Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)

1969-10-09 / 7131. szám

PAGINA 2 FĂCLIA „Monografia Preparandiei din Gherla” Am citit cu emoție și plăcere paginile dactilografiate ale unei lucrări în curs de apariție la Editura didactică și pedagogică, Monografia Preparandiei din Gherla de prof. Gheorghe Breharu. Operă nu numai de severă cercetare istorică, ci, și „un pios și meritat omagiu învățătorilor și profesorilor Preparandiei din Gherla de odinioară, care a pregătit în timpul activității sale de 87 de ani (1909—1956)... 1763 de dascăli înflăcărați de dorința de a sluji școala și poporul nostru în situații istorice dintre cele mai grele“, lucrarea profesorului gherlean de la Liceul „Petru Maior“ are meritul de a se adresa, deopotrivă, istoricului — care va afla aici amănunte asupra vieții unui prestigios centru de cultură transilvan — și tînărului de orice profesie, căruia i se oferă prilej de meditație asupra strădaniilor înaintașilor și pilda unor inimoși cărturari și patrioți. In cele două mari secțiuni ale sale — File din trecutul orașului Gherla și Preparandia din Gherla — lucrarea își propune să prezinte nu numai istoricul școlii de învățători din Gherla, ci — pentru o mai precisă interpretare a activității acesteia — și cadrul social, politic și economic în care a ființat. Prima secțiune urmărește sistematic, dar fără a stărui asupra unor amănunte inutile lucrării, dezvoltarea orașului, în trei capitole: Cadrul geografic, Cadrul istoric, Orașul Gherla după 23 August 1944 — cel de-al doilea capitol, mai întins, prezentînd sintetic, istoria așezării, din paleolitic pînă la 1700, iar apoi analizînd evoluția urbanistică, economică, demografică și culturală pînă la 1944, perioada următoare fiind schițată pe baza acelorași criterii. Astfel concepută, secțiunea File din trecutul orașului Gherla reușește să introducă cititorul în problemele esențiale ale vieții orașului (și, în bună măsură, ale Transilvaniei) din ultimele două veacuri, să-l pregătească pentru înțelegerea importantului rol în cultura românească jucat de Preparandia din Gherla care, „prin valoarea reputaților săi pedagogi și oameni de cultură“ — mulți cu studii la Lemberg și Praga, Budapesta și Viena —, „se ridica la nivelul altor institute similare din țările dezvoltate ale Europei“. Din secțiunea Preparandia din Gherla, o primă parte este dedicată perioadei năsăudene a Preparandiei (1858 —1869), autorul făcînd mai întîi o scurtă introducere în problemele învățămîntului elementar românesc din Transilvania, înainte și durpă revoluția din 1848, a cărui dezvoltare a necesitat înființarea unei noi școli pedagogice. Paginile consacrate perioadei gherlene analizează, în citeva subcapitole, istoricul Preparandiei pînă în 1956, mijloacele materiale ale procesului de învățămînt (manuale, material didactic, biblioteca), dinamica și aria de recrutare a efectivului de elevi, procesul de învățămînt (planuri și programe, metode și procedee, sistemul de notare, învățămîntul practic, practica pedagogică, activitatea extrașcolară). Alte pagini sînt rezervate prezentării unor idei progresiste în gîndirea și practica pedagogică a Preparandiei, figurilor remarcabile de directori, profesori și elevi ai școlii. Prezentarea celor mai importante manuale și cărți originale și traduse tipărite la Gherla, a celor 25 de periodice în limba română și 7 în limba maghiară apărute aici între 1874 și 1940, a documentelor de arhivă și a lucrărilor consultate (cărora li s-au adăugat răspunsurile la un chestionar-anchetă de la foști profesori și elevi ai școlii), în fine, bogata iconografie a cărții