.P. Căpușul Mare, de asemenea, însămînțările au fost încheiate de mai mult timp, dar din planul de arături de toamnă a fost realizat numai 6 la sută! Cele 17 hectare arate pînă la 5 noiembrie puteau fi arate nu mai puțin de o zi cu tractoarele disponibile. Una din cauzele principale ale tărăgănării arăturilor pentru însămînțările de primăvară in multe cooperative este faptul că însemnate suprafețe sunt ocupate de paiele rămase pe miriști sau de cocenii de porumb. Conducerile și specialiștii cooperativelor agricole sunt datoare de a întreprinde măsuri pentru urgentarea transportului paielor și al cocenilor pentru a crea cîmp liber de lucru tractoarelor. In unele cooperative, executarea arăturilor a întirziat și datorită faptului că o parte din tractoare sunt defecte sau staționează la sediul secțiilor de mecanizare, deoarece lipsesc tractoriștii. La secția de mecanizate din Vultureni, de exemplu, de mai bine de două săptăminî două tractoare stau neutilizate din cauză că n-au „stăpîni“. Conducerile I.M.A. și ale secțiilor de mecanizare trebuie să asigure punerea în stare de funcționare a tuturor tractoarelor, iar împreună cu conducerile cooperativelor agricole să organizeze astfel munca mecanizatorilor incit toate tractoarele să fie utilizate cu maximum de randament la arături. Desfășurind munca în schimburi prelungite la arături și creînd condiții de lucru mecanizatorilor, să imprimăm un ritm cît mai accelerat executării acestei lucrări astfel ca prevederile de plan să fie în cel mai scurt timp realizate în fiecare unitate. Alexandru VLAD ÎNTÎRZIERI RISCANTE... (Urmare din pag. 1-a) din vremea secerișului. Ce se va întâmpla cu acestea dacă vor interveni ploile, e ușor de întrevăzut. Cărui fapt se datoresc aceste intirzieri riscante, care pot să aducă mari și grave prejudicii producției cooperativei agricole? — Am întâmpinat și mai avem greutăți datorită deficitului de brațe de muncă și lipsei mijloacelor de transport. — căuta să dea o explicație tov. viorel Todoruț, președintele cooperativei agricole. Apoi gospodăria e mere, avem dificultăți cu organizarea muncii, iar din cei peste 20 de membri ai consiliului de conducere, doar cîțiva ne dau ajutor. Azi, bunăoară, negăsind meșteri, personal a trebuit să pun mina pentru repararea unui grajd. Din cele relatate de președintele cooperativei agricole s-ar fi putut desprinde concluzia că satele aparținătoare cooperativei agricole ar fi... depopulate. Oriunde, însă, întorceai privirea, pe uliți și la curți, vedeau bărbați și femei, oameni în putere de muncă, dar care își petreceau vremea cu diferite... treburi în sat. Pentru mobilizarea lor la încheierea lucrărilor de sezon s-a depus prea puțin efort. In același timp, conducerea cooperativei agricole nu s-a ocupat cu spirit de răspundere nici de acordarea la timp a avansurilor de grîu cuvenite pentru zilele-muncă efectuate de membrii cooperatori din brigăzile de la Băbuțiu și Făurean, pentru a crea astfel un climat prielnic mobilizării lor la lucrările agricole. întârzierea lucrărilor din campania de vară și a recoltărilor de toamnă au cauzat greutăți și în desfășurarea campaniei de însămințări. — Mai avem de însămânțat însemnate suprafețe pu ginu , adăugă președintele. Ne-au sosit însă tractoriști și din alte unități, folosind în prezent peste 40 de tractoare, așa că sperăm să terminăm însămințările în cursul acestei săptămâni. Pentru ca această speranță să devină certitudine trebuie ca:toate