sporesc valoarea acestei monografii. Pregătită ca un omagiu la împlinirea unui secol de la începutul perioadei gherlene a Preparandiei. Monografia va sluji, credem, nu numai ca izvor și ghid pentru lucrări ulterioare consacrate învățămîntului transilvan și orașului Gherla, ci și ca exemplu și îndemn pentru întocmirea altor mongrafii similare, spre o mai limpede cunoaștere a culturii noastre și o mai dreaptă prețuire a păstorilor ei. Ilie CALIAN Rubrică realizată de LIVIU SĂNDULESCU cronica din GHERLIA Acțiuni sanitare de masa Decada a treia a lunii septembrie, marcată de Săptămîna Crucii Roșii, a prilejuit importante acțiuni sanitare în raza de activitate a Spitalului unificat teritorial Gherla. Aceste acțiuni s-au desfășurat cu precădere la sate, avînd un accentuat caracter profilactic și educativ, dar mai ales cuprinzind un mare număr de cetățeni, începind cu copiii și încheind cu persoanele înaintate în vîrstă. In cele ce urmează, voi încerca să prezint aspecte mai importante ale activității desfășurate și să punctez probleme acute evidențiate de realitate. In satul Ceaba, comuna Sânmartin, s-a deplasat o brigadă de medici primari și specialiști de la spitalul din Gherla (dr. Nicolae Ganea, dr. Silviu Peteanu, dr. Liviu Măhăieanu, dr. Vasile Lupu și dr. Martin Ungvári), care a acordat consultații profilactice și curative unui număr de 150 de persoane. Au fost examinați toți copiii sub un an, femeile gravide, bolnavii de tuberculoză și elevii claselor I—IV. Au fost verificate condițiile igienice din școală, aprovizionarea acesteia cu apă potabilă, dindu-se indicații privind organizarea educației sanitare a elevilor în cadrul orelor de dirigenție. După încheierea consultațiilor, a avut loc în sala căminului cultural o întilnire a medicilor cu populația. Cu acest prilej, au vorbit: dr. Vasile Lupu, medic specialist ginecolog („Depistarea precoce și tratamentul cancerului uterin și mamar“), dr. Liviu Măhăleanu, medic primar ftiziolog, șeful policlinicii („Tuberculoza — cauze, semne clinice, profilaxie și tratament“), dr. Silviu Peteanu, medic specialist interne, directorul spitalului („Ulcerul gastric, hipertensiunea arterială, boala reumatismală — cauze, simptome, prevenire și tratament“). Cetățenii au pus întrebări, iar oaspeții au dat indicații de regim alimentar și tratament medical. O altă acțiune sanitară de amploare s-a desfășurat în comuna Țaga. Aici a sosit o brigadă de medici primari și specialiști de la clinicile din Cluj, condusă de dr. Aurelian Mazilu, directorul Direcției sanitare a județului Cluj. Brigada a dat peste 200 de consultații, în special copiilor sub un an, copiilor-problemă, gravidelor, bolnavilor cronici (hipertensivi, ulceroși, neoplazici, tuberculoși etc.). De menționat că acțiunea a cuprins populația localităților Țaga, Năsal, Sintioana și Sîntejude, personalul circumscripției Țaga ajutînd la mobilizare. In comunele Aluniș (medic de circumscripție dr. Mirela Ioaneș), Fizeș (dr. Elena Gogor) și Dăbîca (dr. Rodica Sălcudeanu) au fost organizate cu echipierele sanitare și elevii posturilor sanitare de prim-ajutor seri de întrebări și răspunsuri, precum și concursuri cu temele: „Mama știe— copilul cîștigă“, „Sanitarii pricepuți“ etc. Aceste concursuri au fost urmate de filme cu caracter sanitar. Inspectoratul sanitar de stat al județului Cluj, avînd sprijinul medicilor specialiști pediatri de la spitalul din Gherla și al medicilor de la circumscripția Iclod, a organizat timp de două zile în satul Orman o acțiune specială de depistare a scarlatinei în rîndurile copiilor, făcîndu-se uz de investigații clinice și de