suprafețele destinate însămânțărilor să fie eliberate, iar tractoarele să fie utilizate cu întreaga capacitate de lucru. Din păcate, există încă tarlale ocupate de culturile premergătoare, iar mulți tractoriști se plimbă în toiulzilei de lucru cu tractoarele priariate sau la sediul secției de mecanizare. Aceste manifestări de indisciplină în muncă din partea unor mecanizatori nu ar avea loc dacă activitatea lor ar fi îndrumată și supravegheată mai îndeaproape de către conducerea I.M.A. și a cooperativei agricole. Dar nimeni din conducerea secției de mecanizare, a cooperativei și a T.M.A. Bonțida nu era pe tarlale pentru a controla activitatea tractoriștilor. Situația critică, existentă la G.A.P. Vultureni, impune ca în aceste zile să se acționeze, energic astfel ca să fie antrenate toate forțele pentru lichidarea întîrzierii lor. Comitetul comunal de partid, consiliul popular comunal. Organizațiile de bază din brigăzi trebuie să acorde un puternic sprijin consiliului de conducere pentru ca, printr-o largă mobilizare a cooperatorilor și buna organizare a muncii, să se asigure terminarea de urgență a recoltărilor, însămânțărilor și a celorlalte lucrări de sezon. „AM PRIMIT CÎT AM CERUT (Urmare din pag. 1) S-au realizat sau există posibilitatea îndeplinirii acestor obiective? Ca șî nu! La porumb, de exemplu, din cele 300 ha însămințăte, au mai rămas in cultură doar 212, 55 fiind compromise, după cum susțineau interlocutorii mei, de ploile abundente din vară, restul de 33 insă n-au fost prășite, la timp, din cauza lipsei brațelor de muncă! Aceeași situație și la sfecla de zahăr (10 ha compromise din 20, dar nici de pe aceste 10 nu s-a obținut producția Planificată!) și la legume, unde au rămas în cultură doar ',40 ha. In schimb, in ce privește efectivul de animale, u■litatea are pînă în prezent 438 capete — o depășire deci! — ■ar la lapte producția va fi spășită, nu cu 300 l cum se specifica iîn chemare, ci cu 200, ar va fi oricum depășită. Mă gindeam, că este inutil, ?. orice caz nu era momenul să scoatem, la iveală toate cauzele obiective ale nerealizării unor indicatori de producție și, recunosc, eram tentat să cred că nici in ce privește obligațiile contractuale lucrurile nu stau grozav. Ei bine, am avut revelația unei atitudini de totală corectitudine, de cinste aș zice, de care au dat dovadă cooperatorii din țată. Vom apela din nou la cifre: 87 tone grîu, 30 tone cartofi — predate; 112,6 tone porumb — predate pînă in ziua de 5 noiembrie 98 și cu certitudinea achitării diferenței; 43 tone carne — predate 52 și există posibilitatea certă a predării, pînă la sfirșitul anului, a încă 14 tone. Desigur, în agricultură nu întotdeauna ai parte de un timp propice, se înregistrează calamități, se compromit culturi. Așa a fost și în anul acesta. Totuși, fondul central de produse agricole și animaliere trebuie realizat, aprovizionarea populației să nu stea sub semnul incertitudinii. Ori cooperatorii din Pata sunt conștienți de acest adevăr. Inginerul Stelian Șerban îmi oferă spre citire o listă care cuprinde numele celor care, până în ziua vizitei noastre, contractaseră cu statul din produsele lor suplimentare. In fruntea listei, și faptul nu m-a surprins deloc, nu era altul decit Ștefan Franciuc, președintele cooperativei. Ar mai fi de notat faptul că pentru achiziționarea produselor suplimentare s-a format un colectiv, in fruntea căruia se află inginerul Șerban. ★ Nu puteam pleca din Pata