laborator. Totodată, s-a efectuat controlul igienei tuturor gospodăriilor individuale. La încheierea acțiunii, cetățenilor din sat le-au fost prezentate filme cu caracter sanitar. Aș dori să mă refer, pe scurt, și la unele acțiuni desfășurate în orașul Gherla. La stația de radioficare au fost ținute conferințele: „Profilaxia dizenteriei“ și „Cancerul mamar — profilaxie și tratament“. S-au difuzat în rândurile populației numeroase pliante și afișe cu caracter sanitar. Au fost vizitate de medici și alte cadre sanitare peste 500 de gospodării personale cu prilejul unei acțiuni speciale de igienizare. In prezent, prin conferințe sanitare și alte mijloace de propagandă se pregătește acțiunea donării de singe în mod onorific, în care sunt antrenate toate cadrele medico-sanitare. Cu prilejul acțiunilor menționate s-au făcut interesante constatări și s-au cristalizat prețioase măsuri privind intensificarea muncii de ocrotire a sănătății populației, în spiritul directivelor stabilite în acest sens de conducerea superioară a partidului și statului. Dr. Silviu PETEANU, directorul Spitalului unificat teritorial Gherla Mai puține drumuri la judecătorie înființarea prin lege a comisiilor de judecată — organe obștești de influiențare și de jurisdicție — a constituit un pas important atît pe calea apropierii justiției de mase, cit și pe cea a rezolvării operative și eficiente a cazurilor de litigii de mai mică însemnătate dintre cetățeni, înainte de instituirea acestor comisii, oamenii se adresau miliției, procuraturii și, în ultimă instanță, judecătoriei cu cereri de pornire a acțiunii penale pentru insulte, amenințări, loviri, abuzuri de încredere, pretenții, stricăciuni în dauna avutului personal, încălcări ale regulilor de comportament civic etc., încurcînd în mod excesiv agenda de lucru a organelor respective, cheltuind timp și energie, de cele mai multe ori chiar și bani, pentru a obține satisfacțiile dorite. — In prezent situația se prezintă cu totul altfel — ne declară tovarășul Gheorghe HOZA, președintele comisiei de judecată nr. 1 de pe lângă Consiliul popular al orașului Gherla. — Vă rugăm să fiți mai explicit. — Pentru cazurile enumerate mai sus și pentru altele, toate la un loc considerate de mai mică gravitate, cetățenii se adresează azi comisiei de judecată, care este la îndemînă și acționează prompt, concret, eficient. — Ce ne puteți relata despre comisia de judecată al cărei președinte sunteți? — In primul rînd aș dori să precizez că din această comisie fac parte tovarăși cu prestigiu, care se bucură de încrederea deplină a populației: Virginia Colșoi — vicepreședinte, dr. Teodor Moraru, Gabriela Székely, Teofil Andreica — membri și Ioan Fodor — secretar. De la începutul activității și pînă azi am înregistrat peste 140 de cereri. In 59 din cazurile de litigii între cetățeni, datorită argumentelor logice și forței de persuăsiune a comisiei, am reușit să obținem împăcarea părților, acestea alegîndu-se doar cu recomandări de comportare pentru Viitor. In 59 de cazuri similare însă împăcarea părților n-a reușit să se impună ca soluție finală a unor conflicte. Totuși numai 9 din reclamanții respectivi s-au adresat mai sus, respectiv judecătoriei Dej, 7 emițînd pretenții la despăgubiri bănești și 2 cerînd satisfacție pentru loviri mai grave. înseamnă că 20 de reclamanți au fost influiențați totuși de dezbaterile comisiei, deci, au considerat, că nu mai are rost să redeschidă vechile litigii. Comisia a judecat și 18 cauze în care era vorba de nerespectarea regulilor conviețuirii sociale. S-au aplicat măsuri de influiențare obștească și sancțiuni penale (amenzi între 50 și 250 lei). Măsurile au fost bine primite de opinia publică. Un număr de 16 cereri adresate comisiei au intrat în prevederile recentului decret de grațiere, așa că au fost scoase din evidență. Alte 10 cereri ne-au fost adresate în mod greșit, nefiind de competența comisiei. Autorii lor au fost îndrumați în mod corespunzător. — Care este metoda dumneavoastră de lucru? — Cea stabilită de legea de înființare a comisiilor de judecată. Adică, înregistrăm cererile, stabilim datele dezbaterilor, anunțăm și convocăm părțile interesate, ținem ședințele de dezbatere și adoptăm măsurile care se impun, în fiecare caz în parte, potrivit legilor, decretelor și altor acte normative, înaintea fiecărei ședințe de dezbatere, membrii comisiei — care activează prin rotație — studiază dosarele aflate pe rol și preconizează soluțiile adecvate, urmărind cu precădere împăcarea părților. — Cum apreciază populația această activitate obștească? — Cred că în mod pozitiv. Cetățenii ni se adresează cu probleme serioase, iar noi ne străduim să le soluționăm în spiritul justiției și echității sociale. E condiția care asigură în mod necesar prestigiul comisiei. Consider că tocmai acest prestigiu îi determină pe oameni să facă mai puține drumuri la judecătorie. INFORMAȚII . O dată cu sosirea toamnei, centrul orașului Gherla a împrumutat temporar aspectul concret al unui șantier de lucru: se extinde rețeaua de canalizare. La încheierea lucrărilor vor fi racordate la această rețea o seamă de instituții importante: comitetul orășenesc de partid, consiliul popular, poșta, miliția, filialele băncilor, administrația financiară, precum și mai multe magazine comerciale și unități de alimentație publică. 9 In orașul Gherla se lucrează la modernizarea unor spații comerciale In vederea mai bunei serviri a populației cu produse alimentare de primă necesitate. Printre aceste spații figurează măcelăria din strada Avram Iancu și o prăvălie în care se va înființa o unitate „Gospodina“. Această unitate va desface produse specifice și subproduse furnizate de abatorul local. In prezent, în spațiile acestor două magazine se execută lucrări de introducere a apei potabile, de racordare la rețeaua de canalizare, de mozaicare și faianțare, mobilierul necesar fiind deja procurat. I --------------------------------- —| OPINII PEDAGOGICE S-a discutat mult și se mai discută în legătură cu conținutul manualelor școlare. Pretindem ca acestea, de la un an la altul, de la o ediție la alta, să fie tot mai bune, să răspundă tot mai mult exigențelor pe care le impune învățămîntului actuala etapă de dezvoltare a societății noastre. Este și firesc, gîndindu-ne la sumele pe care, anual, le cheltuiește statul pentru asigurarea tuturor copiilor cu manuale gratuite. Rămîn și cu adeptul ideii că vom avea manuale cu adevărat de calitate, cînd vor fi rezultatul unui serios concurs de manuale, la elaborarea cărora au lucrat „cei chemați“, adică acei care lucrează nemijlocit cu elevii, cînd se va respecta și în acest domeniul principiul pentru a cărui aplicare se depun astăzi, atîtea eforturi. „Omul potrivit la locul potrivit“. Dar nu despre valoarea științifică și metodică a manualelor mi-am propus să vorbesc, ci despre utilizarea acestora în procesul de învățămînt. Așa cum sînt, multe bune, altele mai puțin bune, le avem (care au apărut) și trebuie să le folosim, respectînd întocmai cerințele metodice. Despre ce este vorba? In primul rînd, despre păstrarea manualelor. Elevii noștri s-au cam obișnuit să primească totul de-a gata. De aceea, la sfîrșitul anului școlar multe manuale par vechi de decenii. Găsesc binevenită