fără să mă interesez și despre mersul lucrărilor din campania agricolă. Aprecierea de ansamblu este meritorie. In 21 octombrie au fost terminate însămînțările, pe fiecare ha au fost administrate 400 kg de îngrășăminte chimice; recoltările sînt terminate, cu excepția unei foarte mici suprafețe de porumb, dar care, după cum spunea președintele Franciuc, va fi și ea terminată „înainte de apariția acestui articol“. N credem, mai ales că, după cum aveam să ne convingem, 3 brigăzi se aflau in acea dimineață la cules, iar atelajele cărau porumbul la pătule, alături de ele 2 camioane transportau la bază diferența de porumb în contul obligațiilor contractuale. Destul de puțin s-a făcut la arături — abia 80 ha din 400 — dar nu-i mai puțin adevărat că tractoarele de aici au dat o mină de ajutor la însămințări in altă parte, unde lucrările erau prea întirziate. Acum, însă, tractoriștii s-a reîntors la „vatră“ și am putut vedea și noi tractoare mușcînd înfometate brazde adinei, pentru recuperarea intîrzierii. La reîntoarcere, printre alte gînduri prilejuite de această vizită, îmi reveneau în minte cuvintele inginerului Șerban: „Am primit câ am cerut“. M-am convins încă odată de puternicul lor adevăr, dar și de recunoștința țăranilor cooperatori față de grija zilnică a partidului. Faptul că în ciuda unor greutăți independente de voința lor producțiile n-au fost pe măsura previziunilor, totuși ei s-au achitat cu cinste de obligații și contractează cu statul tot ce le este suplimentar. Este o dovadă ori neputință de tăgăduit, FĂCLIA PAGINA 3 ÎNTIRZIEREA S-A PRODUS... (Urmare din pag. 1) data fixată. Tocmai acest aspect creează neliniște. Dorința de a face totul în ultimul moment ar putea să ne coste. Cînd am vizitat șantierul, am fost martorii unor neînțelegeri între lucrători: cei care îmbrăcau pereții cu tapete reclamau că încăperile în care ar trebui să lucreze sunt ocupate de tâmplari; cei care montau mocheta erau nemulțumiți din cauza zidurilor care efectuau remedieri și corecturi la pardoseli și pereți; finisorii erau stânjeniți de instalatori și lăcătuși, care montau balustradele în casa scărilor. Un fel de turn Babel. Consecința? Finisaje deteriorate, stînjeniri reciproce, nervi etc. Șî încă ceva: carențe serioase în privința calității. Ne întrebăm: merită oare? întârzierea s-a produs. Că în final ea nu va fi de 30 de zile ci de 23, nu ar trebui să constituie un subiect de discuție. Cineva ar trebui să sacrifice o zi sau două și să iotocmească un grafic de sincronizare perfectă a execuției. Acestui cineva, care, în interesul asigurării , execuției ireproșabile, ar mai prelungi durata cu 5—6 zile, cu siguranță nu i-ar reproșa nimeni nimic. Un asemenea „sacrificiu” ar putea determina chiar și scurtarea timpului. Dacă luăm în considerare doar prevenirea remedierilor și a așteptărilor din cauza aglomerației, beneficiul ar echivala diferența de timp calculată în plus. De fapt, în situația actuală nu există nici un fel de posibilitate de a calcula timpul necesar. Sunt doar aprecieri și nici acestea nu coincid. Nu am vrea să se creadă că, optăm pentru prelungirea, întârzierii, că-i sfătuim pe constructori să nu-și facă probleme din respectarea, termenelor de dare în folosință a obiectivelor. Nu credem însă că este bine ca atunci cînd este vorba de o clădire ca hotelul turistic să dăm pestei cap partea cea mai sensibilă — finisajul — în obhMbul câtorva zile. ORIENTARE TURISTICA PARTICIPARE NUMEROASĂ Comisia județeană de turism alpinism Cluj — în vederea popularizării concursurilor de orientare turistică și pentru asigurarea schimbului de mîine în această disciplină, în care reprezentanții Clujului au obținut multe succese (numai în acest an 5 titluri de campioni din totalul de 8 posibile) — a organizat o reușită competiție dotată cu „Trofeul speranțelor“. In cele trei etape ale sale, competiția a reunit, în total, 297 echipe, ceea ce înseamnă aproape 600 de participanți (elevi, studenți, precum și tineri din întreprinderi și instituții), cifră nemai întîlnită la un asemenea concurs rezervat începătorilor. Regulamentul întrecerii a prevăzut trei etape, cu trasee de dificultate progresivă. In urma disputărilor, clasamentul final se prezintă astfel: BĂIEȚI. 1. Liceul nr. 11 (M. îuhasz, I. Szabó); 2. Liceul nr. 3 (Șt. Zagoni, I. Elekes); 3. Liceul ,,Ady-Șincai“ (M. Popa, A. Chima); FETE: A.S. „Triumf“ (Gizela Palfi, Ildico Albert); 2. C.S. „Arte“ (Em ’se Keler, Magda Keler); 3. Șc. generală nr. 14 (Cornelia Oprișiu, Doina Alupoaie). învingătorilor li s-au acordat cupe transmisibile, plachete, precum și cărți sportive. Felicitând pe organizatori, sîntem convinși că „Trofeul speranțelor“ nu se va opri la prima ei ediție, ci va continua an de an, ca o reușită acțiune de lărgire a rîndurilor celor care practică această frumoasă, instructivă și reconfortantă ramură de sport. R. PAUfe BOX Joi seara, în sala „Armonia" au avut loc întrecerile de box, etapa a III-a, în care s-au întîlnit 30 de boxeri din toate secțiile clujene. Rezultatele tehnice au fost următoarele: Alexandru IȘacsoveci; nui cu Niță Gheorghe; Soos Ladislau b.p. Bob Ștefan; Luțiu Gheorghe b.p. Negreanu; Aurel; Gașpar Ștefan b.p. Spermezan Viorel; Rusu Vasile b.p. Manciu George; Purcariu loan b.p. Molnár Francîsc; Nagy Andrei b.p. Steopan loan; Hertz Iosîf b.p. Kacso Iosif; Deac loan b. abandon I pe Kelemen Andrei; Berki Ludovic b.p. Moldovan Alexandru; Mocanu Andrei mecinul cu Racz loan; Cosma Remus b.p. Sabău loan; Szoloși Niculae b.p. Felecan Lîviu, în cel mai disputat șî frumos meci al reuniunii; Todoran Augustin b.p. Markoș loan; Szîlvester Petru b.p. Luca loan, PROGRAMUL COMPETIȚIILOR SPORTIVE BASCHET. în cadrul diviziei naționale A, echipa masculină Universitatea Cluj întâlnește duminică, la ora 10,30, în Sala sporturilor, formația Politehnica Brașov, VOLEI. In cadrul diviziei B, Sala sporturilor va fi gazda a două întâlniri care se vor desfășura după următorul program: ora 9: Universitatea Cluj — U.T.A. (feminin); ora 12: Universitatea Cluj — Politehnica Brașov (masculin). In sala Armatei se va disputa, la ora 9, întrlnirea Liceul „Nicolae Bălcescu“ Cluj — Liceul Sighetul Marmațîei (feminin), în cadrul diviziei școlare, iar la ora 10,30, Școala sportivă Cluj — Școala sportivă Tg. Mureș (masculin), în sala Liceului „George Barițiu“, POPICE. Sîmbătă, la ora 16, se va disputa, pe terenul Electrica, întllnirea de divizie A dintre echipele Voința Cluj — Hidromecanica Brașov (feminin), iar duminică, la ora 9, Voința Cluj — Olimpia Reșița (masculin). FOTBAL. Duminică la ora 11, se va disputa, pe terenul Clujeana, întâlnirea de divizie C dintre Tehnofrig și Aurul Brad. CIQLOCAQL. Duminică la ora 10, în pădurea Hoia va avea loc etapa județeană a campionatului republican de ciclocros. I JUDO. Sala Casei de cultură a studenților găzduiește sîmibătă, la ora 36, etapa pe județ a campionatului republican de I judo (individual seniori).