hotărîrea Ministerului Invățămîntului ca, la sfîrșitul anului școlar, manualele să fie predate pentru a fi utilizate de alți elevi în anul următor și consider că ar fi bine să fie imputată contravaloarea manualelor deteriorate. Utilizarea rațională a manualelor trebuie să constituie o preocupare continuă a cadrelor didactice. In primul rînd, avem obligația de a stabili o concordanță între programele analitice și manuale, primele avînd rolul primordial. Mai sînt lecții facultative, în , manuale, teme care lipsesc din programele analitice. De aceea, învățătorul și profesorul, la fiecare lecție trebuie să le atragă atenția elevilor asupra capitolelor facultative și asupra unor eventuale erori de conținut din manual. Importanța manualului, conținutul, valoarea lui științifică și metodică trebuie prezentate convingător din primele lecții. Elevul va avea astfel un respect sporit pentru păstrarea lui, pentru aprofundarea conținutului. Indicarea paginilor și a temei din manual îl va obișnui, de la început, cu munca sistematică, ordonată, demonstrîndu-i, totodată, că învățătorul sau profesorul, cu toată experiența lui vastă, îl consideră util și îl folosește pentru fiecare lecție. Explicarea planșelor, hărților, iconografiei din manual este o cerință metodică elementară. Din păcate, experiența ne arată că mai sunt cadre didactice care o trec cu vederea. Același lucru îl vor face și elevii, urmărind doar numărul paginilor, fără a se opri asupra portretelor, hărților, scenelor de luptă, stampelor etc. Cum să fii mulțumit cînd la o lecție de istorie antică, la clasa a V-a, din 10 tablouri semnificative, viu colorate, propunătorul nu găsește timp să reliefeze cel puțin conținutul unuia singur? Vor face elevii acest lucru, dacă nu li s-a reținut atenția în clasă? Putem trece cu vederea, la clasa I, peste descifrarea copertei abecedarului, a valorii și semnificației lui? Este bine să-i învățăm pe * elevi cum să extragă esențialul dintr-o lecție. Mulți nu cunosc acest lucru și fie că* se rezumă numai la notițe, fiindcă „așa a spus“ propunătorul, fie că le neglijează, și se orientează exclusiv după manual. Și intr-un caz și-n * altul, procedeul, este, firește.* greșit. Notițele și explicațiile suplimentare completează ma *nualul, care constituie elementul de bază în organizarea și desfășurarea muncii independente a elevului. Se recomandă a se da elevilor unele teme sau capitole din manual tocmai pentru a urmări și stimula studiul individual. Alteori, la verificare, vom stărui asupra aspectelor noi găsite în manuale, asupra cărora nu s-a insistat în timpul predării. * Desigur, există suficiente mijloace și procedee pentru * a-i determina pe elevi să lu *creze cu manualul, să-i respecte valoarea științifică și metodică ,și să-l păstreze cu grijă. Rămîne în sarcina dascălului să-l utilizeze cu măiestrie, respectînd principiile și cerințele metodice specifice fiecărui obiect, și a dirigintelui și părinților să educe elevii , în spiritul dragostei pentru carte și al responsabilității pentru bunurile care li se încredințează spre folosință, pentru ca manualele să devină un auxiliar prețios în munca elevilor și a cadrelor didactice, să se fructifice total , valorile spirituale și sumele, deloc neglijabile, investite pentru editarea lor. Prof. Ioan CÎMPEANU * Utilizarea manualelor școlare I PREMIERĂ LA OPERA ROMÂNĂ 99 MICHELANGELO Dirijor, pedagog, compozitor și animator de seamă al vieții muzicale românești, Alfred Mendelsohn a îmbogățit patrimoniul acesteia cu numeroase lucrări, în variate genuri, dovedindu-se unul dintre cei mai fecunzi compozitori români, întreaga sa creație, străbătută de o vădită înclinare spre un simfonism patetic, este puternic ancorată în structura modală a folclorului muzical românesc, tinzînd întotdeauna spre o exprimare directă, accesibilă. Abordînd cu predilecție teme dramatice , dau cîteva exemple: oratoriile „1907“, „Horia*, „Prăbușirea Doftamei“ etc. — A. Mendelsohn nu omite nici pe cele în care problema artistului și a creației sale se conturează cu putere. In această categorie se încadrează operele: „Meșterul Manale" și, bineînțeles, „Michelangelo“. Lucrare de mari proporții, solicitînd un aparat orchestral, coral și solistic numeros, opera „Michelangelo” se axează pe citeva episoade — printre care cele mai importante — din viața titanului florentin: perioada creatoare de la Roma și participarea la rezistența Republicii Florentine asediate. Pentru zugrăvirea acestei epoci îndepărtate, compozitorul apelează, folosindu-le cu multă măiestrie — la forme arhaice, creînd un edificiu sonor extrem de sugestiv. Astfel este prezent coralul gregorian — în preludiul actului I — stilul madrigalese — în aria lui Rafael, de asemenea, forma de ricercar și passacaglia, pe care le actualizează dînd un colorit lucrării cu totul special. Ariile sau alte forme,închise" sunt prezentate într-o factură fluidă, fără bariere sonore, atît de supărătoare în lucrările romanticilor italieni. Interesantă este și împărțirea operei în tablouri și nu pe acte închise, regizorul nefiind silit a se adapta unui șablon, avînd libertatea grupării tablourilor după cerințele acțiunii. Și pentru că vorbim de regizor trebuie să arătăm deosebita problemă ce i-o pune această lucrare, datorită subiectului ei, care se petrece într-o epocă foarte îndepărtată și necesitatea actualizării lui, datorită valențelor veșnic actuale pe care le ridică privind artistul creator și opera sa. Punerea în scenă a acestei opere — care va fi prezentată vineri — este semnată de regizorul Ilie Balea și pictorul scenograf George Codrea, iar direcția muzicală va aparține dirijorului Petre Sbârcea. Din distribuție amintesc doar pe Mircea Moisa și Dan Serbac — Michelangelo, Georgeta Orlovschi și Margareta Rădulescu — Brigida. Am trecut sumar în revistă calitățile acestei lucrări pentru a aviza publicul spectator de particularitățile operei „Michelangelo“, o dramatică frescă istorică din care compozitorul a eliminat orice urmă de melodramatism sau sentimentalism dulceag, dinamizînd-o prin apelare — fără abuz — la un întreg arsenal de mijloace componistice moderne, mergînd pe drumul deschis de George Enescu prin capodoperele sale. „ Marian MATEESCU 99 Scenă din viitoarea premieră cu opera „Michelangelo* Clujul — se numește editorialul pe care îl semnează Dumitru Mircea în „Tribuna“ de azi. Pe aceeași primă pagină, Alexandru Porteanu publică articolul comemorativ Rovine 575. In paginile de critică, istorie și eseistică literară, cronica literară a lui Ion Oarcăsu la volumul Poezii de Ben. Corlaciu, Cenna libera de Mircea Vaida, Corpusul corespondenței lui George Bariț, interviul cu Aurel Baranga — O opinie intimă devine „opinie publică“ —, Stephen Spender de Sever Trifu. In paginile de artă: O problemă de care depind toate de D. I. Suchianu, Expoziție la Satu Mare de Ovidiu Suciu, Repertoriul — criterii și dificultăți de Mircea Braga. Profiluri: Henry Moore (de Ionel Jianu) de Al. Căprariu. In pagigina de știință: Experimentul și spiritul matematic de V. Gheorghiță și Cnossos de S. Goldenberg. La rubricile personale: D. R. Popescu la Nuclee — Niciodată pasăre; Ion Manițiu la TV — Ce facem cu rebuturile?. .. dar cu Comisarul Maigret?; Al. Căprariu la Sport — 180 de grade; Vasile Rebreanu la a.b.c. — Petre, Petre (III); Virgil Ardeleanu la Carnet — Ancheta; Ilie Balea la Pretexte — Michelangelo. In paginile de beletristică citim versuri de Virgil Gheorghiu și Radu Cârneci, fragmentul , Călătoria din povestirea Abatele, Piticul, papagalul și pisica, continuarea la povestirea polițistă Rebus la Mamaia de Florian Oprea și Livia Ardelean, reportajele Vremea podgorilor de Dumitru Mircea și întemnatul litoral românesc de Constantin Cubleșan și povestirea lui Ray Bradbury Cea de pe urmă noapte, în traducerea lui Virgil Stanciu, „Tribuna" nr. 41(663) tv 18,00 — Buletin de știri. 18,05 — Studioul pionierilor ...la Iași. 18,25 — Criterii. 18,55 — Publicitate. 19,00 — Avanpremieră. 19,15 — Interpreți îndrăgiți de muzică populară: Ana Pacatiuș și Damian Luca. 19,30 — Telejurnalul de seară. 19,55 — Actualitatea economică — ediție specială. 20,10 — Seară de teatru TV: „Rembrandt“. 20,40 — Pe teme muzicale. Contemporaneitate și folclor. 21,05 — „Chore Studio” — balet contemporan. 21,30 — Convorbiri literare. 22,15 — Jacqueline Midinette — film muzical. 22,35 — Telejurnalul de noapte. 22,45 — Cronica ideilor. Marxismul secolului XX (discuție pe marginea lucrării lui Roger Garaudy): 23,15 — închiderea emisiunii radio Programul Studioului Cluj Joi, 9 octombrie: 12,00 — Sumarul presei; 12,08 — Intre noi, femeile — emisiune despre și pentru femei; 15,00 — Actualitatea sonoră; 15,10 — Unda preferințelor. Muzică ușoară; 15,40 — „Curierul scenei“. Vineri, 10 octombrie; 6,15 — Bună dimineața. Program matinal cuprinzind: muzică și , emisiunea pentru sate, teatru. Teatrul Național (19,30); CURCUBEUL NEGRU. Opera Maghiară de Stat (20,00): CAVALERIA RUSTICANA și TABLOURI DINTR-O EXPOZIȚIE. filme ANGELICA ȘI SULTANUL, cinemascop — Republica. CAVALERII AERULUI — Victoria. BECKET, seriile I și II, cinemascop (9; 12; 15; 18; 21) — Arta. OMUL MOMENTULUI — 23 August. NU TE ATINGE DE FERICIRE — Muncitoresc. STRĂIN IN CASA — Steaua roșie. FILME PENTRU COPII (11; 14,30); EXPRESUL COLONELULUI VON RYAN: cinemascop (16; 18,15; 20,30) — Timpuri noi. E22B5231 Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—14. Muzeul de istorie, Secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—14. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, 11—19. Muzeul etnografic al Transilvaniei, Secția în aer liber de la Hoia, 10—18. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13 și 16—19. Muzeul memorial „Emil Isac“, strada 1 Mai nr. 23, 9—12 și 15—19. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. Secvența din filmul „Cavalerii aerului“ misa publicitate • Vînd mașină de tricotat nr. 5, 90 cm lungime. Strada Plopilor nr. 76. (7071) • Vînd Gordini. Informații: strada Dacia nr. 9, apartament 35, după ora 16. (7069) 9 Studentă, meditez franceză, Dacia nr. 7, apartament 17. (7067) • Inginer electronist, meditez matematică și fizică VIII—XII. Strada Padiș nr. 3, apartament 3 (Gheorgheni). (7078) 9 Schimb două camere confort, central, grădină, loc garaj, cu două locuințe separate. Telefon 168-83, orele 17—19. (7070) . Tînăr serios, caut urgent cameră mobilată, intrare separată, acces baie. Preferință central. Telefon: 8-18-58, orele 18—19. (7087) • Mulțumim de această cale tuturor celor ce au participat la durerea noastră, alături de noi, la înmormîntarea soțului, tatălui și bunicului nostru Ing. NAUM VICTOR Familia (7072)" • Cu durere aducem la cunoștință încetarea din viață a lui IOSIF ILEANA, pensionară, de 65 ani. înmormîntarea va avea loc la 10 octombrie, ora 14, capela mare. Cimitirul central. Familia îndurerată (7089)